Alertele cu bombă, tactică anti-UE în Republica Moldova

Alertele cu bombă, tactică anti-UE în Republica Moldova

Zeci de obiecte explozive ar fi fost instalate în mai multe instituții din Chișinău, Bălți și Comrat, a anunțat mass-media de la Chișinău. Autorii atacului ar cere renunțarea la integrarea în UE și NATO, renunțarea la statutul de neutralitate, dar și începerea operațiunii militare împotriva Transnistriei

Obiective strategice

Printre obiectivele minate ar fi și Aeroportul Internațional Chișinău. Autorii au trimis un e-mail instituțiilor de forță din Republica Moldova și au spus că ar fi plasat obiecte explozibile în 43 de locuri. Printre locurile „minate” ar fi atât instituții de stat, cât și bănci, centre comerciale, biserici, misiuni diplomatice.

De asemenea, obiecte explozibile ar fi fost puse și la Parlament, Ministerul Justiției, Piața Centrală, dar și centre comerciale.

Aceste amenințări vin după ce, în urmă cu o săptămână, procurorii de la Chișinău anunțau că suspecții care amenință cu bombe sunt atât din afara țării, cât și din interiorul granițelor. Bănuiții ar fi fost dirijați de către un grup de persoane care are drept scop destabilizarea situației din țară, au adăugat procurorii.

„La acest stadiu al investigațiilor, procurorii comunică faptul că pe dosar sunt mai muți suspecți – atât în țară, cât și peste hotare. Acțiunile acestora sunt dirijate de un grup de persoane care au ca obiectiv unele acțiuni de destabilizare și creare a neliniștii în societate”, se arată într-un comunicat al Procuraturii.

 

România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova

Zeci de obiecte explozive ar fi fost instalate în mai multe instituții din Chișinău, Bălți și Comrat, a anunțat mass-media de la Chișinău.

Share our work
UE, 50 de milioane de Euro pentru Chișinău

UE, 50 de milioane de Euro pentru Chișinău

UE, vis strategic pentru multe state

UE, vis strategic pentru multe state

Comisia Europeană, în numele UE, a plătit 50 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, relatează mass-media locală, preluata de KP. Dintre acestea, 35 de milioane de euro sunt sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții preferențiale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat al executivului european.

Prima plată

Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noului program de asistență pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibil timp de doi ani și jumătate. Programul face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin de Germania, România și Franța.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că „undele de șoc ale agresiunii brutale a Rusiei împotriva Ucrainei sunt resimțite puternic în Moldova, care a dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de ucrainenii care au căutat să se pună la adăpost de război. Iar plata de astăzi este un nou semn al solidarității Uniunii Europene cu Moldova, care este în prezent un candidat la aderarea la comunitatea noastră de democrații. Vom continua să sprijinim Moldova, împreună cu partenerii noștri internaționali, pentru a traversa această criză și a crea condițiile pentru un viitor de prosperitate și stabilitate.”

Război nejustificat

Războiul nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocări și dezechilibre preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.

Prin urmare, programul ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală.

Share our work
Maia Sandu, diplomație gaziferă la București

Maia Sandu, diplomație gaziferă la București

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Gazprom, armă politică pentru Kremlin

Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a declarat vineri într-o declarație comună cu președintele Klaus Iohannis că țara sa are nevoie urgentă de gaze naturale din România pentru a păstra ”stabilitatea socială”.

Sprijin românesc

”Vrem să cumpărăm gaze din România, e nevoie ca acest lucru să fie posibil cât de curând. E critic ca oamenii noștri să nu înghețe la iarnă și pentru a menține stabilitatea socială”, a declarat vineri Maia Sandu.

”Plătim cel mai mare preț raportat la venit din Europa la energie. Pentru gaze naturale plătim deja un preț dublu față de cel din România. Republica Moldova depune eforturi pentru a reduce consumul de energie, vrem să înlocuim la iarnă gazele cu păcură, cărbune sau lemne”, a mai spus președinta Moldovei.

