Romania, prioritate zero a Gazprom

Romania, prioritate zero a Gazprom

Gazprom a pus ochii pe piata romaneasca de profil

Gigantul rus Gazprom a pus ochii pe piata romaneasca de profil

Compania rusească Gazprom, prin intermediul NIS (subsidiara companiei Gazprom Neft), a inaugurat recent prima reţea de staţii de distribuţie carburanţi din ţara noastră, oficialii companiei anunţând că numărul benzinăriilor va ajunge la 120 la sfârşitul anului 2015, în urma unei investiţii de circa 150 milioane euro, relateaza „Bursa”, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Intrarea companiei ruseşti pe piaţa românească a avut loc în 2012, când, în localitatea Vestem, lângă Sibiu, sârbii de la NIS, subsidiară a Gazpromului, au deschis prima benzinărie. Tot prin intermediul NIS, ruşii de la Gazprom sunt implicaţi şi în exploatarea unor resurse naturale, în partea de vest a ţării.
În ciuda reticenţei autorităţilor din cele doua tari cu privire la relaţiile româno-ruse, destul de reci în ultimii ani, Gazprom consideră România o piaţă strategică, unde vrea să investeas­că sute de milioane de euro.

Dezvoltare masiva

„NIS şi-a asigurat deja o aprovizionare stabilă cu combustibil pentru nave în Constanţa (n.r. compania a cumpărat în acest an firma Marine Bunker Balkan din Constanţa, specializată în alimentarea cu carburanţi a navelor), pentru avioane în Timişoara, precum şi bitum pentru construcţia drumurilor a cărui calitate corespunde standardelor europene. Divizia noastră, Oilfield Services, a certificat două centre de reparaţii şi de servicii petroliere de exploatare în România şi avem de gând să le folosim în operaţiunile noastre în viitorul apropiat, cel mai probabil în toamnă”, a declarat Vadim Smirnov, Director regional NIS pentru România, intr-un interviu pentru „Bursa”

Arpechim, in vizorul Gazprom

Anterior, Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, declara ca gigantul rus ar vrea să cumpere Arpechim deşi nu există, încă, discuţii oficiale. Grupul rusesc Gazprom, prin divizia sa Gazprom Neft, este interesat să cumpere rafinăria Arpechim Piteşti de la Petrom, a spus Mihai Macsim, preşedintele Camerei de Comerţ România-Rusia. Potrivit acestuia, nu există, încă, discuţii oficiale însă interesul este real şi nu numai pentru rafinărie ci şi pentru alte active Petrom din România.
„Ruşii s-au interesat dacă pot depune o ofertă pentru preluarea Arpechim. De altfel, există de mai mult timp discuţii între Gazprom, dar şi alte firme ruseşti din domeniul energetic, cu OMV pentru preluarea de active ale austriecilor din toată Europa”, a precizat Macsim. În prezent, Arpechim este închisă. Statul român şi-a exprimat intenţia de a începe negocierile cu OMV pentru preluarea rafinăriei, dar discuţiile nu au avansat însă spre ceva concret.
Mentionam ca, in acest moment, Gazprom NIS exploateaza rafinaria Pancevo din Serbia, care urmeaza sa aiba, pana in 2020, o capacitate de rafinare de peste cinsi milioane de tone pe an, obiectivul fiind, in acest moment, supus unui complex proces de modernizare, evaluat, conform mass-media sarbe, la cateva sute de milioane de Euro.

