de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Albania, pregătită să primească refugiați afgani
Albania şi Republica Kosovo afirmă că se pregătesc pentru primirea de refugiaţi afgani care sunt expuşi riscului comiterii unor abuzuri de către talibani. În zilele următoare sunt așteptate anunțuri similare și din partea altor state din regiune.
Premierul albanez Edi Rama şi preşedintele kosovar Vjosa Osmani au anunţat duminică, pe Facebook, că vor da curs unei cereri din partea Washingtonului de a găzdui temporar refugiaţi afgani care ulterior vor fi aduşi în SUA.
În urma relatărilor privind comiterea de atacuri asupra civililor, asasinate ţintite şi alte abuzuri grave contra drepturilor omului în timpul ofensivei talibanilor, lideri mondiali şi activişti pentru drepturile omului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu soarta cetăţenilor afgani.
Precedent albanez
Edi Rama a subliniat că ajutorarea persoanelor în căutare de protecţie internaţională nu este un lucru nou în ţara sa. Printre altele, în secolul trecut Albania a găzduit evrei ce fuseseră persecutaţi de nazişti. Ţara este membră a NATO din 2009.
”Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă să fii expulzat şi nevoit să părăseşti locurile unde ai crescut”, a scris, la rândul său, Vjosa Osmani.
Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 după un război sângeros împotriva puterii de la Belgrad şi este recunoscut de peste 100 state, inclusiv 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.
Cu mult înaintea cererii autorităţilor americane, Rama a afirmat că Albania a primit cereri din partea altor organizaţii internaţionale pentru „găzduirea temporară în Albania a sute de persoane din medii intelectuale şi femei militante afgane care figurează pe listele de execuţie ale talibanilor”.
„Nu vom spune ‘nu’ şi nu doar pentru că marii noştri aliaţi ne-o cer, ci pentru că suntem Albania”, a subliniat Rama.
Pregătiri iraniene
Anticipând un val de refugiaţi în urma ofensivei talibanilor în Afganistan, Iranul a creat zone-tampon la frontiera comună, potrivit unui anunţ al Ministerului de Interne iranian.
Cele trei zone-tampon provizorii, în nordul şi sud-estul Iranului, sunt menite să le ofere protecţie şi securitate refugiaţilor afgani.
La rândul său, Turcia a anunțat construirea unui zid la granița iraniană pentru stăvilirea viitorului val de refugiați.
În schimb, Pakistanul şi-a închis graniţa cu Afganistanul, ceea ce a făcut ca mii de persoane să rămână blocate pe ambele părţi ale frontierei după ce talibanii au preluat controlul asupra estului teritoriului afgan.
Ministrul de interne pakistanez Sheikh Rashid a anunţat decizia închiderii punctului de trecere Torkham, din nord-vestul Pakistanului, fără a menţiona care este calendarul pentru redeschiderea sa. El a precizat că măsura a fost luată după ce talibanii au capturat oraşul afgan Jalalabad. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 1, 2021 | Balcani, Știri, UE
Zona Euro, strategica pentru Sofia
Bulgaria îşi menţine obiectivul de a adopta moneda euro la 1 ianuarie 2024 şi planurile de a începe plăţile în euro fără o perioadă de tranziţie, după ce se va alătura zonei euro, au anunţat miercuri oficiali guvernamentali şi ai Băncii Centrale de la Sofia.
În iulie 2020, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunţat că Bulgaria şi Croaţia au fost acceptate să se alăture ERM-2 (mecanismul ratelor de schimb), o perioadă obligatorie de doi ani înainte de adoptarea monedei euro.
Proces amplu
Bulgaria şi Croaţia vor trebui să petreacă cel puţin doi ani în ERM-2 înainte de a demara pregătirile practice pentru a se alătura zonei euro, un proces care durează un an în plus, astfel că cel mai devreme în 2023 cele două ţări vor deveni state membre ale zonei euro.
Conform proiectului planului naţional aprobat pentru intrarea Bulgariei în zona euro, cetăţenii acestei ţări vor putea de asemenea plăti cu moneda naţională, leva, o lună după adoptarea monedei unice.
Una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă ţările când se alătură zonei euro este că nu mai pot folosi rata de schimb ca protecţie în urma unui şoc economic, dar leva este deja ancorată de euro la un curs de schimb fix pe care Sofia s-a angajat să nu îl modifice.
Ancora euro
„Introducerea euro este planificată fără o perioadă de tranziţie, iar data adoptării euro va coincide cu introducerea sa ca unitate oficială de plată. Conversia va fi făcută aplicând cursul de schimb fix între euro şi leva”, se arată într-un comunicat comun al Băncii Centrale şi al Ministerului de Finanţe.
