de Anatol Terzi | nov. 7, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Franţa şi Germania sînt în favoarea amînării până în iunie 2012 a deciziei de a deschide negocieri de aderare a Muntenegrului la UE, contra avizului Comisiei Europene, a declarat recent o sursă diplomatică europeană. Berlinul şi Parisul sunt de părere că reformele au fost adoptate prea recent pentru ca realitatea punerii lor în practică să poată fi evaluată serios pînă în decembrie, potrivit unui diplomat. Liderii europeni vor fi sesizaţi, la summitul lor din decembrie, asupra recomandării Comisiei Europene privind procedurile de aderare pentru ţările candidate. Amînarea cu şase luni ar permite examinarea în profunzime a reformelor recent adoptate de ţări, astfel ca liderii europeni să fie în masură, în iunie 2012, să ia o decizie finală privind chestiunea negocierilor de aderare, potrivit unui text franco-german, transmite Moldpres. Comisia a propus la 12 octombrie deschiderea negocierilor de aderare cu Podgorica, estimînd că Muntenegrul şi-a îndeplinit condiţiile, mai ales în materie de reforme şi luptă împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. Muntenegrul a primit statutul de candidat anul trecut. Majoritatea cetatenilor muntenegreni, 62%, sustin aderarea tarii lor la Uniunea Europeana, desi in ultimul an sustinerea acestora a scazut cu 8%, potrivit unui sondaj de opinie publicat in luna octombrie, la Podgorica. In decembrie 2010, in momentul in care liderii europeni au decis sa acorde Muntenegrului statutul de tara candidata la aderarea la UE, aceasta cifra se situa la 70%. Podgorica spera ca membrii Comisiei Europene ii vor acorda la 12 octombrie o data pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeana. Independent din 2006, Muntenegrul spera de asemenea sa adere la NATO. insaa scazut si el. 31% dintre muntenegreni sustin aderarea la NATO, fata de 35% anul trecut, scrie Agerpres. Muntenegrul s-a alaturat programului Parteneriat pentru Pace in 2006 si a aderat in decembrie 2009 la Planul de actiune in vederea aderarii la Alianta Nord-Atlantica.
de Razvan Iorga | nov. 6, 2011 | Balcani, UE, Uncategorized @ro
Desi se vehicula tot mai des faptul ca Serbia pregateste un compromis in ceea ce priveste Kosovo pentru o aderarea ulterioara la UE, acest fapt nu se materializeaza si in practica. Presedintele sarb Boris Tadici considera ca ideea de a renunta la „interesele” Serbiei in Kosovo, in schimbul unei accelerari a aderarii tarii sale la UE, este „o iluzie”. „A gandi ca Serbia ar putea accelera dramatic procesul sau de apropiere fata de UE, renuntand la interesele sale in Kosovo, este o iluzie„, a declarat Boris Tadici, dupa cum informeaza duminica cotidianul sarb Politika. „Serbia trebuie sa-si apere identitatea in Kosovo si sa obtina ceea ce-i revine ei ca stat, si anume dreptul de a-si mentine integritatea„, a subliniat presedintele Tadic sambata seara la Kopaonik (sudul Serbiei), potrivit sursei mentionate anterior. in acelasi context, seful statului sarb a respins ideea unei aplicari a Planului elaborat de Marti Ahtisaari, fostul emisar al ONU insarcinat cu dosarul Kosovo, plan ce prevedea o independenta sub supraveghere internationala pentru Kosovo si un statut de larga autonomie pentru sarbii din acest tinut. „Sunt profund convins ca aplicarea planului Ahtisaari ar fi dus, in doua sau trei decenii, la disparitia completa a poporului sarb in Kosovo”, a declarat Boris Tadici.
„Serbia nu renunta la interesele sale in Kosovo”
Tadici a adaugat ca va continua „sa caute o solutie care sa asigure un viitor european si prosperitate economica, dar protejand in acelasi timp interesele legitime ale statului in Kosovo la care Serbia nu poate si nu trebuie sa renunte. „Serbia considera Kosovo provincia sa meridionala si nu a acceptat niciodata independenta acesteia proclamata unilateral de autoritatile de la Pristina in februarie 2008”, a mai adaugat presedintele sarb. O ameliorare a relatiilor dintre Belgrad si Pristina si, in special, reluarea dialogului deschis in martie sub auspiciile UE, reprezinta o conditie pentru ca Serbia sa obtina in decembrie statutul de candidat la UE. Dialogul este insa in prezent foarte delicat ca urmare a tensiunilor din vara aparute in nordul Kosovo, unde sarbii, majoritari in regiune, refuza controlul autoritatilor de la Pristina la frontiera cu Serbia. Aceasta situatie a dus la suspendarea dialogului dintre Belgrad si Pristina.