Asalt total

Potrivit lui Macsim gigantul rus are participaţii indirecte la mai multe firme care acţionează pe plan local precum importatorii de gaze Imex Oil şi WIEE , GDF SUEZ ori E.ON. Oficial, ruşii doresc să contruiască, împreună cu Romgaz, un depozit de gaze cu o capacitate de până la 2 miliarde de metri cubi care ar urma să coste 250 de milioane de dolari. Discuţiile dintre cele două părţi trenează, însă, de patru ani. Astfel, Gazprom isi va extinde activitatea în două direcţii, precum dezvoltarea reţelei de retail şi explorarea şi extracţia de ţiţei şi gaze, compania fiind implicata in execuţia lucrărilor geologice şi de explorare într-o serie de perimetre amplasate în judetele din vestul României, unde este asociata cu trei companii straine.
Preşedintele Camerei de Comerţ romano-ruse mai declara că există mai multe firme ruseşti care ar dori să facă afaceri în România şi care caută oportunităţi de investiţii, mare parte în domeniul energetic. Şi de peste Ocean există interes pentru investiţii în România, arată Macsim care precizează că există un fond de investiţii american de 100 de miliarde de dolari care analizează potenţialul investiţional al României.

OMV, pionul Gazprom

Ruşii deţin, deja, o participaţie minoritară la OMV. La privatizarea Petrom ruşii au depus şi ei o ofertă care nu a fost acceptată. S-a speculat, atunci că OMV ar fi, de fapt deţinută de ruşi prin intermediul mai multor fonduri de investiţii. „Încă se vorbeşte despre acest lucru”, mai spune Macsim. OMV Aktiengesellschaft a cumpărat, în vara lui 2004, mai mult de jumătate din acţiunile Societăţii Naţionale a Petrolului (SNP) „Petrom”, contra unei sume de circa un miliard şi jumătate de euro, care a inclus şi o majorare de capital. Potrivit informaţiilor de pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), la data de 30 iunie 2011 OMV deţinea 51,0105% din acţiunile companiei petroliere, Ministerul Economiei – 20,6389%, Fondul Proprietatea – 20,1100%, restul de 8,2406% din capital aparţinând altor acţionari.

Share our work
Kremlin-ul a desecretizat datele privind rezervele rusesti de petrol și gaze

Kremlin-ul a desecretizat datele privind rezervele rusesti de petrol și gaze

Rusia dispune de rezerve imense de petrol si gaze

Federatia Rusa dispune de rezerve imense de petrol si gaze

Volumul rezervelor de petrol al Federației Ruse (la 1 ianuarie 2013) au constituit 17,8 miliarde tone, iar de gaze naturale – 48,8 trilioane metri cubi, relateaza mass-media de specialitate, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Aceasta conform categoriei ABC1 (rezerve cercetate), iar conform categoriei C2 (rezerve de perspectivă, descoperite în afara zonelor cercetate, pe baza structurii geologice), rezervele de petrol sunt estimate la 10,9 mlrd tone, cele de gaze – 19,6 trilioane mc.
Datele au fost făcute publice recent de către ministrul resurselor naturale, Serghei Donskoi, fiind primele date exacte despre rezervele de petrol și gaze ale Rusiei provenite din surse oficiale, anterior experții estimand rezervele în baza unor date indirecte.
Reamintim ca aproximativ 80% din rezervele rusesti de petrol si gaxe sunt exploatate de de companiile private, datele lor fiind publicate in urma obligatiilor asumate fata de firmele internationale de audit. În baza informațiilor primite de la companiile private, experții estimau anterior volumul rezervelor de petrol între 15-22 mlrd tone.

Influenta negativa

„În condițiile societății contemporane deschise, în epoca luptei pentru investiții, datele despre rezervele hidrocarburilor sunt un avantaj concurențial și nu trebuiesc secretizate”, a explicat Donskoi. „Secretizarea volumului rezervelor de hidrocarburi are o influență negativă asupra atractivității investiționale a complexului nazțional energetic, blochează dezvoltarea studiilor geologice, provoacă speculații departe de adevăr”, consideră ministrul.
Ordinul de a exclude hidrocarburile din lista rezrvelor de resurse strategice, care constituie secret de stat, a fost dat de președintele rus Putin în februarie 2013. Din cauza că majoritatea companiilor gazo-petroliere sunt private, informația despre rezervele exploatate de ele era oricum publică, iar continuarea secretizării datelor despre rezervele de hidrocarburi era un anacronism. Singura companie mare privată petrolieră care nu permite accesul la informații despre rezerve și nu organizează audite conform standardelor internaționale, este Surtgutneftegaz.