Ţările candidate la aderarea la zona euro trebuie să dovedească soliditatea finanţelor publice, că inflaţia este sub control şi cursul de schimb este stabil înainte de a putea trece la moneda unică.
Bulgaria este unul din cel puţin îndatorate state din UE. Anul trecut, deficitul său fiscal a fost de doar 3% din PIB, în pofida majorării cheltuielilor pentru reducerea impactului pandemiei de coronavirus (COVID-19) asupra afacerilor şi locurilor de muncă.
2015, ultima extindere
Ultima extindere a zonei euro datează din 2015, când Lituania a devenit al 19-lea stat membru al blocului monetar. Deşi toate satele membre UE, cu excepţia Danemarcei, sunt obligate să adere la zona euro, puţine ţări fac eforturi serioase pentru a se alătura zonei unice.
În cazul României, raportul de convergenţă pe 2020 arată că ţara nu îndeplineşte în prezent niciunul dintre cele patru criterii economice necesare pentru adoptarea monedei euro, respectiv stabilitatea preţurilor, soliditatea finanţelor publice, stabilitatea cursului de schimb şi convergenţa ratelor dobânzilor pe termen lung. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 16, 2021 | Arhiva, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina la zi
NATO consideră Federația Rusă o amenințare
Preşedintele american, Joe Biden, a promis să îi spună omologului său rus, Vladimir Putin, care sunt „liniile sale roşii”, cu ocazia summit-ului de azi. „Nu căutăm un conflict cu Rusia, dar vom răspunde dacă Rusia continuă activităţile sale”, a declarat preşedintele american în cursul conferinţei de presă organizate la finalul summitului NATO, la Bruxelles.
Pe de altă parte, Biden l-a caracterizat pe Putin ca fiind „un adversar sau cineva care ar putea fi un adversar”, un tip „inteligent” şi „dur”.
„Îi voi arăta clar preşedintelui Putin că există domenii în care putem coopera, dacă alege asta”, a mai spus liderul de la Casa Albă.
„Dacă va alege să nu coopereze şi să acţioneze aşa cum a făcut-o în trecut în legătură cu securitatea cibernetică şi alte activităţi, vom răspunde, vom răspunde pe măsură”, a spus preşedintele american, adăugând că va „clarifica unde sunt liniile roşii” pentru Putin.
Tatonare geopolitică
Este prima întrevedere între cei lideri de la rpeluarea mandatului de către Joe Biden. Discuția va începe la 13:15 ora locală, și va dura într-o componență flexibila pâna la orele 18. După această liderii Rusiei și SUA vor oferi detalii în timpul conferințelor de presă. Se așteaptă, că cele mai discutate subiecte vor fi Ucraina și Belarus, dar și subiectul controlului armamentelor și respectării drepturilor omului.
Reamintim că anterior liderii NATO au adoptat o declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.
Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.
„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 15, 2021 | Balcani, România, Știri, UE
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele sârb Aleksandr Vucic a declarat că s-a ajuns la un acord pentru a organiza o nouă rundă de dialog sârbo-kosovar până la sfârşitul lunii iulie. Anunțul a avut loc după o nouă rundă de negocieri Belgrad-Pristina care a avut loc la Bruxelles sub egida UE.
„S-a ajuns la un acord pentru a continua dialogul până la sfârşitul lui iulie şi eu sper că acesta este un lucru important ce va putea garanta menţinerea păcii şi a stabilităţii”, a spus Vucic.
Anterior, UE și SUA au încercat să impulsioneze diferite formate de negocieri dintre Belgrad și Priștina care să vizeze și independența provinciei. Belgradul are sprijinul declarat al Federației Ruse și Chinei, membrii ai Consiliului Permanent de Securitate al ONU.
Acuzații politice
Vucic a acuzat Pristina că duce lipsă de responsabilitate şi de simţ al realităţii şi că nu doreşte să respecte acordurile pe care le-au semnat albanezii kosovari şi să discute despre o Comunitate a Municipalităţilor Sârbe.
(Membrii delegaţiei de la Pristina) „au cerut să audă, urgent şi imediat, că noi vom recunoaşte independenţa Kosovo. Faptul că sârbii vor să participe la liturghii în propriile lor biserici este ceva la care ei se referă ca fiind incidente şi provocări”, consideră Aleksandar Vucic.
El a mai spus că va discuta cu etnici sârbi din Kosovo în următoarele zile, adăugând că este „foarte speriat” după ce a văzut „câtă iresponsabilitate va trebui Belgradul să înfrunte în viitor”.
