16 august, Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

16 august, Ziua Națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor

Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.

Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România

Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România

Persecuții intolerabile

Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.

Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.

Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume

Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume

O formă de genocid

Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.

Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.

Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.

În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)

Share our work
Kremlin-ul, gată să iasă din tratatul „Cer Deschis”

Kremlin-ul, gată să iasă din tratatul „Cer Deschis”

Federația Rusă îşi rezervă dreptul de a decide care va fi participarea sa viitoare la Tratatul ”Cer Deschis” după retragerea temporară a SUA din acest acord, a anunţat viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.  „În privinţa liniei pe care o vom urma, toate opţiunile sunt pe masă, nu excludem nimic”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă Interfax, cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului „Cer Deschis”.

Tratat crucial

Tratatul, în vigoare din 2002, permite survolul reciproc între Rusia şi ţările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate cu scopul de a promova încrederea la nivel internaţional.

Partenerii din cadrul Tratatului „Cer Deschis” vor aborda la 6 iulie, într-o reuniune extraordinară, retragerea SUA din acest acord. Surse politice au precizat că nu se așteaptă la revizuirea poziției administrației de la Casa Albă.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 21 mai retragerea pentru şase luni a ţării sale din acest tratat, declarând că acţiunile Rusiei l-au obligat să ia o astfel de decizie.
Riabkov a apreciat că acest tratat este ”un acord util, care a fost mult timp unul dintre fundamentele securităţii europene”. Riabkov a mai semnalat că Rusia nu se aşteaptă la prea multe de la această conferinţă, cel puţin în ceea ce priveşte posibilitatea ca SUA să rămână parte a acordului.

Precedent periculos

„N-aş spune că în acest caz reacţia va fi automată, de genul americanii au acţionat într-un anumit fel şi aceasta înseamnă că noi le vom urma exemplul. Însă repet, nu este exclusă nicio variantă, vom continua să analizăm situaţia”, a explicat oficialitatea rusă.
În acest sens, Riabkov a declarat că Rusia nu şi-ar dori ca aliaţii SUA să o apuce pe acelaşi drum, deşi a recunoscut că „acest risc există”. „Diversele analize cu privire la posibilitatea ca Rusia să întoarcă această decizie nu sunt decât o perdea de fum, o nouă încercare de a da vina pe altul pentru propriile acţiuni incongruente, atât în ceea ce priveşte acest acord, cât şi multe altele”, a apreciat el. (N.G.)

Share our work
Georgia, reformă electorală patronată de Occident

Georgia, reformă electorală patronată de Occident

Georgia, reformă electorală patronată de occidentali

Georgia, reformă electorală patronată de occidentali

Parlamentul Georgiei, ţară caucaziană care aspiră să devină membră a Uniunii Europene şi a NATO, a adoptat o reformă a sistemului său electoral solicitată în timpul unor ample proteste civile în ultimul an, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conform reformei adoptate cu binecuvântarea europeană și americană, 120 din cele 150 de mandate parlamentare vor fi distribuite, la următoarele alegeri parlamentare din toamna acestui an, conform unui sistem de reprezentativitate proporţională. La alegerile din 2024, Parlamentul va fi ales în totalitate după sistemul proporțional.

„Am mai făcut un pas spre democrația și stabilitatea europeană” a declarat Președintele Parlamentului, Archil Talakvadze, reprezentant al partidului de guvernământ Visul Georgian, formațiune controlată de controversatul oligarh Bidzina Ivanishvili, care a revenit în 2018 oficial în conducerea partidului.

Chemări la revoluție

La începutul lunii iunie 2020, fostul ministru georgian al Economiei din timpul guvernării Saakașvilli, Giorgi Arveladze, a îndemnat georgienii să se pregătească în octombrie nu pentru alegeri parlamentare, ci pentru revoluție, pentru care trebuie create detașamente de rezistență, relata anterior cotidianul Взгляд. Rezident în Ucraina, Arveladze a chemat etnici georgieni care au luptat pentru Ucraina în timpul insurgenței pro-ruse din Donbass să fie pregătiți să lupte pentru democrație pe pământ georgian.

Autoritățile actuale de la Tbilisi au reacționat dur la demersurile aliaților fostului președinte Saakașvilli de a influența viața politică internă georgiană, inclusiv prin rechemarea ambasadorului georgian de la Kiev.

