Macedonia cere ajutorul Greciei pentru aderarea la UE
Premierul macedonean i-a cerut luni omologului său grec să sprijine planul pentru ca această ţară să devină un membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Un comunicat al biroului lui Nikola Gruevski afirmă că el i-a scris lui Lucas Papademos spunîndu-i că negocierile pentru a deveni un membru cu drepturi depline al UE „ar aduce un climat pozitiv de încredere reciprocă necesar pentru a rezolva permanent divergenţele dintre ţările noastre”.
Macedonia este candidat la aderarea la UE începînd din 2005, dar nicio dată nu a fost stabilită pentru începerea negocierilor de aderare din cauza unei dispute cu Grecia asupra numelui fostei republici iugoslave. Atena susţine ca utilizarea denumirii implică revendicări teritoriale asupra regiunii sale din nord Macedonia. Comisia Europeană a publicat trei rapoarte pozitive succesive recomandînd deschiderea negocierilor pentru aderarea Macedoniei la Uniunea Europeana. Dar de fiecare dată, Atena a blocat deschiderea discuţiilor.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. “Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul.
Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional.
Aproximativ 25 de militari din cadrul Forţei NATO în Kosovo şi 100 de manifestanţi sârbi au fost răniţi, luni, în nordul Kosovo, în urma unor ciocniri. Aceste incidente între forţa internaţională şi manifestanţi sârbi par cele mai grave şi mai extinse care au avut loc în ultimele săptămâni în nordul Kosovo. Potrivit unui comunicat KFOR, numărul răniţilor în rândul militarilor NATO se ridică la 25. Asupra a doi militari s-a tras, luni dimineaţa, cu arme de foc uşoare, utilizate de manifestanţi sârbi, transmite Mediafax. KFOR precizează că este vorba de militari germani, dar că „nu erau răniţi mortal”. KFOR i-a acuzat pe atacatori că au utilizat explozivi şi cocteiluri Molotov, dând asigurări că va recurge „la toate mijloacele care se impun” pentru a face faţă acestei situaţii.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. „Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul, citat de Agerpres. Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional. În noiembrie 2008, Macedonia a sesizat CIJ pentru ca această instanţă să ordone Greciei să înceteze să se mai opună în vreun fel aderării sale la NATO sau la orice altă organizaţie internaţională. Macedonia reproşează Greciei că i-a blocat prin veto aderarea la NATO în aprilie 2008 şi că a încălcat acordul bilateral interimar încheiat în 1995 şi care guvernează relaţiile dintre cele două state. Macedonia a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite în 1993, sub numele provizoriu de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM). Peste 120 de ţări, printre care SUA şi Rusia, au recunoscut însă acest stat ca „Republica Macedonia”
După ce, săptămâna trecută la Istanbul, preşedintele companiei azere de gaze anunţa construirea unui gazoduct care să transporte o cantitate de gaz azer din zăcământul Shah Deniz din Marea Caspică în Turcia, Bulgaria a anunţat luni un acord pentru importul unei părţi din cantitatea de 16 miliarde de metri cubi de gaze. Din această cantitate, Turcia îşi păstrează aproximativ şase miliarde de metri cubi. Bulgaria va importa anual între 1-3 miliarde metri cubi de gaze azere, după doi ani, când va fi dat în folosinţă un nou gazoduct până la frontiera cu Turcia. Decizia a fost anunţată în urma unei întâlniri a ministrului bulgar al economiei şi energeticii, Traicio Traikov, cu omologul său turc, Taner Yildiz. Gazele azere au fost asigurate prin semnarea unui acord azero-turc care prevede exporturi în fosta Republică sovietică de 16 miliarde de metri cubi pe an. Şase miliarde sunt destinate Turciei, iar restul Bulgariei, Greciei şi ţărilor din Europa Centrală. Această cantitate va putea să crească, a declarat ministrul bulgar, transmite RRA. Realizarea importului de gaze azere prin Turcia a figurat printre temele discutate în timpul vizitei oficiale la Baku, cu o săptămână în urmă, a preşedintelui Gheorghi Pârvanov. Bulgaria va putea primi din Turcia şi gaze de la terminalele sale pentru gaze lichefiate. În acest mod, Sofia va slăbi dependenţa de importul de gaze ruseşti. Traicio Traikov a declarat că în 2020 niciun producător nu va controla mai mult de 50% din piaţa bulgară. Aceasta înseamnă de fapt că livrările realizate de concernul Gazprom vor fi reduse la jumătate. Acum Bulgaria importă numai gaze ruseşti. 10% din consumul intern este acoperit de către compania Melrose din platforma continentală a Mării Negre, în apropierea oraşului Varna. Bulgaria şi Turcia nu au renunţat la proiectul Nabucco. Noua conductă, cu o capacitate mult mai mică, va intra însă în funcţiune mai repede.
