CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

CE forțează aderarea Balcanilor la Schengen

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Spațiul Schengen, vis strategic pentru statele balcanice

Comisia Europeană cere Consiliului UE să dea undă verde „cât mai curând posibil” aderării României, Bulgariei și Croației la Schengen. Viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către statele membre ale UE care nu fac încă parte din acest  spațiu. Aceasta este ”o așteptare legitimă” și ”o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare”, arată noua strategie Schengen a Comisiei Europene.

”Strategia solicită Consiliului să decidă asupra ridicării controalelor pentru Bulgaria, România și Croația și să le integreze în spațiul Schengen. Bulgaria și România au finalizat cu succes evaluarea necesară în 2010 și 2011. În ceea ce privește Croația, Comisia a confirmat în octombrie 2019 că Croația a luat măsurile necesare pentru a se asigura că sunt îndeplinite condițiile ”

Spațiu incomplet

De asemenea, Comisia Europeană consideră că şi Republica Cipru va putea adera la Spaţiul Schengen după finalizarea cu succes a procesului de evaluare.

”Strategia solicită, de asemenea, finalizarea extinderii spațiului Schengen, astfel încât Bulgaria, România, Croația și Cipru să poată beneficia pe deplin de Schengen”, arată un comunicat al Comisiei Europene.

Vicepreședintele desemnat pentru Promovarea modului de viață european, Margaritis Schinas, spune că Schengen nu este complet fără toate statele membre.

”Astăzi propunem o nouă cale de urmat care să asigure securitatea și mobilitatea cetățenilor UE, sporind în același timp rezistența Schengen la provocări. Desigur, Schengen nu este complet fără toate statele noastre membre. Un Schengen mai inclusiv va fi un Schengen mai puternic și mai sigur. ”

Sprijin puternic

„Libertatea de a circula, de a trăi și de a lucra în diferite state membre este o libertate la care europenii țin. Una dintre cele mai mari realizări ale UE, diferite crize și provocări ne-au arătat că nu putem lua Schengen de-a gata. Astăzi, prezentăm o cale de urmat care ne asigură că Schengen poate suporta testul timpului, una care va asigura fluxul liber de oameni, bunuri și servicii, indiferent de circumstanțe pentru a ne reconstrui economiile și pentru ca noi să ieșim mai puternici împreună ”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Pentru a consolida controalele la frontierele externe ale zonei de liberă circulație, UE se bazează pe detașarea în curs a noului contingent permanent Frontex, care se așteaptă să ajungă la 10.000 de gardieni de coastă și polițiști de frontieră până în 2027.

De asemenea, se bazează pe interoperabilitatea deplină până în 2023 a sistemelor de informații pentru înregistrarea intrărilor și ieșirilor Schengen. De asemenea, Comisia a propus, ca parte a reformei sale în domeniul azilului în UE, o procedură de înregistrare a sosirilor migranților.

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Comisia Europeană vrea consolidarea spațiului Schengen

Strategie Schengen

„Sistemele IT de ultimă generație vor îmbunătăți gestionarea frontierelor externe, în timp ce cooperarea polițienească îmbunătățită și gestionarea comună a migrației vor contribui la consolidarea spațiului Schengen fără controale la frontieră. Strategia de astăzi va încuraja încrederea și guvernanța pentru a ne permite să anticipăm, să ne pregătim și să reacționăm mai bine și mă angajez să mă asigur că toate statele membre joacă rolul lor”, a mai spus Ylva Johansson, comisar european pentru afaceri interne.

Asigurarea unei gestionări eficiente a frontierelor externe ale UE, prin desfășurarea în curs a FRONTEX; interoperabilitatea sistemelor informaționale pentru gestionarea frontierelor și a migrației până în 2023; și o viitoare propunere privind digitalizarea cererilor de viză și a documentelor de călătorie. Comisia solicită, de asemenea, co-legiuitorilor să adopte rapid noul Pact privind migrația și azilul privind examinarea persoanelor care traversează fără autorizație.