În replică, președintele Klaus Iohannis a spus că ”nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”.

”Suntem conștienți de situația dificilă a Republicii Moldova, azi vom discuta la guvern până găsim soluția cea mai bună. Azi am convenit că trebuie să lucrăm diferite scenarii și să avem planuri pregătite pentru toate scenariile pe care putem. Nu vom abandona Republica Moldova și vom găsi soluții pentru toate variantele care pot apărea”, a spus șeful statului.

Gazoduct strategic

El a adăugat că ”am discutat despre rolul foarte important și potențialul gazoductului Iași-Ungheni-Chișinău ca element esențial în arhitectura de securitate energetică a Republicii Moldova. În acest cadru, pe lângă conectarea Republicii Moldova la rețeaua europeană de energie electrică, în martie, interconectarea rețelelor de energie electrică din România și Republica Moldova are o relevanță strategică evidentă și am convenit să facem pași decisivi în această direcție”.

Share our work
Rusia, noi presiuni pe frontul cerealelor

Rusia, noi presiuni pe frontul cerealelor

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Moscova a declarat că va permite exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Marea Azov, dar cu condiţia să poată verifica navele pentru a exclude contrabanda cu arme, relatează mass-media rusă., citată de karadeniz-press.ro.

Presiuni rusești

‘Noi am spus nu o dată la toate nivelurile, de asemenea public, că suntem dispuşi să ajutăm la asigurarea navigării vaselor comerciale străine pentru transportul de cereale ucrainene’, a declarat şeful Departamentului Organizaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, Piotr Iliciov.
Diplomatul rus a declarat într-un interviu pentru Interfax că ‘militarii ruşi deschid zilnic coridoare umanitare din Marea Neagră şi Marea Azov’.
‘Pentru noi condiţiile de înţeles cuprind posibilitatea de a controla şi inspecta navele pentru a evita contrabanda cu arme şi un angajament al Kievului că va renunţa la provocări’, a declarat el.
Iliciov susţine că ‘Rusia nu a împiedicat şi nu împiedică transportul de grâne ucrainene pe mare’.
În acelaşi timp, diplomatul rus a subliniat că Moscova intenţionează ‘să-şi îndeplinească în continuare pe deplin obligaţiile privind furnizarea de cereale, îngrăşăminte, combustibil şi alte mărfuri de importanţă majoră’, atât în cadrul acordurilor bilaterale, cât şi al programelor de asistenţă.
‘Astfel, nu există schimbări majore în oferta globală. Problemele încep în sistemul de distribuţie a fluxurilor de mărfuri şi în livrarea producţiei’, a mai spus diplomatul rus.

Întâlnire în Turcia

În acest context, AFP transmite că experţi militari din Ucraina, Rusia şi Turcia discută miercuri la Istanbul în spatele uşilor închise posibilitatea deblocării exportului de cereale din porturile ucrainene aflate sub blocadă rusă. Aceste discuţii, pe care Ministerul Apărării turc doreşte să le păstreze ‘confidenţiale’, se desfăşoară în prezenţa unei delegaţii a Naţiunilor Unite.
Este pentru prima oară când reprezentanţi ai Moscovei şi Kievului se întâlnesc după 29 martie, la o lună de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, când delegaţiile ambelor tabere s-au întâlnit tot la Istanbul, dar fără progrese.
Timpul presează: această reuniune intervine în contextul creşterii preţurilor la alimente la nivel mondial, ceea ce agită spectrul foametei, în special în Africa.
Dar ministrul ucrainean suspectează Moscova că blochează exporturile ucrainene pentru a priva Kievul de venituri: ‘Ei ştiu că, dacă exportăm, vom primi fonduri de pe pieţele internaţionale şi asta ne va întări’, spune el.
Ucraina este unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu şi alte cereale şi aproximativ 20 de milioane de tone de grâne sunt blocate în prezent în porturile din regiunea Odesa de prezenţa navelor de război ruseşti şi a minelor amplasate de Kiev pentru a-şi apăra coastele.
Turcia, membru NATO şi care încearcă să menţină un echilibru în relaţia sa cu cele două părţi în conflict, şi-a intensificat eforturile diplomatice pentru a facilita reluarea livrărilor.