Rezerve nelimitate

Totodată, faptul desecretizării informațiilor respective va permite autoritatilor de la Moscova să demonstreze că Rusia are rezerve nelimitate, a mai declarat inaltul oficial rus. „Acum putem să nu mai ascundem succesele sondorilor – în ultimii 8 ani creșterea rezervelor de hidrocarburi a fost mai mare decât extracția lor”, a remarcat Donskoi. Astfel, anul trecut au fost descoperite 49 de depozite de zăcaminte noi. Volumul rezervelor de petrol a crescut cu 650 mln tone, cel al gazelor cu 800 miliarde mc.
Menționăm că Rusia este pe locul zece în lista statelor cu cele mai mari rezerve de petrol, în urma Venezuelei și statelor din Golful Persic. Iar la volumul rezervelor de gaze este pe locul întâi în lume.
Experții consideră că în Rusia sunt amplasate cca 25-30 % din rezervele mondiale de gaze, ceea ce i-ar ajunge pentru 80 de ani. Dar majoritatea rezervelor sale se află în depozite situate în regiunile subarctică și arctică, zone mai dificile de exploatat.

Share our work
Acordul de Asociere dintre Ucraina și UE prevede dreptul Ucrainei de a adera la alte uniuni vamale

Acordul de Asociere dintre Ucraina și UE prevede dreptul Ucrainei de a adera la alte uniuni vamale

Autoritatile de la Kiev vor sa triseze in relatia cu Uniunea Europeana

Autoritatile de la Kiev vor sa triseze in relatia cu Uniunea Europeana

Proiectul Acordului de Asociere dintre Ucraina și Uniunea Europeană prevede dreptul Kiev-ului de a semna tratate de aderare la alte uniuni vamale, a declarat reprezentantului Ucrainei pe lângă comisia economică al Uniunii Euroasiatice, Victor Suslov, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Dacă analizăm acordul din punctul de vedere al dezvoltării relațiilor cu UE, crearea unei zone de comerț liber, atunci în art. 39 este prevăzut în mod expres dreptul Ucrainei de a adera la alte uniuni vamale. Inclusiv la Uniunea Vamală a Rusiei, Belarus și Kazahstanului. De asemenea are dreptul să semneze acorduri de creare a zonelor economice libere”, a declarat Suslov.
Totodată, oficialul a mai recunoscut că Ucraina poate semna asemenea acorduri numai în cazul în care nu vor contraveni normelor prevăzute în Acordul de Asociere cu UE. Dar, conform declarației sale, asemenea contradicții pot să apară doar în sfera reglementărilor tehnice și de standartizare. „Pornind de la acest articol, noi am putea continua procesul de integrare ăn Uniunea Vamală. Dar aceasta fiind o decizie politică, eu nu pot spune acum dacă Ucraina va deveni membru al Uniunii Vamale cu drepturi depline”, a adăugat Suslov.
Răzpunzând la întrebarea jurnaliștilor dacă el exclude posibiliutatea aderării Ucrainei la Uniunea Vamală, Suslov a răspuns: „În calitate de expert și economist eu nu exclud acest fapt, deoarece proiectul acordului de asociere permite acest fapt. Dar ce va fi mai departe – este o întrebare pentru politicieni”.

