de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Turcia și Azerbaidjan negociază formarea unei armate turcice comune, a declarat președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Shentop. Autoritățile din cele două state au intensificat colaborarea în domeniul militar și al securității, conform Declarației de la Sușa. Semnat în iunie, documentul se referă la diferite domenii de cooperare între Ankara și Baku, în special la obligațiile privind apărarea și ajutorul reciproc.
Forțele Armate ale Azerbaidjanului și Turciei au desfășurat deja exerciții militare tactice-speciale comune în Republica Autonomă Nachichevan la sfîrșitul lunii iunie. Aceste au avut loc în capitala regiunii, orașul Nakhichevan.
NATO turcic
Inițiativa de formare a unei armate comune a statelor turcice cimentează poziția Turciei de lider militar în lumea turcică. Diferiți analiși vorbesc deja de existența unui NATO turcic, consolidat de operațiunile militare recente din Caucaz, Siria, Libia și Irak.
Sub coordonarea autorităților de la Ankara, formațiuni militare turcești au colaborat cu armata azeră, grupări paramilitare din Libia, Siria ori Irak, multe formate din etnici turcici din aceste țări. Victoria azeră din războiul cu Armenia din 2020 este cel mai elocvent exemplu al colaborării militare intense din diferite state turcice.
Media de la Ankara a menționat că la inițiativa turco-azeră vor adera treptat și alte state turcice, precum Republica Turcă a Ciprului de Nord ori state din Asia Centrală. Printre cele vizate se numără Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan ori Kirghizstan, state care au deja diferite forme de colaborare militară bilaterală cu Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 27, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri
Armenia rămâne în epoca Pashinyan
Comisia electorală din Armenia l-a confirmat duminică pe Nikol Pashinyan în calitate de câștigător detașat al alegerilor parlamentare. La scrutinul de săptămâna trecută, formațiunea condusă de el, Contractul Civil, a obţinut 53,9% din voturi.
Principalul său contracandidat, partidul Alianţa Armenia, al fostului preşedinte Robert Kociarian, a primit puţin peste 21% din voturi.
Scrutin contestat
Formaţiunile de opoziție vor contesta rezultatul la Curtea Constituţională de la Erevan. Pashinyan a respins orice acuzații privind fraudarea.
Oficialii electorali au cerut ca opoziţia să ofere „dovezi substanţiale” privind presupusele nereguli, adăugând că simpla listare a unor încălcări nu este suficientă pentru a invalida rezultatul scrutinului.
Observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au considerat alegerile democratice, bine organizate şi în acord cu legislaţia internaţională.
Alegeri post-război
Paşinian a convocat alegerile la presiunea opoziţiei. Unele partide l-au acuzat pe premier de înfrângere, care a însemnat pierderi de teritoriu şi de multe vieţi omeneşti, în confruntarea de anul trecut cu Azerbaidjanul pentru controlul asupra Nagorno-Karabah.
Peste 6.500 de persoane au murit în conflict, iar Armenia a pierdut o mare parte a teritoriului regiunii Nagorno-Karabah.
Acordul de încetare a ostilităţilor în conflictul din Nagorno-Karabah a intrat în vigoare la 9 noiembrie, după un război de 44 de zile. Federația Rusă a jucat un rol important în încheierea acordului. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Armenia rămâne în epoca Pashinyan
Premierul armean Nikol Pashinyan a câştigat cu o largă majoritate alegerile legislative anticipate. Robert Kocharyan, principalul său rival, a denunțat ”fraude” masive, amenințând cu lansarea unor proteste.
Partidul Contractul Civil al lui Pashinyan a obţinut 53,9% din voturi după numărarea a 100% din buletinele de vot. Partidul va forma singur Guvernul, Pashinyan urmând să obțină un nou mandat de premier.
Blocul ”Armenia” al lui Robert Kocharyan a primit 21% din buletinele de vot, relatează mass- media locală.
Posibile proteste
Cu toate acestea, mulţi analiști consideră că ar putea izbucni proteste şi chiar tulburări, după o campanie electorală vehementă care a polarizat societatea armeană la câteva luni după o grea înfrângere militară în faţa Azerbaidjanului.
”Ştim deja că am obţinut o victorie convingătoare în alegeri şi că vom avea o majoritate convingătoare în parlament”, a declarat Pashinyan. La sosirea la sediul său de campanie, premierul a fost întâmpinat de susţinătorii săi cu „Bravo!” şi „Victorie!”, în aplauze furtunoase.
Acuzații dure
Fără a aştepta rezultatele complete, alianţa electorală a lui Kocharyan a denunţat „falsificări planificate” şi a cerut „o anchetă atentă asupra fraudelor presupuse şi semnalate”. Până când aceste întrebări nu vor primi un răspuns complet, blocul nu va recunoaşte rezultatele alegerilor”, a declarat formaţiunea sa într-un comunicat.
