de Vitalie Goncearov | iul. 17, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
UE, obiectiv strategic pentru Republica Moldova
Într-un interviul acordat postului de radio Europa Liberă, si citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, cu o zi înaintea sosirii la Chişinău, preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat că Uniunea Europeană nu va admite ca pe teritoriul Moldovei să mai fie trupe ruseşti. Preşedintele României Traian Băsescu a declarat pentru Europa Liberă faptul că Moldova s-ar putea integra în UE abia peste 10 ani. „Prioritatea mea şi a României trebuie să fie ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene în 10-12 ani…, undeva pe aici“, a spus liderul de la Cotroceni, în interviul acordat. Totodată, Băsescu a precizat că exclude posibilitatea unei admiteri atâta timp cât nu este rezolvat conflictul transnistrean şi cât timp pe teritoriul Moldovei mai sunt trupe ruseşti. „România solicită de multă vreme aplicarea deciziei de la Istanbul din 1999, în baza căreia Federația Rusă trebuie să-și retragă trupele și armamentul” a mai declarat oficialul roman.
Greseala Cipru
Referitor la negocierile în format 5+2, Băsescu a mai spus că România şi Rusia au poziţii diferite faţă de problema transnistreană. „Moscova vede Republica Moldova federalizată, noi o vedem unitară”, a mai declarat preşedintele român, adăugând că nivelul de autonomie pentru Transnistria poate fi stabilit numai de către autorităţile de la Chişinău.
„Nu, categoric UE nu va mai repeta eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului, dar speranța că problema transnistreană se va rezolva, există și nu am niciun motiv să fiu pesimist, cu atît mai mult cu cît nu mîine se pune problema integrării Republicii Moldova. Este vorba despre un proces îndelungat. Abia se parafează Acordul de Asociere, în România a durat 10 ani de la semnarea acestui acord și primirea în UE. Timpul lucrează și sper că lucrează în favoarea Moldovei” a mai subliniat Basescu. „(…) este clar că avem opinii diferite: rușii o văd federalizată, noi o vedem unitară” a mai declarat oficialul roman, facand referire la modul in care va fi rezolvat diferendul separatist transnistrean.
Gazul, problema eterna
Basescu a salutat intrarea companiei Gazprom pe piata din Romania. „E binevenit dacă vine direct, nu prin alte companii: avem conductă la Isaccea și poate veni direct. Se poate vinde gaz direct pe piața românească, nu prin intermediari” a mai declarat presedintele.
Basescu a mai declarat pentru Europa Libera ca o promisiune in acest sens din anul 2008 a liderului rus, Vladimir Putin, „a fost o declarație ironică pe care nimeni nu a înțeles-o. Eu știam despre ce este vorba, în opinia Moscovei, Ucraina nu plătea pentru gazul primit, nu știu care era realitate, și atunci Putin a spus: dăm României gaz, că plătește, și mai departe poate să-i dea România Ucrainei.”
Totodata, Basescu mai considera ca in spinoasa problema a gazului se va mai negocia „vreo doi-trei ani, că după aceea nu mai negociază nimeni, fiindcă vom scoate gaz din Marea Neagră și negocierile se închid în 2016-2017.”
de Anatol Terzi | iul. 17, 2013 | Caucaz, Federatia Rusa, Minoritați, Știri, UE, Uncategorized @ro
Germania, scut politic pentru refugiatii ceceni
Autorităţile federale germane informează că a crescut numărul cetatenilor straini care cer azil politic in Republica Federala Germania, relateaza mass-media de la Berlin, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. În prima jumătate a anului 2013, serviciile de imigrare au primit peste 43.000 de cereri, cu 90% mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului 2012.
În raport se mai subliniază că majoritatea cererilor sunt depuse de cetăţeni ai Federatiei Ruse, originari din Cecenia si alte regiuni caucaziene. Ei sunt urmaţi de cetateni din Siria şi Afganistan, state puternic afectate de razboi civil.
Experţii si sursele oficiale citate consideră că a crescut brusc numărul cererilor de azil politic deoarece instanţele judecătoreşti din Republica Federala Germania au hotărât recent ca refugiaţilor politici să li se acorde aceleaşi beneficii sociale ca şi cetăţenilor germani.
de Anatol Terzi | iul. 16, 2013 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Edward Snowden, sechestrat la Moscova de intransigenta americana
Fostul consultant al serviciilor de informații americane Edward Snowden, blocat de mai mult de trei săptămâni într-un aeroport din Moscova, a cerut marți azil politic provizoriu în Rusia, a anunțat avocatul rus Anatoli Kucerena, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Cererea a fost trimisă autorităților ruse”, a declarat avocatul, membru al Camerei civile, un organism consultativ apropiat Kremlinului, după ce s-a întâlnit marți cu tânărul informatician pe aeroportul Moscova-Șeremetievo.