de Razvan Iorga | nov. 6, 2011 | Balcani, România, UE, Uncategorized @ro
De dragul politicianismului si pe o buna relatie personala cu Serbia si „intermediarele” ei, deputatul pentru Diaspora William Branza a decis sa ia in mainile sale soarta romanilor din Valea Timocului (Serbia). Si nu pe chestiunile de care se plang acestia cum ar fi lipsa de scoli in limba romana si lipsa bisericilor cu slujire in limba romana, elemente esentiale pentru pastrarea identitatii unei etnii, ci pe vorbele pline de mestesug ale unui ambasador sarb trimis cu scop precis la Bucuresti, Zoran Popovici. Un diplomat cu staif care se foloseste de toate trucurile invatate pentru a atrage politicieni romani intr-un joc care nu poate avea un deznodamant decat in curtea sa. Tocmai din acest motiv, naivul politician William Branza, un nume sortit pentru a face lucruri marete mai ales pentru romanii deznationalizati prin diverse tertipuri de prin jurul granitelor, a fost ales de catre Zoran Popovici pentru a-i fi spalat creierul.
Gurile rele vorbesc chiar si de o intarire a unei relatii speciale romano-sarbe intre cei doi pe o filiera feminina, lucru care evident trebuie probat sau, dupa caz, cercetat. Cert este ca acest personajul in cauza, un obisnuit al vizitelor in tari mai „spalate” precum Irlanda, Spania sau Italia, state cu un bazin electoral important ce trebuie capacitat de catre descurcaretul politician de Carbunesti, care incearca sa se transforme peste noapte in avocatul Serbiei. Tocmai pe problema drepturilor minoritatilor din aceasta tara. Pe fond, problema ce merita amintita este aceea ca, in timp ce saptamana trecuta presedintele Basescu se afla in Serbia si vizita romanii de la Negotin, domnul Branza facea figuratie la TV. Si nu la orice post, ci la TVR International.
In cadrul emisiunii „ARTICOL 7” de la TVRi, acesta a prezentat un adevarat expozeu al dezinformarii in care deputatul, chipurile roman, a delirat pe tema romanilor din Timoc. Acesta a spus ca discriminarea acestora sunt doar povesti nationaliste si ca situatia nu sta chiar asa. Chiar ambasadorul Serbiei, Zoran Popovici, i-ar fi spus asta (?!). Ofticat extrem ca nu face parte din delegatia lui Basescu alaturi de senatorul Viorel Badea si secretarul de stat Eugen Tomac, Branza a hotarat sa-si exprime frustrarile la TV, unde victima au fost din nou romanii din Timoc. De parca nu era de-ajuns politica agresiva si separationista a sarbilor. Curajos nevoie mare, acesta s-a batut cu pumnul in piept ca el ca fi cel care va flutura ramura de maslin sarbilor iar acestia, intr-o mare intelegere si elan democratic, vor da romanilor timoceni ce au nevoie pentru a nu disparea.
Pentru ca prostia si ticalosia sa sa fie desavarsite, „William cel Branza” a facut-o inca o data de oaie, aruncand „anatema” asupra parintelui Boian Alexandrovici de la Malainita, cel condamnat la doi ani de inchisoare de sarbi si prigonit apoi pentru ca a avut tupeul sa ridice o bisericuta in care se slujeste in limba romana. Dupa ce l-au persecutat si au reusit prin terorizari repetate sa-i destrame si familia, sarbi au izbutit sa-l „intoarca” si pe juniorul Branza care, mai nou, pune la indoiala veridicitatea acestor realitati traite de parintele Boian. Acesta a spus in cadrul aceleasi emisiuni ca situatia nu e chiar asa si ca ambasadorul Popovici i-a explicat lui ca poate merge oriunde in Timoc sa se convinga ca lucrurile nu stau asa deloc.