În pofida acuzaţiilor opoziţiei, Comisia Electorală Centrală a dat asigurări că „în ansamblu, alegerile s-au desfăşurat în conformitate cu legea”.
Aproximativ 2,6 milioane de alegători armeni au fost chemaţi la urne pentru a alege cel puţin 101 deputaţi pentru cinci ani. Prezenţa la vot a ajuns la 49,4%, faţă de 48,6% în 2018.
Înfrângere militară
Fostul jurnalist Pashinyan, în vârstă de 46 de ani, care a fost adus la putere în 2018 printr-o revoluţie paşnică împotriva vechilor elite corupte, şi-a văzut popularitatea record afectată de eşecul Erevanului în războiul împotriva vecinului şi duşmanului său de moarte Azerbaidjan în toamna anului 2020.
După şase săptămâni de lupte care s-au soldat cu peste 6.500 de morţi, Armenia a fost nevoită să cedeze un teritoriu important pentru care se luptase încă de la un prim război cu Baku în anii 1990.
Cele două ţări se luptă pentru Nagorno-Karabah, o regiune a Azerbaidjanului cu o populaţie majoritar armeană.
Percepută ca o umilinţă naţională, această înfrângere a declanşat o criză în Armenia, obligându-l pe Nikol Pashinyan să convoace alegeri parlamentare în speranţa de a-şi consolida legitimitatea.
Mulţi dintre foştii săi susţinători îl acuză că este un „trădător” pentru că a fost de acord cu o încetare a focului şi se îndreaptă acum către adversarii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.
Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Fratele turc
Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.
Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.
Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.
Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.
Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război dintre Azerbaidjan și Armenia.
Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Arhiva, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Preşedintele american, Joe Biden, a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt „liniile sale roşii”, cu ocazia summit-ului de azi. „Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar vom răspunde dacă Rusia continuă activităţile sale”, a declarat preşedintele american în cursul conferinţei de presă organizate la finalul summitului NATO, la Bruxelles.
Pe de altă parte, Biden l-a caracterizat pe Putin ca fiind „un adversar sau cineva care ar putea fi un adversar”, un tip „inteligent” şi „dur”.
„Îi voi arăta clar preşedintelui Putin că există domenii în care putem coopera, dacă alege asta”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
„Dacă va alege să nu coopereze şi să acţioneze aşa cum a făcut-o în trecut în legătură cu securitatea cibernetică şi alte activităţi, vom răspunde, vom răspunde pe măsură”, a spus preşedintele american, adăugând că va „clarifica unde sunt liniile roşii” pentru Putin.
Tatonare geopolitică
Este prima întrevedere între cei lideri de la rpeluarea mandatului de către Joe Biden. Discuția va începe la 13:15 ora locală, și va dura într-o componență flexibila pâna la orele 18. După această liderii Rusiei și SUA vor oferi detalii în timpul conferințelor de presă. Se așteaptă, că cele mai discutate subiecte vor fi Ucraina și Belarus, dar și subiectul controlului armamentelor și respectării drepturilor omului.
Reamintim că anterior liderii NATO au adoptat o declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 2, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Știri
Liderul francez Emmanuel Macron se vrea arbitru geopolitic în Caucaz
Preşedintele francez Emmanuel Macron a cerut retragerea trupelor azere de pe teritoriul armean. Declarația a fost făcută în cursul unei întrevederi la Paris cu premierul armean Nikol Paşinian. Franța este un aliat important al Erevanului.
”Trupele azere trebuie să părăsească teritoriul suveran al Armeniei”, a declarat Macron, cerând părţilor să ”revină la poziţiile lor din 11 mai”. Macron a mai manifestat și altă dată ambitii geopolitice în Caucaz.
Problema frontierei
„Delimitarea frontierei dintre cele două ţări trebuie făcută exclusiv în cadrul unei negocieri şi fără niciun fapt realizat la faţa locului şi chiar mai puţin prin utilizarea forţei”, a avertizat preşedintele Macron, adăugând că ţara sa este ”pregătită să faciliteze discuţiile”. El a mai cerut eliberarea prizonierilor, protejarea patrimoniului cultural și reliogios și permiterea activității organizațiilor internaționale.
O serie de incidente au izbucnit în ultimele săptămâni între cele două ţări. Tensiunea rămâne ridicată la şase luni de la semnarea unui armistiţiu după ultimul război. Conflictul, soldat cu peste 6.000 de morţi, s-a dus pentru control asupra enclavei Nagorno-Karabah.
Analiștii politici de la Paris nu acordă mari șanse de reușită noilor ambitii geopolitice in Caucaz ale președintelui Macron.
(N.G.)