Consolidarea internă a spațiului Schengen, întrucât cooperarea strânsă între statele membre pentru prevenirea și combaterea amenințărilor la adresa securității este crucială pentru a susține și a compensa absența controalelor la frontierele interne. Noile inițiative vor include un Cod de cooperare polițienească al UE; modernizarea cadrului „Prüm” pentru schimbul de informații privind ADN-ul, amprentele digitale și înregistrarea vehiculelor; și extinderea utilizării informațiilor avansate pentru pasageri la zborurile intra-Schengen. Noul Pact privind migrația și azilul, odată adoptat, va stabili, de asemenea, o abordare comună pentru gestionarea migrației, un element important pentru buna funcționare a spațiului Schengen.

Planuri de amploare

Îmbunătățirea pregătirii și guvernanței: Comisia propune astăzi să revizuiască mecanismul de evaluare și monitorizare Schengen. De asemenea, va convoca forumuri Schengen regulate pentru a încuraja dialogul politic privind abordarea provocărilor comune, pe baza rapoartelor anuale privind statul Schengen. La sfârșitul acestui an, Comisia va propune revizuirea Codului frontierelor Schengen pentru a spori rezistența Schengen la amenințări grave, asigurând o coordonare strânsă și introducând garanțiile necesare, astfel încât reintroducerea controalelor la frontierele interne să rămână o măsură de ultimă instanță. De asemenea, Comisia va prezenta un plan de urgență care să permită reactivarea sistemului de succes Green Lanes pentru traficul de mărfuri neîntrerupt în caz de viitoare crize. În cele din urmă, Comisia va lansa un dialog cu statele membre pentru a aborda reintroducerile pe termen lung ale controalelor la frontierele interne.

Mărirea spațiului Schengen: viitorul Schengen trebuie să fie marcat de extinderea către acele state membre ale UE care nu fac încă parte din spațiul Schengen. Aceasta este atât o așteptare legitimă, cât și o obligație legală pentru acele țări evaluate ca fiind pregătite pentru aderare.

În acest moment spațiul Schengen este compus din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, României, Croației, Ciprului și Irlandei. De asemenea, include patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. (N.G.)

Share our work
Bulgaria sabotează istoric Macedonia de Nord

Bulgaria sabotează istoric Macedonia de Nord

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Preşedintele bulgar Rumen Radev a declarat că nu acceptă implicarea istoricilor UE în activitatea comisiei mixte bulgaro-nord-macedonene. ”Nu avem nevoie de mediatori”, a spus şeful statului bulgar, citat de novinite.com.

”Nimeni nu ne cunoaşte istoria mai bine decât noi”, a subliniat Radev, referindu-se la o discuţie avută cu omologul său nord-macedonean, Stevo Pendarovski.

„Depinde de noi să avem un dialog constructiv deschis, bazat pe documente istorice, pe surse originale”, a adăugat el. Oficialul bulgar a precizat că paşii pe care cele două ţări vecine trebuie să îi facă nu trec prin alte capitale europene.

Șarjă bulgară

În opinia sa, este nevoie de o soluţie durabilă şi ireversibilă la problemele existente între Bulgaria şi Macedonia de Nord.

La începutul lunii noiembrie a anului trecut, Bulgaria a informat Comisia Europeană că nu acceptă proiectul cadrului de negociere propus.

Guvernul de la Skopje a apreciat că poziţia Bulgariei contravine Tratatului de prietenie, bună-vecinătate şi cooperare. Acesta a fost încheiat de cele două ţări în august 2017.

Bulgaria contestă în special existenţa unei limbi macedonene şi vorbeşte despre un dialect bulgar. Cele două ţări îşi dispută, de asemenea, personalităţi istorice care au luptat împotriva ocupaţiei otomane. Declarația președintelui Radev conform căreia nu acceptă implicarea istoricilor UE este susținută de majoritatea clasei politice de la Sofia.

Tratatul semnat în 2017 de Sofia şi Skopje prevede crearea unei comisii alcătuite în principal din istorici pentru a soluţiona aceste diferende, dar activitatea comisiei a fost suspendată la cererea Macedoniei de Nord înaintea legislativelor din iulie 2020. (Mihai Isac)

Share our work
Boiko Borisov, acuzat de spionaj

Boiko Borisov, acuzat de spionaj

Ex-premierul bulgar Boyko Borisov, acuzat de spionaj

Ex-premierul bulgar Boyko Borisov, acuzat de spionaj

Parchetul bulgar a anunţat deschiderea unei anchete pentru a verifica dacă membri ai opoziţiei au fost puşi ilegal sub ascultare înaintea alegerilor legislative din 4 aprilie la indicațiile fostului premier conservator Boiko Borisov , relatează BTA. Premierul Boiko Borisov a mai fost anterior acuzat de spionaj, țintele fiind politicieni din opoziție.