Pe langa aceste ticalosii, Branza a mai dat o maxima demna de QI-ul sau precar, comparand situatia romanilor din Spania cu cea a romanilor din jurul granitelor unde „prietenii si vecinii” nostri lucreaza de zor la starpirea acestei etnii prin asimilare. In logica sa, ar trebui pusa urmatoarea intrebare: de ce merita mai multa atentie romanul de la Negotin fata de cel de la Barcelona?. Raspuns: „ce are mai multe stele in frunte?”. Asa e, domnule Branza. Nu are! El are probleme grave si se lupta in fiecare zi pentru a fi roman si pentru ca cineva din pozitia dvs. sa il ajute in acest sens. Dar gandul tau e „criminal” iar votul celui din Spania este idealul suprem pentru care ti-ai vinde, pe langa tara, si sufletul. Macar vamesul de la Siret avea o dilema spunand „eu nu imi vand tara asa de ieftin!”. Cu siguranta, fariseul din Branza are un pret mai mic de 30 de arginti!
de Anatol Terzi | nov. 3, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele Parlamentului kosovar, Jakup Krasniqi, consideră că Uniunea Europeană ar trebui să îndemne România şi alte state care nu au recunoscut Kosovo să îşi schimbe poziţiile şi să recunoască independenţa fostei provincii sârbe. Într-un interviu acordat RFI, Krasiniqi a fost întrebat cum va convinge autorităţile de la Bucureşti să recunoască independenţa Kosovo. „Încă nu avem relaţii şi contacte cu România, dar am avut în trecut contacte cu parlamentari şi europarlamentari români. Cred că, în viitor, trebuie să consolidăm contactele între parlamentele noastre sau măcar la nivelul membrilor parlamentelor din România şi Kosovo”, a răspuns Jakup Krasniqi, subliniind că în momentul de faţă nu există canale oficiale de comunicare cu România. Jakup Krasniqi a precizat că autorităţile de la Priştina nu sunt deranjate de „prezenţa militară” a României în Kosovo. „Nu suntem deranjaţi de prezenţa militară a României. Vedem acest lucru ca fiind o conexiune între ţările noastre. Nu este un lucru rău, ci, dimpotrivă, este o chestiune bună pentru stabilitatea din Kosovo”, a subliniat el, transmite Mediafax. Întrebat dacă Uniunea Europeană ar trebui să exercite presiuni asupra statelor care nu au recunoscut independenţa Kosovo, Jakup Krasniqi a răspuns: „Cuvântul «presiune» poate nu este cel mai potrivit, dar cred că ne-ar ajuta mult dacă Uniunea Europeană ar îndemna Grecia, Spania, România şi toate ţările care încă nu au recunoscut Kosovo să recunoască independenţa. Acest lucru nu ne-ar ajuta doar pe noi, ci şi întregul proces de pace din regiune”. Independenţa Kosovo, proclamată pe 17 februarie 2008, este recunoscută de doar 22 dintre cele 27 de state membre UE. România, Grecia, Spania, Slovacia şi R. Cipru nu recunosc independenţa Kosovo.
Reduta romaneasca
Preşedintele Traian Băsescu a declarat marţi că România nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo şi că, pentru moment, nu există nicio analiză care ar putea spune că România ar trebui sau ar putea recunoaşte Kosovo. „Un lucru extrem de important pentru noi, în relaţia bilaterală şi nu numai, este legat de evoluţia situaţiei din provincia sârbă Kosovo. România nu a recunoscut şi nu recunoaşte independenţa Kosovo şi credem că o soluţie negociată în care sârbii din Kosovo în orice caz trebuie să aibă sentimentul că instituţiile sârbeşti îi servesc şi îi protejează trebuie să existe”, a declarat, la Belgrad, preşedintele Băsescu, într-o declaraţie comună cu omologul sârb.
de Isac Mihai | nov. 1, 2011 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Masacrele anti-musulmane de la Srebrenica, pedepsite cu greu de justitia sarba
Calaii sarbi ai genocidului anti-musulman de la Srebrenita din 1995 asupra populatiei bosniace musulmane par in sfarsit sa inceapa sa plateasca pentru aceste crime. Condamnarile tot mai des vin pe fondul cererilor UE ca acesti criminali de razboi sa fie condamnati de catre statul sarb. Doi fosti ofiteri ai fortelor sarbe din Bosnia au fost condamnati luni de justitia sarba la pedepse de 19 si, respectiv, 16 ani de inchisoare, fiind gasiti vinovati de participare la genocidul din Srebrenita, din 1995. Momir Pelemis si Slavko Perici „au ajutat alte (persoane) la executarea unor grupuri de prizonieri si au contribuit la exterminarea partiala a unui grup etnic, comitand astfel infractiunea de genocid”, a declarat judecatorul Ljubomir Kitici. Fosti oficiali de rang inalt in Brigada Zvornik a fortelor sarbe din Bosnia la vremea respectiva, Momir Pelemis si Slavko Perici au fost condamnati la 16 ani si, respectiv, 19 ani de inchisoare, a afirmat judecatorul. Unitatea lor a acordat sprijin logistic persoanelor care au executat peste 1.000 de prizonieri musulmani arestati de fortele sarbe in zona localitatii Srebrenita, in timpul asedierii acestei enclave musulmane, la 11 iulie 1995, potrivit judecatorului.