La începutul lunii iunie, americanul a solicitat azil politic de la aproximativ 20 de țări, inclusiv Rusia. Dar el a revenit asupra cererii adresate Moscovei după ce președintele rus, Vladimir Putin, a pus drept condiție ca fostul consultant al Agenției Naționale de Securitate (NSA) americane să nu mai facă dezvăluiri despre programul de supraveghere electronică al Statelor Unite.
Putin a repetat luni că Rusia i-a permis să rămână atâta timp cât încetează să facă dezvăluiri, dar Snowden a refuzat. El a subliniat că Moscova are „alte lupte” și nu dorește ca această afacere să-i afecteze relațiile cu Washingtonul.
Președintele rus a subliniat că presiunile exercitate de Statele Unite l-au blocat pe Edward Snowden la Moscova și a apreciat că fugarul american va sta până „când va avea posibilitatea să meargă în altă parte”.
de Natalia Ciobanu | iul. 16, 2013 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Flota militara ucraineana, motiv de disputa politica la Kiev
Ministerul Apărării din Ucraina intenționează să transfere comandamentul marinei militare ucrainene din portul Sevastopol la Kiev, a declarat deputatul din formațiunea nationalista „Svoboda”, Iurii Sitrotiuk, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Parlamentarul a făcut referire la o dispoziție a ministrului ucrainean al Apărării, Pavlo Lebediev. „Acest pas va slăbi poziția militară și politică a Ucrainei în Sevastopol și în Crimeea” consideră politicianul. Potrivit lui, transferul comandamentului marinei militare din peninsulă va avea drept rezultat creșterea influenței militarilor ruși în regiunea autonoma.
Pana in acest moment, Ministerul Apărării de la Kiev nu a comentat aceste acuzatii.
Scandal cu repetitie
Un scandal similar a avut loc si în anul 2004. În acea perioadă, asociația „Sevastopolul Ucrainean” a făcut publice planurile președintelui Leonid Kucima de a transfera navele militare ale Ucrainei din portul Sevastopol pe lacul Donuzlav de lângă Eupatoria. Îngrijorările asociației nu s-au adeverit.
Reamintim ca autoritatile de la Kiev nu au acceptat demersurile Federatiei Ruse privind stationarea separata a flotelor militare ucraineana si rusa din Marea Neagra.
Presa ucraineană a mai scris anterior că ministrul Pavlo Lebediev, fost deputat al Partidului Regiunilor intr-o circumscriptie din orasul Sevastopol si unul dintre cei mai importanti oligarhi locali, a dipus vânzarea unor terenuri „în plus” ale Ministerului Apărării din Kiev și Republica Autonoma Crimeea, achizitionate promt de catre firme cu capital rusesc.
de Anatol Terzi | iul. 16, 2013 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri, UE, Uncategorized @ro
Spionii rusi, gata sa revina acasa
Rusia vrea să efectueze un schimb între un cuplu de spioni ruşi, condamnaţi recent la pedepse cu închisoarea în Germania, şi cel puţin un spion care ispăşeşte o pedeapsă în Rusia pentru că a lucrat în favoarea occidentului, relateaza ziarul rus Kommersant, citat de mass-media de la Bucuresti. Acest schimb poate să aibă loc “în orice moment”, a declarat pentru ziarul rus avocatul cuplului, Horst Dieter Poetschke. O sursă din serviciilor de informatii, citată de către Kommersant, a precizat că “au fost lansate consultări asupra acestui aventual schimb în urmă cu puţin timp, după anunţarea hotărârii judecătoreşti”.
Cei doi acuzaţi, prezentaţi sub identitatea falsă de Andreas şi Heidrun Anschlag, au fost condamnaţi pe 2 iulie la şase ani şi jumătate şi, respectiv, cinci ani şi jumătate de închisoare. Curtea regională superiară de la Stuttgart, în sud-vestul Germaniei, i-a găsit pe aceşti agenţi vinovaţi de spionaj în favoarea departamentului de informaţii externe din cadrul KGB-ului sovietic şi ai succesorului rus al acestuia, SVR.