Anunţul survine după ce un fost candidat a vorbit în faţa presei despre spionarea clandestină a 32 de politicieni. Aceștia sunt principalii adversari în calea menţinerii lui Borisov în postul de premier.

Watergate bulgar

Unul dintre liderii opoziţiei, Atanas Atanassov, fost şef al contra-spionajului, susţine şi el că principalii adversari ai lui Borisov au fost supravegheaţi de serviciile de informaţii. El consideră că se poate vorbi despre un ”Watergate” bulgar. Deși a mai fost anterior acuzat de spionaj, Borisov a respins acuzațiile.

Ministrul de interne din actualul guvern interimar, Boiko Rashkov, a declarat la rândul său agenţiei BTA că mai mulţi politicieni au fost interceptaţi de către două servicii secrete bulgare, respectiv agenţia pentru securitate naţională (SANS) şi agenţia pentru operaţiuni tehnice (SATO). Acelaşi ministru a mai susţinut că a primit informaţii despre distrugerea unor materiale de către SANS.

Actualul guvern interimar, condus de premierul Stefan Ianev, un apropiat al preşedintelui Rumen Radev, a fost numit de acesta din urmă să conducă Bulgaria până la anticipatele din 11 iulie, după ce niciun partid nu a reuşit să formeze o majoritate după scrutinul de pe 4 aprilie. Preşedintele Rumen Radev este un adversar înverşunat al fostului premier Boiko Borisov.

Share our work
KFOR, susținut de NATO

KFOR, susținut de NATO

NATO susține KFOR

NATO susține KFOR

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reafirmat angajamentul statelor aliate faţă de misiunea de pace din Kosovo (KFOR), relatează mass-media internațională.

Într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, organizată la sediul NATO din Bruxelles, Stoltenberg a spus că trupele croate din cadrul KFOR operează conform aceloraşi reguli ca toate celelalte trupe NATO în Kosovo.
”Toate trupele furnizate de aliaţii NATO şi de ţările partenere la operaţiunea noastră în Kosovo acţionează în conformitate cu principii şi cu un cadru bine stabilite, aşa cum prevede Rezoluţia 1244 a ONU”, a subliniat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Supărare sârbă

Vucic se declarase consternat de un anunţ privind suplimentarea trupelor croate desfăşurate în Kosovo în cadrul misiunii KFOR, conform unor relatări din presa balcanică.

În urmă cu patru zile, şeful statului sârb a declarat că o mare putere va solicita retragerea misiunilor KFOR şi UNMIK din Kosovo şi a ţinut să remarce că acest lucru ar fi ”un dezastru pentru noi toţi”. El a refuzat să dezvăluie numele ţării respective, dar a precizat că informaţia provine de la surse oficiale din domeniul securităţii.
De la declararea independenţei fostei provincii sârbe, în 2008, KFOR se ocupă în principal de supravegherea creării de structuri de securitate profesioniste, multietnice şi cu control democratic.

Regiunea Kosovo şi-a declarat unilateral independenţa faţă de Belgrad în februarie 2008, la aproape un deceniu după ce NATO a bombardat forţele sârbe pentru a opri uciderea şi expulzarea etnicilor albanezi din regiune. Independenţa Kosovo este recunoscută de peste 100 de state din întreaga lume, printre care 22 dintre cele 27 de membre ale Uniunii Europene (excepţiile sunt Spania, România, Grecia, Slovacia şi Cipru). (N.G)

Share our work
Bulgaria sabotează istoric Macedonia de Nord

Macedonia de Nord, acord politic istoric

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică

Liderul social-democraţilor din Macedonia de Nord, Zoran Zaev, a fost reconfirmat în funcţia de prim-ministru, duminică, la finalul unui vot în parlament care a aprobat acordul său de coaliţie cu principalul partid al etnicilor albanezi din ţara balcanică, DUI, relatează mass-media regională citată de agenția KARADENIZ PRESS.

