Croatia. Referendum pentru aderarea la UE
Croaţia va organiza pe 22 ianuarie referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană, a anunţat preşedintele Ivo Josipovici.
„Apreciem că mesajele necesare pot fi transmise rapid şi în mod eficient cetăţenilor”, a declarat Josipovici. „Sperăm că procesul de ratificare a tratatului de aderare va fi finalizat cât mai curând posibil”, adaugă el. Potrivit sondajelor de opinie, circa 60 la sută dintre croaţi intenţionează să se pronunţe în favoarea aderării, la acest referendum.
Croaţia a semnat pe 9 decembrie tratatul de aderare la UE, care în mod normal ar urma aibă loc în iulie 2013, dacă documentul va fi aprobat prin referendum de cetăţeni şi ratificat de cele 27 de state membre UE. După o noapte lungă de negocieri la Bruxelles, liderii europeni au parafat, în absenţa remarcată a preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, tratatul de aderare cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi preşedintele Ivo Josipovic, finalizând astfel cei şase ani de negocieri de aderare. Franţa a fost reprezentată de ministrul pentru afaceri europene Jean Leonetti.
„Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană”, le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta ‘nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia’. „Reformele trebuie să continue înainte de data aderării”, a subliniat el. „Asistăm la un eveniment istoric care, măsurat în funcţie de importanţa sa pentru poporul croat, nu are egal decât în declaraţia de independenţă a ţării noastre”, a afirmat preşedintele croat, pe 9 decembrie.
Fostul şef al diplomaţiei slovene Samuel Zbogar a fost numit reprezentant special al Uniunii Europene în Kosovo, a anunţat marţi presa de la Zagreb citând Ministerul de Externe.
Germania a îndemnat luni Serbia să pună capăt susţinerii etnicilor sârbi din Kosovo şi să încerce să lanseze un dialog cu guvernul de la Pristina.
După 7 ani, un ministru de Externe al Bulgariei vine la Chişinău. Republica Moldova şi Bulgaria vor coopera în domeniul integrării europene, după ce miniştrii de externe ai celor două ţări au semnat joi o Declaraţie comună.
Refuzul constant al Serbiei de a acorda drepturi romanilor timoceni din partea de sud-est a acestei țari a dus miercuri la o decizie fara precedent in relatiile bilaterale romano-sarbe. Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senat a dat miercuri aviz negativ Acordului de asociere si stabilizare a Serbiei la UE, decizia fiind adoptata, potrivit senatorului Viorel Badea. Motivul invocat de acesta se refera la drepturile etnicilor romani din Serbia care nu sunt respectate. Potrivit senatorului PDL Viorel Badea, o serie de dezbateri au avut loc, miercuri, in Comisia pentru romanii de pretutindeni din Senat, pe care o prezideaza. „in urma consultarilor cu membrii comunitatii romanilor din Serbia si a informarilor primite de la institutiile care se ocupa de problematica am ajuns la concluzia ca avizul pentru Acordul de asociere si stabilizare a Serbiei la UE va fi unul negativ. Este un lucru absolut normal atata timp cat autoritatile sarbe nu sunt cu adevarat preocupate pentru a readuce o normalitate in ceea ce priveste tratamentul aplicat comunitatii de romani din Serbia”, a spus Viorel Badea. Senatorul a amintit ca au avut loc mai multe reuniuni ale comisiei mixte romano-sarbe in care reprezentantii autoritatilor romane au solicitat partii sarbe o flexibilizare mai mare in ce priveste respectarea drepturilor comunitatii noastre din Serbia, care nu a fost insa resimtita. „Mai mult decat atat, liderii comunitatii romanilor continua sa fie anchetati de politia si de autoritatile de ancheta din Serbia, Biserica inca nu se bucura de tratamentul pe care noi l-am solicitat, asa ca nefiind nici una dintre aceste conditii indeplinite, majoritatea membrilor Comisiei a decis sa acordam un aviz negativ Acordului”, a spus Viorel Badea. De ani de zile, principalii lideri ai romanilor din aceasta parte a Serbiei sunt prigoniti de autoritati in incercarea de intimidare in a-si afirma si conserva identitatea nationala.
Romania a semnat luni cu Bulgaria un acord pentru instituirea unui bloc de spațiu aerian funcțional pentru eficientizarea zborurilor si a costurilor retelei de management al traficului in spatiul aerian al celor doua tari, a anutat MTI. „Estimam ca utilizatorii spatiului aerian vor beneficia de o reducere totala a distantei de zbor cu aproximativ un milion mile/an, reducere care se reflecta in emisii CO2 considerabil reduse, precum si intr-o reducere de combustibil ars de aproximativ cinci mil. euro/an. Asadar, vom avea rute de zbor mai scurte, iar, in final, pasagerii vor experimenta un timp redus de calatorie. Ne asteptam de la operatorii aerieni ca din momentul instituirii FAB-ului reducerile de costuri care se vor face sa se reflecte si in costul biletelor”, a declarat secretarul de stat Alexandru Nazare. Acordul priveste instituirea blocului functional de spatiu aerian Danube FAB intre Romania si Republica Bulgaria. „Acordul Danube FAB, al cincilea acord pentru instituirea unui bloc de spațiu aerian funcțional din cele noua care sunt prevazute la nivel european, stabileste toate premisele necesare pentru realizarea unei capacitati optime a traficului aerian, a eficientizarii zborurilor si costurilor retelei de management al traficului aerian in spatiul aerian al Romaniei si al Republicii Bulgaria, mentinand astfel un inalt nivel de siguranta, fara a tine cont de frontierele nationale existente”, se precizeaza intr-un comunicat al Ministerului Transporturilor si Infrastructurii (MTI).