Conexiunea daneza
Bărbatul şi femeia, de naţionalitate rusă potrivit avocatului, s-au instalat, în urmă cu peste 20 de ani, cu ajutorul unor false documente austriece, în Germania, unde au dus o viaţă obişnuită, cu scopul de a-şi ascunde activitatea de agenţi secreţi. Cuplul colecta informaţii despre strategii militare şi politice ale Uniunii Europene (UE) şi NATO, pe care le obţinea prin intermediul unui contract în cadrul ministerului olandez al Afacerilor Externe. Ei au fost arestaţi în octombrie 2011, după ce poliţia germană a surprins femeia în timp ce asculta mesaje criptate.
Serviciile de informaţii interne germane au lansat o vasta actiune contrainformativa impotriva cuplului după ce FBI a demascat o reţea de agenţi SVR pe teritoriul american, în 2010.
de Vitalie Goncearov | iul. 16, 2013 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Mostenirea liderului uzbec, Islam Karimov, poate arunca fosta republica sovietica intr-un razboi civil
În această primăvară, mass-media regionala practic l-a „înmormântat” pe președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, care la ai săi 75 de ani a suferit un atac de cord, iar presa specula că acesta se află în prag de moarte. La răspândirea acestor zvonuri a contribuit și faptul că liderul uzbek nu s-a afișat în public o perioadă îndelungată de timp. Chiar dacă mai târziu, președintele a „înviat”, toți sunt convinși că zilele acestuia la putere sunt numărate, iar fluxul de prognoze și presupuneri despre cine îl va înlocui pe Karimov, care conduce Uzbekistanul din 1990, crește exponențial. În ultimile luni întreg Uzbekistanul este în așteptarea unor schimbări radicale, devenind evident faptul că lupta pentru locul de sccesor al lui Karimov a intrat în ultima faza.
Datorita controlului controlului total exercitat de autoritatile uzbece asupra mass-media (inclusiv cea străină), din fosta republica sovietica vin foarte puține informații obiective, care ar permite analistilor să facă o prognoză concretă sespre evoluția reală a situației politice. Astfel, conform informațiilor unor experți, de la sfârșitul anului 2012, lupta dintre potențialii succesori ai lui Karimov a căpătat caracterul unui război informațional.
Asalt asupra familiei Karimov
Prima lovitură, cum și era de așteptat, a fost aplicată fiicei mai mari a lui Islam Karimov, Gulnara. Motivul formal a fost atacul firmelor controlate de Gulnara asupra filialei MTS (companie de telefonie mobilă din Rusia) din Uzbekistan, „Uzdunrobit”. Faptul a fost catalogat „o acaparare ilegală” a acestei companii, iar Gulnara Karimova a fost prezentată opiniei publice rusești și occidentale (cu succes) drept o întruchipare a corupției puterii din Uzbekistan. În jurul activității fiicei președintelui a fost provocata o agitație enormă, din această cauză fiind anulată reforma constituțională, preconizată în Uzbekistan pentru 2013.
Autoritatile de la Tașkent planificau să acorde atribuții mai mari Parlamentului uzbec (in mod special camerei inferioare, care trebuia să fie condusă de Gulnara) și guvernului, in prezent singura persoană cu puteri reale în Uzbekistan fiind presedintele Islam Karimov. Amanarea a fost urmata de ridicarea imunității diplomatice a Gulnarei Karimova, în urma hotărârii autorităților uzbece. Hotărârea ridicării imunității a fost luată după ce, în luna iunie 2013, în Franța au avut loc descinderi și percheziții ale poliției franceze în apartamente, care au legătură cu fiica președintelui Uzbekistanului.
Scut diplomatic
Din 2010 până în prezent, Gulnara a avut imunitate diplomatică, fiind, mai întâi ambasador în Spania, apoi reprezentantul permanent al Uzbekistanului la ONU. Poliția franceză a căutat în apartamentele respective documente referitoare la dosarul de spălare a banilor, în care este învinuit adjunctul Gulnarei, Alișer Ergașev. Acesta este reprezentantul companiei Taakilant, despre care mass-media a scris că este controlată de catre Gulnara Karimova. Conform anchetatorilor, pe conturile Takilant erau transferați bani din mita de la operatorul de telefonie mobilă, TeliaSonera, care activează pe piața uzbekă.