Executii cu sange rece
Acesti prizonieri au fost ucisi intre 14 si 17 iulie la o ferma din Branjevo, la 70 de kilometri nord de Srebrenita, si la o casa de cultura din Pilita, tot in regiunea Srebrenita, unde fusesera detinuti. „Ei nu au fost organizatorii crimei si nu au jucat un rol crucial (in executii-n.r.), dar ajutorul pe care l-au furnizat a contribuit in mod semnificativ la comiterea acestor crime”, a explicat judecatorul Kitici. Aproximativ 500 de prizonieri au fost executati la ferma din Branjevo de membri ai Statului Major al armatei sarbe din Bosnia, iar 500-600 la Pilita, potrivit aceleiasi surse. Pelemis si Perici au fost aerstati in noiembrie 2008. Procesul lor s-a derulat timp de aproape trei ani, in fata Tribunalului bosniac pentru crime de razboi. Aproximativ 8.000 de barbati si adolescenti musulmani au fost masacrati in iulie 1995, in cateva zile, de fortele sarbe din Bosnia, in enclava Srebrenita, pe care ONU a declarat-o „zona de securitate”. In noiembrie 2009, fostul lider sarb Radovan Karadzic spunea ca unicul regret sau regret este ca unii musulmani bosniaci au reusit sa scape din masacrul de la Srebrenica, primul caz de genocid inregistrat in Europa postbelica.
de Vitalie Goncearov | nov. 1, 2011 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Jandarmii romani, retrasi definitiv din Kosovo
Etnicii sarbi care au amplasat o bariera în nordul Kosovo l-au oprit luni pe şeful misiunii EULEX, Andy Sparkes, care a fost nevoit pana la urma sa se întoarca din drum, a anunţat serviciul de presa al misiunii internationale, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Sarbii au blocat drumuri şi accepta trecerea KFOR, dar nu şi a EULEX, care gestioneaza punctele de trecere împreuna cu ofiţeri numiţi de Priştina. Sparkes calatorea cu comandantul KFOR, Erhard Drews. Cand etnicii sarbi au refuzat sa deblocheze drumul, şi Drews s-a întors, împreuna cu Sparkes.
Ambele misiuni i-au avertizat pe sarbi – care au amplasat 18 baricade în nord – ca trebuie sa permita accesul fara restricţii. Acţiunile violente din nordul Kosovo au început în luna iunie 2011, cand Priştina a încercat sa preia controlul asupra punctelor de frontiera Jarinje şi Brnjak.
Jandarmii si politistii romani se retrag din Kosovo
Anterior, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) de la Bucuresti a decis retragerea celor 178 de jandarmi şi poliţişti români prezenţi în misiunea din Kosovo. Retragerea acestora se va face, potrivit unui comunicat al CSAT, “în urma încheierii turului de serviciu”, programat pentru luna decembrie 2011. Detaliile acţiunii de retragere vor fi stabilite în coordonare cu partenerii europeni. Jandarmeria Română desfăşoară misiuni de menţinere a păcii în Kosovo de la 22 februarie 2002, în urma solicitării Organizaţiei Naţiunilor Unite, adresată României şi aprobată de parlament. În provincia Kosovo se află în misiune 115 jandarmi şi 60 de poliţişti români. Detaşamentul de Misiuni Internaţionale al Jandarmeriei Române dislocat în această provincie execută misiuni şi se subordonează operaţional Uniunii Europene, în cadrul misiunii EULEX Kosovo. În cursul anului 2010, jandarmii români au participat la aproximativ 2.100 misiuni, în special de control al mulţimilor, operaţiuni speciale tip S.W.A.T., securitate statică la obiective cu risc ridicat, escortarea personalului internaţional, protecţia apropiată, monitorizare şi patrulare în medii cu potenţial degenerativ în conflicte interetnice. Poliţiştii români prezenţi în teatrul de operaţii ajută, de asemenea, la îndeplinirea mandatului EULEX, aceştia fiind implicaţi în special, în misiuni de monitorizare şi îndrumare.