Demers diplomatic

Turcia a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la o înțelegere în negocierile despre reluarea exporturilor de grâne ucrainene prin Marea Neagră blocate de invazia rusă.

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a spus miercuri că acordul final va fi semnat săptămâna viitoare când părțile implicate se vor întâlni din nou. Înțelegerea presupune înființarea unor puncte de control comune pentru verificarea transporturilor de cereale în porturi, în timp ce Turcia se va ocupa de garantarea siguranței rutelor de export pe Marea Neagră.

Turcia va înființa și un centru de coordonare împreună cu Ucraina, Rusia și ONU pentru asigurarea exporturilor de grâne, a anunțat Akar.

Șeful Biroului Președintelui Volodimir Zelenski a scris pe Twitter că misiunea centrului va fi să monitorizeze și să coordoneze navigația în siguranță pe Marea Neagră, iar președintele ucrainean a anunțat că se fac „eforturi semnificative” pentru reluarea aprovizionării piețelor mondiale cu alimente și că le mulțumește Turciei și ONU pentru ajutorul oferit.

Interfax, o agenție de știri din Rusia, l-a citat pe Piotr Iliciev, șeful de departamentului organizațiilor internaționale a Ministerului de Externe, care a spus miercuri că Rusia dorește să verifice vasele care urmează să transporte grâul din Ucraina pentru a se asigura că nu sunt folosite pentru a importa arme.

Negocieri secrete

Diplomații care au luat parte la discuții au spus că un viitor acord ar presupune traversarea apelor minate din jurul porturilor ucrainene de către vasele care transportă grânele, o încetare a focului în zonă pentru a permite circulația navelor și inspectarea mărfurilor de către Turcia, cu ajutorul ONU, pentru a alina temerile Rusiei că exporturile ar putea fi folosite pentru a face contrabandă cu arme.

O sursă din diplomația rusă a fost citată de RIA spunând că printre cerințele Rusiei se numără înlăturarea „obstacolelor din calea exporturilor” create de sancțiunile occidentale, precum cele care afectează „asigurarea navelor, logistica, serviciile de transport și operațiunile bancare”.

Share our work
Zelenski cere tribuna special pentru Rusia

Zelenski cere tribuna special pentru Rusia

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a cerut crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în Ucraina, relatează mass-media. „Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a spus Zelenski.

Răspunderea pentru Ucraina

Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse.
Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten.
Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma – situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina.

Dezmintire rusă

De aceea, ideea unui tribunal special este „foarte valabilă”, a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. „Cred că problema merită studiată”, le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei.
Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina, inclusiv România. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună.
Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez.
Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război.
Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Share our work
Germania: Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’

Germania: Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’

Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov-supărat-pe-NATO

Ministrul-rus-de-Externe-Serghei-Lavrov, atacat de omologul german

Ministrul de externe german, Annalena Baerbock, nu vede negocierile cu Rusia drept o opţiune reală, relatează mass-media internațională, citată de karadeniz-press.ro. Declarația vine la patru luni şi jumătate de la invazia Rusiei în Ucraina în 24 februarie.

Declarații dure

‘Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?’, a declarat revistei germane Stern.
Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.
‘Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă’, a remarcat Annalena Baerbock.
‘Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?’, a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.

Niciun contact direct

Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina. Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: ‘Hai, Serghei, să vorbim despre pace!’
Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova. ‘Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil’, adaugă ea.
Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.

Eșec la Bali

Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are ‘nicio dorinţă de dialog’. Serghei Lavrov a petrecut „o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei”, o dovadă, în opinia sa, că el „nu era interesat de cooperarea internaţională”, afirmase Baerbock.

Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.
La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global.

Share our work