Saakașvilli, numit recent, cu sprijin occidental, la şefia Comitetului executiv al Consiliului Naţional pentru Reforme din Ucraina, un organ consultativ pe lângă Preşedinţia de la Kiev, face frecvent apeluri la unificarea opoziției față de actuala guvernare pentru alegerile parlamentare din octombrie 2020. Demersurile fostului președinte vin pe fondul relansării negocierilor dintre principalele formațiuni de opoziție pentru posibila formare a unui bloc electoral comun.

La rândul său, ambasadorul SUA la Tbilisi, ambasadorul SUA, Kelly Degnan, a avertizat recent cu privire la posibila implicare a Federației Ruse în alegerile parlamentare din octombrie, fără însă a prezenta probe concludente în acest sens.

Georgia rămâne un aliat important pentru SUA în zona caucaziană

Georgia rămâne un aliat important pentru SUA în zona caucaziană

Patronaj occidental

Cu 117 voturi pentru şi trei împotrivă (din cei 150 de deputați de la Tbilisi), parlamentarii georgieni au aprobat la începutul săptămânii schimbările constituţionale necesare. Parlamentarii din partidele de opoziție Mișcarea Națională Unită, condusă până în toamna anului trecut de Saakașvilli, și Georgia Europeană, reprezentate în parlamentul unicameral de la Tbilisi, nu s-au prezentat la vot în semn de protest față de menținerea în arest a fondatorului postului TV Mtavari Arkhi, Giorgi Rurua. Acesta este considerat deținut politic de către opoziție, fiind acuzat de deținere ilegală de arme.

Până acum Georgia a avut un sistem electoral complicat care, potrivit criticilor, le permitea oligarhilor să fie extrem de influenţi în politică.

Începând cu toamna anului trecut, mii de oameni au demonstrat la Tbilisi cerând modificările sistemului electoral promise de partidul de guvernământ, Visul Georgian. Potrivit acestei formaţiuni politice, cu aproximativ 100 de mandate în actualul parlament de la Tbilisi, schimbările adoptate luni se bazează pe sistemul electoral al Parlamentului European.

Pe 31 octombrie, alegerile parlamentare din Georgia vor avea loc într-o nouă formulă – 120 de deputați vor fi aleși pe liste de partid și 30 – în circumscripții uninominale, anterior principiul fiind de „77 plus 73”.

De asemenea, pragul electoral pentru partide a fost redus de la 3% la 1%, toate modificările fiind salutate de puterile occidentale, precum ambasadorul SUA, Kelly Degnan, german Hubert Knirsch și europran Carl Hartzell. O poziție similară au avut și coraportorii APCE, Claude Kern și Titus Corlățean. (Mihai Isac)

Share our work
Twitter decimează propaganda pe axa Rusia-Turcia-China

Twitter decimează propaganda pe axa Rusia-Turcia-China

Compania Twitter a anunţat închiderea mai multor zeci de mii de conturi legate de statele chinez, rus şi turc, şi utilizate în scopul propagandei şi dezinformării, informează agenția de presă EFE, citată de mass-media de la București. Reţeaua socială a precizat că a dezactivat „un nucleu” de 23.750 de conturi legate de China şi distribuite de alte circa 150.000 de conturi ce serveau drept „amplificatori”. De asemenea, Twitter a închis 7.340 de conturi legate de Turcia şi 1.152 de conturi legate de Rusia.

Toate aceste conturi au fost închise, însă conţinutul lor a fost salvat pe o bază de date în scop de cercetare ştiinţifică, a precizat Twitter.

Instrumente anti-dezinformare

Gigantul occidental a explicat că reţeaua de conturi chineză a fost descoperită cu ajutorul unor instrumente puse în funcţiune în august 2019 pentru a şterge conturile legate de Beijing în timpul manifestaţiilor pro-democraţie din Hong Kong.

Această reţea publica tweet-uri, în principalul în chineză şi probabil destinate diasporei, „ce difuzau teorii geopolitice favorabile Partidului Comunist Chinez, susţinând în acelaşi timp teorii înşelătoare asupra dinamicii politice în Hong Kong”, a explicat Twitter într-o notă de analiză publicată de mass-media internațională.

