NATO face apel la Grecia si Macedonia sa-si reglementeze diferendul
NATO a reafirmat ca va propune Macedoniei sa adere la Alianta dupa ce aceasta tara îsi va rezolva diferendul cu Grecia, în urma deciziei Curtii Internationale de Justitie care a criticat pozitia Atenei în aceasta problema. „Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei îi va fi adresata o invitatie imediat ce se va obtine o solutie acceptabila pentru parti în problema numelui” tarii, a declarat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Aceasta propunere a fost prezentata în 2008 la summitul Aliantei de la Bucuresti, a amintit Anders Fogh Rasmussen într-un comunicat.
“Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii Internaţionale de Justiţie, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
CIJ a fost sesizată la 17 noiembrie 2008 de către Macedonia, care i-a reproşat Greciei că a încălcat un acord interimar încheiat între cele două ţări în 1995 folosindu-şi dreptul de veto în ceea ce priveşte aderarea la NATO în aprilie 2008. Acest acord stipula că Atena nu se va opune aderării Macedoniei la NATO sau la oricare altă organizaţie internaţională din care Grecia face parte, dacă acest lucru se va face sub numele de “Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM).
Autoritatile de la Bucuresti si Sofia s-au aratat, in ultimii ani, tot mai dispuse sa investeasca in tehnologii noi la Marea Neagra. Oamenii de stiinta bulgari si romani vor lua parte la dezvoltarea unui proiect de sistem de alerta timpurie privind riscul producerii unui tsunami in Marea Neagra. Proiectul este finantat prin programul de cooperare transfrontaliera al UE, iar costul sau total se ridica la circa 6 milioane de euro – unul dintre cele mai mari proiecte stiintifice dezvoltate in prezent in Bulgaria, relateaza Sofia News Agency. Proiectul este foarte important pentru siguranta cetatenilor romani si bulgari care locuiesc in apropiere de litoral, precum si pentru sectorul turistic al celor doua tari, a explicat profesorul Orlin Dimitrov, de la Institutul bulgar de oceanologie. 10 statii de observare vor fi amplasate in zona de coasta a Bulgariei si Romaniei. „Statiile vor detecta vibratiile de pe fundul marii – vibratii care arata daca urmeaza sa se produca seisme si daca aceste cutremure pot produce valuri seismice”, a explicat Dimitrov. Potrivit expertilor, coastele Romaniei si Bulgariei risca sa fie lovite de un tsunami, in cazul unui cutremur puternic.
CIJ a încercat să împace şi capra şi varza. Grecia nu şi-a respectat obligaţiile, opunîndu-se aderării Macedoniei (FYROM) la NATO sub pretextul că nu a fost găsit un nume care să-i convină pentru această fostă republică iugoslavă, a decis luni Curtea Internaţională de Justiţie. „Curtea a concluzionat că paratul – Grecia -, opunandu-se aderării reclamantului la NATO la summitul de la Bucureşti, nu şi-a respectat obligaţia impusă prin Paragraful 1 al Articolului 11 din acordul interimar” încheiat între cele două ţări, a declarat judecătorul Hisashi Owada, preşedintele Curţii, în cadrul unei audieri publice la Haga. Curtea nu a considerat totuşi necesar, contrar a ceea ce a cerut Macedonia, să oblige Grecia să se abţină în viitor de la a se opune aderării acesteia la alte organizaţii internaţionale din care face parte republica elenă.
Cancelarul german Angela Merkel a apreciat că Serbia nu întruneşte deocamdată condiţiile necesare pentru a deveni candidat oficial la Uniunea Europeană, mai ales din cauza tensiunilor din nordul Kosovo. „Drumul spre Europa trece prin normalizarea relaţiilor cu Kosovo”, a declarat în aplauzele audienţei Angela Merkel, în faţa parlamentului german. „UE şi Germania au formulat exigenţe concrete. Regret profund faptul că Serbia nu a dat curs pînă acum în mod suficient” acestor exigenţe, a spus cancelarul german. „De aceea, condiţiile pentru obţinerea statutului de candidat nu sînt întrunite”, a adăugat Merkel.
Ministrul Teodor Baconschi a declarat la Bruxelles după reuniunea miniştrilor europeni de externe că România nu se numără printre ţările care condiţionează acordarea acestui statut de progrese în dialogul Belgrad-Pristina, dialog care vizează populaţia sârbă din nordul Kosovo şi cooperarea la frontiera între Serbia şi Kosovo. Răspunzând unei întrebări pentru Radio România, ministrul Teodor Baconschi a prezentat argumentele României. Teodor Baconschi a spus că ia în considerare faptul că Serbia „are vocaţie de stat membru UE, pentru că a făcut reforme, pentru că are o elită politică proeuropeană care trebuie gratificată şi care în acelaşi timp are nevoie să convingă opinia publică internă că în acest dialog fiecare oferă ceva”.