Share our work
Vadim Bacinshi: „Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer”

Vadim Bacinshi: „Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer”

Omul de cultura Vadim Bacinschi, unul dintre cei mai importanti  reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odessa

Omul de cultura Vadim Bacinschi, unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai minoritatii romane din regiunea Odessa

Agentia de presa Karadeniz-Press a realizat recent un interviu cu ziaristul și scriitorul din regiunea Odessa, Vadim Bacinschi. După ce sudul Basarabiei a rămas timp de câțiva ani fără nicio publicație în limba română, Vadim Bacinschi a decis să înființeze ziarul „Sud-Vest” pe care îl editează în România și îl duce în casele românilor din satele românești din raioanele Ismail, Chilia, Reni, Sarata și Tatarbunar.

K.P.:-Domnule Bacinschi, ce reprezintă publicația „Sud-Vest” pe care o editați pentru românii din regiunea Odesa?
V.B.:-Ziarul „Sud-Vest” este o publicație lunară culturală, social-politică și economică pentru cititorii din sudul Basarabiei. Este o continuare a periodicului „Sud-Vest”, supliment al ziarului național „Concordia” editat la Cernăuți, care nu mai apare din 2009. Noul ziar este editat la Alba Iulia cu ajutorul doamnei Areta Moșu, vicepreședinte ASTRA și președinte al Despărțământului „Mihail Kogălniceanu” Iași. După ce apare în România îl aducem și îl distribuim în casele românilor din satele noastre din Bugeac. „Sud-Vest” mai poate fi considerat un almanah de istorie și cultură. Și astăzi, ca și mai înainte, cred că omul are șansa să evolueze citind despre istorie și cultură. Numai așa omul poate ieși din mentalitatea sovietică și să înțeleagă lucrurile care se întâmplă în jur. În paginile acestui ziar publicăm materiale de actualitate, cum ar fi despre fi apariția unei cărți, organizarea unui eveniment cultural și altele, dar și materiale ce țin de aniversări istorice. Am început să public un ciclu de articole întitulat „O istorie actualizată a satelor românești din Sudul Basarabiei”, în care vorbesc despre toate localitățile în care locuiesc români/moldoveni de la A la Z. În aceste prezentări nu vorbesc doar despre istoria localității, dar subliniez și unele aspecte de actualitate. Nu este suficient să scrii la aniversarea mareșalului Alexandru Averescu că a fost doar un mare comandant de oști și om politic, pentru că nu poți trece cu vederea că în localitatea de baștină a personalității, la Babele, nu a fost permisă organizarea conferinței în cinstea lui Averescu. Încercăm să publicăm și versuri scrise de tineri și maturi, așa cum le scriu ei. Astfel îi atragem pe tinerii cititori.

K.P.:-Cum vă explicați diferența de atitudine și dinamism dintre comunitățile de români din Bucovina de Nord și cei din sudul Basarabiei?
V.B.:-În primul rând, cei din regiunea Cernăuți sunt mai mulți, dar cel mai important lucru este că ei se declară români. Toți știu că în regiunea Cernăuți locuiesc 150 mii de români, iar ucrainenii acceptă această realitate. În Bucovina există facultate în limba română, sunt doctori în științe, sunt etnici români care dețin funcții de aleși în consiliul regional, raional, sunt mulți primari români. Dacă ceva nu le convine sau dacă le sunt încălcate drepturile, ei au curaj să spună acest lucru prin intermediul numeroaselor societăți culturale și a presei în limba română.
Nu putem spune același lucru despre românii din regiunea Odesa, care sunt mult mai puțini. Îi poți număra pe degete pe oamenii care vor și pot face ceva pentru comunitate. Asta este problema.