Aceste mii de conturi au servit de asemenea pentru promovarea opiniilor Beijingului în ceea ce priveşte lupta împotriva coronavirusului, apoi privind manifestaţiile antirasiste din SUA, a informat grupul de reflecţie australian ASPI, care a analizat fluxul de tweet-uri.

Acuzații dure

„În timp ce Partidul Comunist Chinez nu autorizează poporul chinez să utilizeze Twitter, analiza noastră arată că el nu ezită să se folosească de aceasta pentru a-şi răspândi propaganda şi dezinformarea la nivel internaţional”, a apreciat un responsabil al ASPI, Fergus Hanson, în nota sa de analiză, citat de mass-media de la București.

În ceea ce priveşte reţeaua de conturi turce, detectată la începutul lui 2020, ea este consacrată în special promovării preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi partidului puterii, potrivit Twitter. Conturile ruse serveau la rândul lor pentru a promova partidul puterii şi a-i ataca pe detractorii acestuia, pe fondul apropierii referendumului constituțional din Federația Rusă. (K.P.)

Share our work
Ucraina critică militarizarea Crimeei

Ucraina critică militarizarea Crimeei

B-1B, unul din răspunsurile strategice ale NATO

B-1B, unul din răspunsurile strategice ale NATO

Militarizarea peninsulei Crimeea a dus la o încălcare gravă a Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE), a declarat reprezentantul permanent al Președintelui Ucrainei în Republica Autonomă Crimeea, Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro. ,,Anexarea Pensulei Crimeea de către Federaţia Rusă a dus la o creștere accentuată a numărului de arme și echipamente militare convenționale dislocate în regiunea Mării Negre, care depășește limitele stabilite prin Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa’’, a subliniat înaltul oficial de la Kiev în cadrul unei reuniuni online a Forumului de Cooperare în domeniul Securităţii (FSC) din cadrul OSCE. Acest lucru are consecinţe grave asupra securităţii spaţiului geopolitic al Regiunii Extinse a Mării Negre, mai consideră Korynevych.

Amenințare regională

Potrivit acestuia, rachetele cu rază lungă de acţiune, dislocate de Rusia în ultimii ani, pot lovi întreaga parte a sudului Ucrainei și teritoriile țărilor vecine: „Securitatea statelor din Marea Neagră, dintre care două au suferit deja din pricina unor agresiuni străine (n.r.:-Georgia în 2008 și Ucraina în 2014), este în pericol”.

În același timp, teritoriile ocupate ale Ucrainei și Georgiei au fost transformate în „zone gri”, acestea fiind inaccesibile pentru măsurile de verificare și inspecție care se impun prin Tratatul CFE, Tratatul Cer Deschis şi Documentul Viena (VD).
Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE) a fost semnat la Paris, la 19 noiembrie 1990, de 22 state-părţi, conform site-ului Ministerului Afacerilor Externe.

TCFE reglementează cantitatea de armament convenţional din cinci categorii (vehicule blindate, artilerie grea, tancuri, avioane şi elicoptere de luptă) pe care o deţineau statele membre NATO şi cele ale fostului Pact de la Varşovia.

S-400, pavăză pentru Crimeea

S-400, pavăză pentru Crimeea

Iskander-M, răspunsul nuclear

Pe fondul dezintegrării Pactului de la Varşovia, precum şi al transformării arhitecturii mediului de securitate în Europa (încheierea Războiului Rece, desfiinţarea URSS), statele-părţi au convenit asupra necesităţii actualizării Tratatului în conformitate cu noile realităţi. În urma extinderii NATO, Federaţia Rusă a suspendat la 12 decembrie 2007 aplicarea Tratatului, acţiunea de suspendare nefiind însă prevăzută în document.

,,Acțiunile Federației Ruse sunt dominate exclusiv de interese militare și politice pentru a transforma Crimeea într-o bază militară, împreună cu intențiile Kremlinului de a se extinde dincolo de Marea Neagră”, a declarat Anton Korynevych, relatează defenseromania.ro.