Razboi politic
Răspunsul Gulnarei nu s-a lăsat așteptat: lovitura a fost aplicată unuia dintre cei mai importanti reprezentanți ai clanului din Tașkent, prim-vicepremierului, Rustam Azimov, care este și el unul din potențialii succesori ai lui Karimov. Prin mass-media controlata de ea, s-a speculat că averea lui Azimov a ajuns la peste 4 miliarde dolari, și a reușit să îl convingă pe președinte să lanseze un atac asupra băncilor controlate de Azimov, în speță banca „Ipak-Iuli”. După negocieri dintre Karimov și Azimov, controlul autoritatilor la băncile prim-vicepremierului a încetat, dar poziția lui Azimov, ca și potențial succesor a fost considerabil slabita.
Potrivit experților din Uzbekistan, conflictul deschis între Gulnara și Azimov a fost provocat de un alt candidat la fotoliul de președinte – șeful Serviciului Securității Naționale (SSN) din Uzbekistan, Rustam Inoiatov. Cu doi ani în urmă acesta era considerat cel mai probabil succesor al lui Karimov, dar acum a devenit evident că acesta nu va putea pretinde la cea mai înaltă funcție din stat, in parte datorita faptului ca peste un an șeful SSN va împlini 70 de ani și este bolnav de diabet. Dar aceasta nu înseamnă că Inoiatov nu va participa la împărțirea puterii, după retragerea actualului președinte.
Schimbarea la fata
Conform surselor citate, scopul său principal este provocarea unor conflicte între potențialii candidați, pentru a ține sub control procesul de transferare a puterii. Inoiatov încearcă să obțină susținerea Moscovei, poziționându-se, în prezent, în calitate de politician pro-rus, care va apara interesele Kremlinului în Uzbekistanul de după Karimov.
Dar, actualul șef al SSN, până nu de mult era unul din politicienii uzbeci cu poziții anti-rusești dure: el a epurat rândurile SSN de toți colaboratorii care simpatizau Rusia și a organizat un proces demonstrativ de căutare a agenților ruși în ministerul apărării. Totodată, prin intermediul SSN și a contactelor sale din instituțiile de forță din Rusia, Inoiatov urmărește orice activitate la Moscova, a potențialilor candidați la succesiunea lui Karimov.
Totodată, analiștii occidentali au observat o coincidență stranie între intensificarea activității a grupărilor islamiste din Uzbekistan (Hizb-Ut-Tahrir, Mișcarea islamică din Uzbekistan) și întărirea puterii lui Inoiatov, care obținea pentru sine, si aliatii sai, funcții și atribuții noi. De aceea există opinia că șeful SSN ar putea utiliza „islamiștii controlați de el” ca să aibă un motiv să instaureze starea de urgență, dacă transferul puterii de la Karimov nu va decurge conform scenariului agreat de Inoiatov.
Candidat teoretic
În afară de cei enumerati, mai există, teoretic, un candidat la succesiunea lui Karimov – actualul premier uzbec, Shaukat Mirziyoyev. Teoretic, deoarece, pentru presedintele uzbec a luat toate masurile pentru a limita ambitiile politice ale premierului. Astfel, Mirziyoyev nu are dreptul să dea ordine serviciilor de securitate, acesta fiind prerogativa exclusiva lui Karimov), prim-vicepremierul Azimov fiind „mana de fier” din spatele premierului, considerat de mass-media din Uzbekistan „simplu gospodar”. Totodata, presedintele uzbec a limitat considerabil și activitatea internațională a premierului.
Mass-media regionala a mai speculat si faptul ca, printr-un un sistem extins de informatori, Karimov deține informații complete privind abuzurile financiare ale premierului, care îi permit actualului președinte nu doar să îl demită în orice moment pe Mirziyoyev, dar și să îl bage la închisoare. Până atunci, premierul este necesar pentru a servi în calitate de țap ispășitor în condițiile situației economice tot mai deplorabile din Uzbekistan.
Operatiunea „Succesorul”
Începutul operațiunii „Succesorul” va depinde de doi factori, considera surse locale, si anume de starea sănătății lui Islam Karimov și situația economică din Uzbekistan, care dacă va continua să se înrăutățească, ar putea provoca o explozie socială. Până atunci potențialii candidați stau în expectativă. Balanța forțelor candidaților va depinde și de cantitatea de resurse financiare, de aceea în prezent în țară are loc o luptă tot mai intensă de a controla sursele bugetului de stat. Însă nu este exlusă repetarea situației din 2006 din Turkmenistan, când pe „eternul” Saparmurat Niazov a fost înlocuit de o persoană aflată până atunci în umbră, actualul presedinte Gurbangulî Berdîmuhamedov.