K.P:-După ce a fost contramandat doi ani la rând, se pare că recensământul populației din Ucraina ar putea fi organizat la sfârșitul anului 2013. Cum estimați că vor arăta datele statistice despre situația românilor/moldovenilor în Bugeac?
V.B.:-Este important să vedem cum vor fi formulate întrebările la acest capitol. Mai este și alt aspect care nu trebuie neglijat: cum vor dicta autoritățile locale, așa vom fi trecuți la rubrica „etnie” sau „limbă”. Sunt cunoscute cazuri de la recensămintele anterioare, când cei care se declarau români erau trecuți în anchete cu creionul simplu. Ultimul recensământ sovietic din anul 1989, efectuat pe teritoriul Ucrainei, a arătat că la acea dată în regiunea Odesa locuiau 145 mii de moldoveni și peste 600 de români. Recensământul populației din anul 2001 a arătat că în sudul Basarabiei sunt 124 mii de moldoveni și 724 de români. Se observă o descreștere constantă a moldovenilor. Sper că români vom avea mai mulți de această dată.

K.P.:-Ce mai scrie presa din Odesa despre românii din acest ținut?
V.B.:-În ultima perioadă, problema zonei de la Dunăre este mediatizată foarte intens. Televiziunea academiei de drept din Odesa „Akademia TV”, condusă de deputatul Serghei Kivalov,  membru permanent al delegației parlamentare a Ucrainei la APCE, difuzează o emisiune săptămânală la care apar tot felul de invitați și care discută despre istorie și actualitate. Pe 10 aprilie, de ziua eliberării Odesei în al doilea război mondial „de ocupanții români”, în cadrul acelei emisiuni a fost difuzat un subiect despre România. În platou a fost invitat un analist pe nume Dergaciov, care era revoltat că Ucraina a demilitarizat complet sudul Basarabiei, neexistând nicio unitate militară care să se opună invaziei de peste Dunăre. Invitatul declara înflăcărat că tancurile românești ar putea ajunge în două ore de la Dunăre până la Nistru.
Eu am subliniat în articolele mele de câteva ori că Ucraina, de când există ca stat independent, nu a făcut nicio investiție în zona de la Dunăre, unde sunt amplasate localitățile Reni, Chilia, Ismail. Ucraina nu bagă bani în această regiune, unde oamenii sunt săraci pentru că nimic nu se mai produce. Sunt făcute doar declarații, dar pentru fapte reale nu au bani. În același timp,  presa scrie tot mai des că la Ismail este pe cale să  se formeze o flotilă militară. Postul național de televiziune „Inter” a difuzat un reportaj în care se spunea la modul serios că Ucraina va găsi resursele necesare pentru crearea acestei flotile pentru a dialoga mai bine cu România pe problemele ce țin de insulele dunărene disputate, problemele cu canalul Bystroe și altele.
La Bolgrad pe vremuri a fost o unitate aeropurtată denumită „desantnaia brigada”, renumită în tot bazinul Mării Negre. Acolo era o pistă de decolare, care a fost distrusă, iar acum de vreo doi ani este reconstruită la loc. Tot presa a scris că în acea unitate sunt renovate cazarmele pentru a aduce trupe de militari „având în vedere situația complicată din apropierea frontierei cu România”. Este o situație absolut aiuritoare. Autoritățile nu găsesc bani pentru îmbunătățirea vieții oamenilor care nu mai sunt siguri în ziua de mâine, dar vor să se impună din punct de vedere militar.