El a amintit că militarizarea peninsulei de către Rusia a început aproape imediat după ocuparea şi anexarea ilegală. Aceasta include, în special, desfășurarea de trupe, arme și echipamente militare pe teritoriul ocupat al Ucrainei, în special aeronave de luptă și rachete capabile să transporte focoase nucleare – baterii de rachete operativ-tactice Iskander M, releatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

,,Ocuparea și militarizarea ulterioară a Crimeei a dus la utilizarea extinsă a navelor de război și a aeronavelor în regiunea Mării Negre și mult dincolo de Bazinul Mediteranean. Astfel, această activitate are consecințe de amploare asupra securității nu numai în regiunea Mării Negre, ci în toată regiunea sudică a Europei, precum și în Africa de Nord și Orientul Mijlociu”, a subliniat Korynevych.

Războiul manevrelor

Declarațiile oficialului de la Kiev vin pe fondul intensificării manevrelor militare efectuate de partea rusă și de state ale NATO în spațiul aero-naval al Mării Negre, după cum relata anterior agenția de presă KARADENIZ PRESS.

După recentele manevre ale avioanelor strategice americane B-1B, forțele militare rusești au răspuns cu un amplu exercițiu antiaerian, implicând sisteme de rachete antiaeriene S-400 și sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S.

“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.

În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.

În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune. (N.G.)

Share our work
Kremlinul dă cu tifla NATO la Marea Neagră

Kremlinul dă cu tifla NATO la Marea Neagră

Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă

Navele militare NATO, întâmpinate în forță de flota militară rusă

Forțele militare ruse din Crimeea au desfășurat exerciții antiaeriene masive folosind complexele de apărare antiaeriană S-400 Triumf și sistemele de rachete și artilerie antiaeriană Pantsir-S, relatează serviciul de presă al Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), citat de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform exercițiului, forțele ruse au respins atacurile aeriene convenționale. Acțiunea în forță vine la câteva zile de la exercițiile aeriene ale statelor NATO în spațiul aerian al Mării Negre, României și Ucrainei, fiind folosite bombardiere strategice .

S-400, răspunsul rus

“În cadrul verificării nivelului de pregătire al forțelor și mijloacelor de serviciu ale apărării antiaeriene, echipaje ale avioanelor și elicopterelor FRMN și ale marii unități de aviație a Regiunii Militare Sud au executat un antrenament cu divizioanele de rachete antiaeriene ale sistemului S-400 și cu echipajele complexelor autopropulsate de rachete și artilerie Pantsir”, se arată în comunicatul autorităților militare ruse, citat de mass-media.

În calitate de ținte aeriene inamice au fost folosite avioane militare modele Su-27, Su-30SM și Su-24, precum și elicoptere Mi-8 și Ka-27.

În peninsula Crimeea sunt desfășurate cel puțin 10 unități militare dotate cu cu sisteme de rachete antiaeriene S-400 ori sisteme de rachete și atilerie Pantsir-S. Partea rusă efectuează periodic astfel de exerciții pe fondul intensificării exercițiilor aeriene NATO în regiune.

Exerciții navale masive

În cursul acestei săptămâni, echipaje ale forțelor navale ruse vor efectua exerciții ce presupun lansarea de focuri de artilerie și rachete împotriva unor ținte maritime, terestre și aeriene, potrivit biroului de presă al Flotei Mării Negre (02.06.2020), citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Navele și ambarcațiunile Flotei Mării Negre au fost deja desfășurate pe mare pentru derularea exercițiilor, informează biroul de presă.

„Cele 37 de nave, ambarcațiuni și nave de susținere ale Flotei Mării Negre au fost desfășurate pe trasee pentru o serie de exerciții. În faza inițială, echipajele s-au pregătit pentru răspuns la luptă în regim de urgență, inclusiv cu plecarea din baze către zonele desemnate”, a precizat biroul de presă într-un comunicat.

Pe parcursul săptămânii ce urmează, echipajele vor executa foc de artilerie și lansări de rachete împotriva țintelor navale, aeriene și din zona de coastă. Forțele ruse vor derula și exerciții de desfășurare comună și manevre în diferite formațiuni, se mai arată în comunicatul citat.

Torpile împotriva NATO

Anterior echipajele submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino, aparţinând Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN), au executat lansări de torpile, din imersiune, precizează Ministerul rus al Apărării. În timpul exerciţiului, marinarii ruşi au ieșit într-un poligon naval din Marea Neagră, unde au desfășurat o serie de acțiuni pregătitoare și au efectuat scufundarea pentru executarea tragerilor.