Acordul prevede că Zoran Zaev îşi va ceda postul unui membru al minorităţii albaneze a ţării pentru o perioadă de o sută de zile după expirarea mandatului de patru ani al noului guvern şi înainte de viitoarele alegeri parlamentare.

„Se deschide o perioadă de ordine, justiţie şi disciplină”, a declarat Zoran Zaev în plenul parlamentului care a aprobat acordul de coaliţie cu 62 de voturi din totalul de 120, după două zile de dezbateri furtunoase.

Scrutin crucial

Social-democraţii au obţinut o victorie foarte strânsă asupra taberei naţionaliste la legislativele din 15 iulie, cu 46 din cele 120 de locuri ale parlamentului unicameral de la Skopje.

Acest scrutin a fost primul după ce guvernul lui Zoran Zaev a adăugat termenul „de Nord” la numele ţării, pentru a soluţiona un vechi conflict cu Grecia şi a deschide calea spre aderarea ţării sale la Uniunea Europeană şi NATO, un dosar în legătură cu care prim-ministrul a promis să se avanseze.

Acordul cu Atena, puternic criticat de naţionaliştii de dreapta din VMRO-VPMNE, a aprofundat divizările politice și etnice din fosta republică iugoslavă. (K.P.)

Share our work
Erdogan învolburează declarativ Mediterana

Erdogan învolburează declarativ Mediterana

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia amenință cu o ripostă dură

Turcia „nu va face nicio concesie” pentru a-şi apăra interesele privitoare la gaze în Mediterana de Est, a afirmat miercuri preşedintele Recep Tayyip Erdogan, făcând apel la Grecia să se abţină de la a comite vreo „eroare” care să ducă la „ruinarea” sa, relatează mass-media locală, citată de presa internațională. „Turcia va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană (…) Nu vom face absolut nicio concesie în legătură cu ceea ce ne aparţine”, a spus Erdogan într-un discurs războinic.

„Pentru asta, suntem hotărâţi să facem tot ce este necesar pe planurile politic, economic şi militar”, a adăugat el în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor.

Conflict strategic

Declaraţiile survin în plină escaladare a tensiunilor între Ankara şi Atena în Mediterana de Est, unde descoperirea unor importante rezerve de gaz în ultimii ani a agravat dispute vechi între cele două ţări vecine privind frontierele lor maritime.
Turcia a desfăşurat de la 10 august o navă de cercetare seismică însoţită de o escortă militară într-o zonă revendicată de Atena, stârnind furia Greciei, care a trimis de asemenea nave militare în regiune.

„Îi invităm pe interlocutorii noştri (…) să se abţină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, a spus Erdogan, făcând aluzie la Grecia, pe care nu a numit-o totuşi.

Discursul dur al lui Erdogan survine la o zi după o vizită la Atena şi Ankara a şefului diplomaţiei germane Heiko Maas, a cărui ţară încearcă să aplaneze tensiunile prin mediere.

Negocieri și manevre

Ankara este pregătită de dialog, însă numai dacă Atena nu pune nicio „condiţie prealabilă”, a spus marţi ministrul turc al afacerilor externe, Mevlüt Cavusoglu.

Pe teren, situaţia pare explozivă: Ankara şi Atena, două membre ale NATO cu relaţii delicate istoric, au desfăşurat marţi manevre navale rivale.

Grecia, Franţa, Italia şi Cipru ar urma de asemenea să desfăşoare de miercuri până vineri un exerciţiu militar comun în Mediterana de Est, la sud de Creta şi de Cipru.

Franţa, care susţine Grecia în această dispută, a transmis miercuri că Mediterana nu trebuie să fie „un teren de joc” pentru „ambiţiile unora”.

Reproşând Atenei că vrea să ralieze Uniunea Europeană împotriva Ankarei, Erdogan a afişat miercuri un aer de sfidare. „Turcia nu mai este o ţară ale cărei răbdare, determinare, mijloace şi curaj să mai poată fi testate (…) Cei care vor să ni se opună şi care sunt pregătiţi să plătească preţul, să o facă. Dacă nu, să se dea din calea noastră”, a declarat el. (N.G.)

Share our work