K.P.:-Cum precepeți interesul și atitudinea instituțiilor românești față de comunitatea românească din sudul Basarabiei?
V.B.:-România face ceea ce consideră de cuviință. Copiii români mai merg la studii în România, iar vara în tabere de odihnă. A mai fost pe aici teatrul de păpuși din RâmnicuVâlcea, la Odesa a fost teatrul „Nottara”, dar sălile de spectacol au fost goale. A mai fost organizat un concert al interpretului Ducu Bertzi în localitatea Erdec-Burnu din raionul Ismail. Este bine că se fac aceste manifestări, dar îmi este greu să le dau o apreciere.
Situația românilor din sudul Basarabiei este strigătoare la cer. Au mai rămas doar câteva școli cu predare în limba română. Peste zece școli românești au fost închise în 20 de ani, nu în secole. Îmi aduc bine aminte că la începutul anilor 90, când editam ziarul „Luceafărul” la Odesa,  (periodic în limba română, nu cel editat în prezent de Asociația Moldovenilor din Ucraina – n. red.) în școlile noastre era predată limba română. După ce agrarienii de la Chișinău au introdus în Constituția Republicii Moldova limba „moldovenească”, au început schimbările și la noi. Mai târziu, în anul 1997 a fost semnat Tratatul de bază dintre România și Ucraina, iar în anul 1998 Anatol Fetescu a înființat Asociația Moldovenilor din Ucraina. Pentru ce? Această asociație a fost creată special pentru a spune că aici locuiesc moldoveni, nu români, și pentru a încurca României să monitorizeze respectarea drepturilor minorității românești în regiune, conform articolului 13 din Tratat. De atunci se tot fac declarații antiromânești și așa am ajuns unde suntem.
Eu îmi dau seama că România nu vrea să își facă probleme cu această țară, dar ar trebui elaborat și acceptat un program special pentru românii care mai sunt aici. România trebuie să ia atitudine.

K.P.:-Ce face Republica Moldova pentru acești români?
V.B.:-Nu știu. Când erau comuniștii la putere organizau la Reni zilele culturii moldovenești, la care Vladimir Voronin îi decora pe apărătorii moldovenismului cu ordinul „Slava Muncii”.

K.P.:-Recent, Parlamentul României a adoptat o lege prin care vlahii, moldovenii, aromânii etc. au fost declarați ca parte a națiunii române. Ce părere aveți despre acest pas făcut la București?
V.B.:-La noi, la nivel local, lucrurile vor rămâne așa cum sunt. Cei care se consideră moldoveni așa și își vor zice, pentru că ei spun că „mama este moldoveancă și tata este moldovean”. Acesta este argumentul lor. Fetescu spune peste tot că românii vin să ne românizeze, că ne bagă cu forța limba română. Mentalitatea oamenilor de aici este greu de schimbat, deoarece ei tot timpul se leagă de ceea ce a fost. Situația poate fi schimbată doar sistematic, dar mai cu seamă prin intermediul școlilor. Profesorii trebuie să le explice de mici elevilor că ei sunt români. La radio, la posturile de televiziune sunt prezentate doar aspect negative despre România.
Ne putem plânge la infinit, dar dacă părinții și dascălii nu își vor spune cuvântul și vor trece cu vederea încălcarea drepturilor, nu putem fi optimiști.
K.P.:Vă mulțumim!

Share our work
Baza americana de la Deveselu, evaluata la peste 134 de milioane USD

Baza americana de la Deveselu, evaluata la peste 134 de milioane USD

Baza Deveselu, obiectiv strategic al SUA

Baza Deveselu, obiectiv strategic al SUA

Pentagonul a anunțat că firma Kellogg Brown & Root Services Inc. (KBR) a câştigat licitaţia pentru construirea sistemului de apărare antirachetă la baza de la Deveselu (judeţul Olt), unde urmează să fie amplasaţi interceptori de tip SM-3. Kellogg Brown & Root Services Inc., cu sediul în Arlington (statul american Virginia), a câştigat un contract cu preţ fix în valoare maximă de 134.151.953 dolari pentru dezvoltarea şi construirea unui sistem de apărare antirachetă la Deveselu, în România, a anunţat recent Ministerul american al Apărării pe site-ul său, citat de mass-media din Romania. „Lucrările vor fi realizate în România şi la Morrestown, New Jersey. Pentru această licitaţie este alocat un mixt de fonduri pentru construcţii militare din anul fiscal 2013 şi fonduri din anul fiscal 2013 pentru cercetare, dezvoltare, testare şi inginerie în valoare de 77.815.692 dolari”, potrivit anunţului făcut de Pentagon.
Ministerul american al Apărării a mai precizat că licitaţia a fost anunţată pe Internet şi că s-au primit opt oferte. Activitatea de contractare a revenit în sarcina Corpului de Ingineri al Armatei din Wiesbaden (Germania).