Lansările au fost efectuate cu torpile fără încărcătură explozivă. În locul focosului, torpilele au aparatura de înregistrare, iar după consumarea acumulatorilor acestea dobândesc flotabilitate pozitivă și pot fi recuperate din apă cu ajutorul unei nave speciale pentru torpile.

„Echipajele submarinelor Rostov-pe-Don și Kolpino ale Flotei Mării Negre au efectuat trageri cu torpile în timp ce se aflau în imersiune”, a precizat biroul de presă al FRMN. Ținta către care s-au îndreptat torpilele a fost reprezentată de către un nava din cadrul forțelor navale ruse, subliniind vulnerabilitatea navelor NATO în apele Mării Negre.

Ministerul rus al Apărării susţine, în comunicatul de presă, ca exerciţiile cu lansări de torpile sunt un obligatori pentru pregătirea marinarilor de pe submarine și se desfășoară în conformitate cu planul de pregătire pentru luptă al forțelor navale ale Flotei ruse din Marea Neagră (FRMN).

Vânătoare de submarine

Submarinelor diesel-electrice Rostov pe Don și Kolpino au participat anterior la un alt exerciţiu militar. Subarinele ruseşti au desfășurat exerciții pe mare pentru pentru a căuta și detecta un submarin inamic. În cadrul scenariului de luptă, unul dintre submarine simulează rolul unui inamic în timp ce echipajul celui de-al doilea vas îl căută.

În cadrul exercițiilor pentru căutarea și urmărirea submarinului inamic au fost implicate și navele de război antisubmarin Muromets și Yeisk. Acestea au efectuat și antrenamente de tragere cu torpilele fiind urmăriți în special timpii de lansare, se mai precizează în comunicat.

Exercițiile militare rusești arată în mod clar posibila vulnerabilitate a forțelor navale NATO în timpul prezenței în apele Mării Negre și hotărârea părții ruse de a folosi orice avantaj posibil, inclusiv cunoașterea aprofundată a spațiului strategic pontic.

Submarine, indispensabile în spațiul pontic

Submarine, indispensabile în spațiul pontic

B-1B decapitează flota rusă

Două bombardiere strategice americane au participat, alături de aeronave aparținând aliaților NATO și altor parteneri europeni, printre care s-au aflat și România, la un exercițiu militar care a testat “decapitarea” flotei rusești din Marea Neagră.

Forțele Aeriene Americane au dezvăluit că două bombardiere B-1B au participat, săptămâna trecută, pe 29 mai, la un exercițiu militar numit Bomber Task Force, desfășurat în Marea Neagră. Aeronavele americane au exersat “proceduri pentru angajarea rachetei anti-navă AGM-158C, sau LRASM (Long Range Anti-Ship Missile), în timpul misiunii de pregătire”, scrie publicația thedrive.com, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

“Exercițiul s-a concentrat puternic pe angajarea viitoare a acestor bombardiere împotriva amenințărilor maritime. Aceste zboruri arată că există un interes pentru modul în care aceste capabilități ar putea susține contingentele în Europa și în Marea Neagră, unde ar putea prezenta o provocare serioasă pentru marina rusească, iar Kremlinul a observat asta”, a mai scris publicația citată.

The Drive scrie că anunțul Forțelor Aeriene americane reprezintă un mesaj clar destinat Rusiei și flotei sale din Marea Neagră, care ar putea deveni teatrul unor mobilizări masive de rachete anti-navă, în cazul unui conflict major, deși marina rusă are un avantaj în această regiune.

„Considerând toate acestea, sisteme de apărare cu rachete anti-navă pe coasta țărilor aliate și partenere din regiunea Mării Negre, precum și armele anti-navă lansate pe cale aeriană ar putea fi deosebit de importante în orice luptă navală. Un singur B-1B poate transporta 24 JASSM-uri și probabil este capabil să poarte o un număr similar de LRASM-uri. Flota Mării Negre a Rusiei are puțin peste 50 de nave de suprafață și șase submarine. Astfel, un grup relativ mic de B-1B ar putea încerca, în mod realist, să le angajeze pe toate cu mai multe rachete într-o perioadă relativ scurtă de timp”, mai scrie publicația.

România a participat la exercițiul din 21 mai cu avioanele de vânătoare F-16 și Mig-21, potrivit unei imagini postate de thedrive.com. (Mihai Isac)

Share our work