„Suntem gata să acceptăm orice zi sau dată pentru reluarea discuţiilor – aceasta este foarte important şi pentru noi nu există nimic mai important decât să asigurăm siguranţa şi securitatea locuitorilor din Kosovo-Metohia şi să respectăm tot ce a fost semnat”, a declarat Vucic.
Belgradul refuză să recunoască proclamația de independență și continuă să se refere la regiune sub numele de Kosovo și Metohia.
Potrivit preşedintelui sârb, înainte de întâlnirea din iulie cu delegaţia Pristinei, echipe tehnice vor discuta problema persoanelor dispărute.
Serbia mizează pe sprijinul rus în problema Kosovo
Speranțe europene
Reprezentantul european Miroslav Lajcak a anunţat la rândul său că cele două delegaţii au acceptat să-şi continue discuţiile, notând că reuniunea „nu a fost uşoară, dar e important că a avut loc” şi că a fost prima întâlnire cu Albin Kurti ca nou şef al executivului din Kosovo.
„Cei doi lideri au avut un schimb foarte deschis şi franc cu privire la ce se aşteaptă fiecare de la acest dialog, iar procesul va continua”, a rezumat Lajcak.
La rândul său, noul premier kosovar a deplâns în declaraţii pentru media din Kosovo respingerea propunerilor sale de către liderul sârb, adăugând că din partea delegaţiei kosovare „reuniunea a fost constructivă”.
Reuniunea a fost „foarte dură”, a confirmat pentru media unul dintre participanţi, menţionând că totuşi faptul că cele două părţi au acceptat să continue procesul este în sine un lucru pozitiv.
Falanga Vetëvendosje
Întâlnirea a fost prima de la victoria lui Albin Kurti la alegerile legislative kosovate din februarie. Premierul, membru al mişcării de stânga Vetëvendosje (VV), s-a angajat să adopte o nouă abordare în discuţiile cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Vetëvendosje (Mișcarea pentru Autodeterminare în albaneză) este cunoscută pentru tacticile radicale folosite pentru obținerea recunoașterii independenței Republicii Kosovo.
VV a organizat periodic proteste masive față de prezența trupelor străine pe teritoriul Republcii Kosovo.
Guvern paralel
Relaţiile dintre cei doi vecini din Balcani rămân complicate, la peste 20 de ani de la separarea lor prin război. Cea mai recentă întrevedere între liderii celor două ţări datează din iulie 2020.
Belgradul refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii, proclamată în 2008. Serbia poartă un război permanent împotriva recunoașterii internaționale a Republicii Kosovo. Aproximativ 15 state și-au retras recunoașterea diplomatică, majoritatea din Africa, zona Caraibelor și Pacific.
5 state UE nu recunosc independența Republicii Kosovo, inclusiv Spania, România și Slovacia. În pofida acestei situații UE și SUA sprijină orice formă de negocieri între Belgrad și Priștina care ar putea duce la independența regiunii.
Acordul semnat în 2013 prevederea crearea unei asociaţii de 10 municipalităţi unde sârbii sunt majoritari în Kosovo. Majoritatea etnicilor sârbi este concentrată în nordul Kosovo. Acordul a rămas blocat din cauza neînțelegerilor dintre Belgrad şi Pristina privind competenţelor lor.
Belgradul este acuzat că subminează statalitatea kosovară prin menținerea unui sistem guvernamental paralel. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 5, 2021 | Balcani, Federatia Rusa, Știri, UE
Serbia mizează pe sprijinul rus în combaterea pandemiei
Serbia a început oficial producţia vaccinului rusesc anti-COVID-19 Sputnik V. Statul balcanic este prima ţară europeană care produce acest vaccin, în afară de Rusia şi Belarus.
„În câteva zile veţi avea primele vaccinuri produse în Serbia pe care le putem oferi cetăţenilor noştri, dar şi cetăţenilor din regiune, din Europa şi din întreaga lume”, a adăugat Aleksandar Vucic.
Serbia va produce, de asemenea, vaccinul chinezesc Sinopharm, a reamintit el. Serbia este unul din principalii aliați ai Chinei în regiune.
Milioane de doze
Ţara urmează să producă patru milioane de doze de vaccin Sputnik V în următoarele şase luni, a declarat ministrul sârb al Dezvoltării tehnologice, Nenad Popovic.
Serbia a cumpărat până în prezent milioane de doze de vaccinuri chinezeşti, ruseşti şi occidentale.
Statul balcanic, cu şapte milioane de locuitori, a vaccinat complet 30% din populaţia sa, potrivit datelor colectate de AFP.
Pentru a încuraja populaţia să se vaccineze, Belgradul a oferit bonusuri de 25 de euro şi a demarat campanii de vaccinare în centrele comerciale. După ce Serbia a început producţia Sputnik V, autoritățile vor să intensifice procesul.