Aliati strategici

Potrivit site-ului MAE de la Bucuresti, la 17 septembrie 2009, preşedintele SUA a anunţat decizia de a dezvolta sistemul american de apărare antirachetă în Europa într-o abordare nouă, adaptivă, în etape (EPAA / European Phased, Adaptive Approach to Ballistic Missile Defense), care să protejeze mai bine forţele desfăşurate în Europa şi în teatrele de operaţii, atât americane, cât şi ale aliaţilor, precum şi teritoriul SUA şi al aliaţilor lor.
În februarie 2010, SUA au invitat oficial România să participe la sistemul antirachetă. În aceeaşi zi, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a aprobat propunerea de a găzdui interceptori tereştri de tipul SM-3 ca parte a planului administraţiei Barack Obama de abordare adaptivă în etape a sistemului de apărare antirachetă în Europa.
După mai multe runde de consultări, la 13 septembrie 2011 a avut loc semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România. La 6 decembrie 2011, acordul bilateral a fost ratificat de Parlamentul României.

Share our work
Gazprom cumpara suveranitatea energetica a Republicii Kîrgîzstan pentru un dolar

Gazprom cumpara suveranitatea energetica a Republicii Kîrgîzstan pentru un dolar

Kirghizstan, o alta mosie Gazprom

Kirghizstan, o alta mosie Gazprom

Concernul rus „Gazprom” va cumpăra drepturile de proprietate a supra rețelei de transportare a gazelor din Kîrgîzstan cu suma de un dolar, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ-PRESS. Părțile au pregătit un proiect de acord interguvernamental de predare în proprietatea Gazpromului a rețelei gazifiere din republica din Asia Centrală. Decizia respectivă a fost semnată in data de 9 iulie 2013 de catre de premierul Federației Ruse, Dmitrii Medvedev.
Astfel, conform acordului, în Kîrgîzstan va fi creată o filială sub forma unui SRL a actualei întreprinderi cu capital de sta, Kîrgîzgaz. Noua companie va primi de la Kîrgîzgaz, gratuit, toate proprietățile (gazoducte, stațiile de distribuție a gazelor, depozitele subterane, terenuri și alte proprietăți), urmand ca, in perioada urmatoare, 100% din acțiunile noii companii sa fie cedate Gazpromului în schimbul unui dolar.
La randul sau, compania rusească se obligă să investească în modernizarea și reconstrucția infrastructurii gazifiere nu mai puțin de 20 mlrd ruble (cca 650 mln dolari) în decurs de cinci ani. Acordul are o perioadă de valabilitate de 25 ani și impune anumite restricții companiei rusești. Spre exemplu, noua companie va putea ceda proprietățile sale altor filiale ale Gazpromului, sau altor companiii rusești, numai cu acordul părții kîrgîze.

Drepturi exclusive

Prin noul contrac, fosta republica sovietica se obligă să acorde noii companii dreptul exclusiv de import al gazelor, să achite la timp plata pentru consumul de gaze de către institutiile bugetari. Statul kîrgîz garantează că prețul la gaze va include cheltuielile companiei pentru achiziția gazului, transportarea, păstrararea și alte cheltuieli aferente.
Totodata, impozitul pe profit  al noii companii pentru următorii 25 de ani nu va depăși 10 %, iar autoritatile locale garantează protejarea investițiilor Gazpromului de la expropriere și naționalizare, precum si transferul liber al plăților peste hotarele țării, inclusiv in valuta straina.
Cele doua parti au mai convebit ca tarifele pentru tranzitul internațional și depozitarea gazelor sa fie stabilite exclusiv de catre Gazprom, fara amestecul institutiilor oficiale. Toate litigiile vor fi soluționate ad hoc la Curtea Internațională de arbitraj de la Stokholm.

Share our work