Circa 7.000 de sârbi au murit din cauza COVID-19 şi peste 710.000 de persoane au fost infectate cu noul coronavirus.
Speranțe pentru Sputnik V
Vaccinul rusesc Sputnik V a fost aprobat în peste 65 de ţări. Statelor Unite şi UE nu au adoptat măsuri similare.
Oficialii ruşi s-au declarat optimişti că vaccinul lor va fi recunoscut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA).
„Totul decurge aşa cum era prevăzut. Ei trebuie să pregătească un raport, să facă recomandări despre modul de a finaliza anumite chestiuni”, a declarat la Forumul Economic de la Sankt Petersburg ministrul rus al Sănătăţii, Mihail Muraşko. „Până în prezent, nu am primit nicio întrebare critică, cred că întreaga activitate se desfăşoară aşa cum era prevăzut, acum aşteptăm rezultatele”, a adăugat el, citat de agenţiile de presă din Rusia.
Kirill Dmitriev, directorul fondului suveran rus de investiţii, unul dintre dezvoltatorii vaccinului Sputnik V, speră la rândul său într-o „decizie pozitivă emisă de EMA în viitorul apropiat”. „Nu am primit nicio critică nici despre studiile clinice, nici despre partea de producţie. O procedură funcţională este în curs de desfăşurare, iar noi sperăm că ea nu va fi politizată”, a adăugat oficialul rus. Cât despre avizul OMS, Kirill Dmitriev speră într-o validare „în următoarele două luni”.
După ce Serbia a început producţia Sputnik V se așteaptă ca și alte state să urmeze.
Geopolitica vaccinurilor
EMA a început în prima parte a lunii martie analizarea serului Sputnik V. Procedura este necesară înainte de autorizarea unui vaccin în Uniunea Europeană. Această procedură a durat între două şi patru luni pentru cele patru vaccinuri aprobate până în prezent în UE. Autorizarea vaccinului Sputnik V este o chestiune care a stârnit multe polemici.
Autorităţile de la Moscova s-au declarat de mai multe ori agasate de lentoarea EMA. Ele au acuza UE că ar putea bloca procedura din motive de rivalitate geopolitică. Ţările occidentale au acuzat administraţia de la Moscova că foloseşte vaccinul ca pe un instrument de influenţă. Rusia a respins aceste acuzaţii. Ungaria este singura ţară din UE care a început să îşi vaccineze populaţia cu serul Sputnik V. Slovacia urmează să îl folosească la rândul ei în campania sa naţională de vaccinare începând din 7 iunie. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 3, 2021 | Balcani, Minoritați, România, Știri, Turcia
Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța
Ziua Limbii Turce, 5 iunie, va fi marcată printr-un spectacol aniversar de către Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR). Se marchează și împlinirea a cinci ani de când a fost sărbătorită pentru prima dată, Ziua Limbii Turce, 5 iunie 2016. Aceasta se sărbătoreşte anual, în data de 5 iunie, ca urmare a adoptării Legii nr. 223 de către Parlamentul României, în noiembrie 2016. Legea a fost iniţiată de deputatul Iusein Ibram. Evenimentul va avea loc vineri, 4 iunie 2021, ora 13.00, la Terasa Colonadelor din Constanţa.
Spectacolul va fi susţinut de ansamblul folcloric „Delıkanlılar” şi de tinerii, Melek Musledin şi Mustafa Fucigi, care vor recita poezii în limba turcă. Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, va înmâna plachete aniversare unor personalităţi din spaţiul public, care au sprijinit prin activitatea lor, promovarea limbii şi culturii etnicilor turci din România. Se vor acorda plachete aniversare: secretarului de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Katalin Lacziko, prefectului judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa, preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu, primarului municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, inspectorului şcolar general, prof. Sorin Mihai, profesorului universitar dr. Valentin Ciorbea şi preşedintei de onoare RESTO, Corina Martin.
Aniversare diplomatică
Vor mai primi plachete aniversare: ambasadorul Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul. Vor mai primi plachete consulul onorific al Republicii Turcia la Tulcea, Daniel Iliuşcă, coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Hasan Burak Ceran. Premiat va mai fi şi directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Tuna Balkan.
Evenimentul este organizat de Comisia de cultură a UDTR şi este coordonat de preşedinta acesteia, Serin Türkoğlu. La spectacol sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale precum şi parlamentari. Ziua Limbii Turce, marcată pe 5 iunie în comunitățile etniei turce, este un simbol al multiculturalismului din spațiul românesc. (Mihai Isac)
