de Anatol Terzi | ian. 4, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, România, Știri, Uncategorized @ro
Kazahstanul este unul dintre cei mai importanţi parteneri ai României în Asia Centrală şi în această calitate cele două ţări reprezintă o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale, a afirmat ambasadorul român în Kazahstan, Emil Rapcea, într-un interviu pentru agenţia de presă Kazinform. ”KazMunaiGas deţine cea mai mare companie de petrol din Europa de Est, Rompetrol. Petrolul kazah trece prin Rompetrol şi astfel România joacă un rol important în aprovizionarea Uniunii Europene cu produse energetice. Kazahstanul transportă petrol către Europa pe cea mai scurta rută prin Marea Caspică şi Marea Neagră. În plus, Kazahstanul şi România sunt cei mai importanţi parteneri şi o punte între Europa şi regiunea Asiei Centrale”, a afirmat Rapcea.
Întrebat care sunt perspectivele de dezvoltare în continuare a relaţiilor dintre cele două ţări şi despre cooperarea dintre Kazahstan şi UE, Rapcea a amintit că preşedintele Nursultan Nazarbaev a vizitat România în 2007 şi s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu. ”A fost o vizită orientată economic, încununată de succes. România a fost una dintre primele ţări care au sprijinit candidatura Kazahstanului la preşedinţia OSCE în 2010. Preşedinţii au semnat apoi cinci acorduri de cooperare. Şeful statului român a luat parte la summitul OSCE de la Astana, la începutul lunii decembrie 2010”, a relevat diplomatul român.
Realaţii economice foarte bune
Creşterea rapidă a cifrei de afaceri ilustrează succesul relaţiilor dintre cele două ţări. În 2007, România a exportat bunuri în Kazahstan în valoare de 40 de milioane de dolari, în 2008, de 60 de milioane de dolari, iar în 2010 de 115 milioane de dolari. Anul trecut, aceleaşi cifre au fost deja atinse în luna septembrie. Este de aşteptat ca exporturile româneşti în Kazahstan să se cifreze la 150 de milioane de dolari în 2011. Cele două ţări au semnat acorduri de cooperare în domenii-cheie precum economia, educaţia, justiţia şi turismul, transmite Agerpres. În prima jumătate a anului 2012 se aşteaptă ca preşedintele Nazarbaev să efectueze o vizită în România. Printre documentele ce vor fi semnate se numără şi un acord privind cooperarea în domeniul apărării. În octombrie anul trecut o misiune economică din România s-a deplasat în Kazahstan, iar o misiune kazahă a vizitat România în luna noiembrie pentru a negocia cooperarea.
Întrebat cum evaluează oamenii de afaceri români climatul de afaceri din Kazahstan, Rapcea a precizat că până în prezent niciun om de afaceri român nu a menţionat vreo dificultate, inclusiv cele legate de legislaţia Kazahstanului. Ei sunt interesaţi de sprijinul guvernului faţă de afaceri. Problema este, în opinia sa, că întreprinderile mici şi mijlocii nu pot pune în aplicare proiecte mari cu propriile forţe, iar întreprinzătorii aşteaptă sprijin guvernamental în astfel de cazuri. Există câteva companii din domeniul tehnologiei informaţiei care doresc să intre pe piaţa Kazahstanului.
România şi-a anunţat intenţia de a consolida relaţiile bilaterale cu Kazahstanul. În cursul reuniunii anuale a ambasadorilor români de la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu a declarat că relaţiile stabile cu ţările din regiunea caspică reprezintă una dintre priorităţile politicii externe a ţării, iar relaţiile cu Kazahstanul se consolidează tot mai mult, lucru ce ar trebui să progreseze. Preşedinţii au subliniat necesitatea de a extinde cooperarea dincolo de sectorul petrolului şi gazelor. România deţine practica şi tehnologiile necesare pentru a ajuta Kazahstanul să-şi pună în aplicare ”Programul pentru dezvoltare industrială accelerată şi inovaţie”.
de Vitalie Goncearov | dec. 18, 2011 | Asia Centrală, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Presedintele turkmen Gurbanguli Berdimuhammedov, favorit la alegerile prezidentiale din 2012
Actualul presedintele al Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhammedov, isi va depune candidatura pentru alegerile prezidentiale prevazute sa se desfasoare in data de 12 februarie 2012, relateaza surse guvernamentale de la Ashabad, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform mass-media regionala, pana in acest moment doar Gurbanguli Berdimuhammedov si-a inaintat candidatura, starnind protestele firavei opozitii turkmene, fortat in exil de dictatura fostului presedinte, Saparmurat Niazov. In pofida masurilor de liberalizare adoptate de actualul presedinte Berdimuhammedov, ales in luna februarie 2007, legislatia turkmena nu permite functionarea formatiunilor politice de opozitie.
Reamintim ca la inceputul lunii iulie 2011, presedintele Gurbanguli Berdamuhamedov, ca un gest conciliator fata de comunitatea internationala si opozitie, a cerut ca opozitia turkmena sa participe la acest scrutin prezidential, invitandu-i pe opozantii exilati sa se intoarca in tara. Acest apel nu i-a convins insa pe exilati, cu atat mai mult cu cat nici o miscare de opozitie nu este autorizata in fosta republica sovietica din Asia Centrala, in pofida renuntarii, in 2010, la sistemul partidului unic.
Gaz turkmen pentru Uniunea Europeana
In ciuda demersurilor Rusiei pe langa liderii turkmeni, acestia afirma ca prioritar pentru aceasta tara este sa exporte energie spre „batranul continent”. In acest sens, presedintele Turkmenistanului a declarat ca exportul de energie catre Europa este „cel mai important aspect al politicii externe” turkmene, informeaza site-ul postului de radio Europa Libera. Gurbanguly Berdymukhammedov a spus ca tara sa are nevoie de conducte catre „pietele profitabile” pentru exportul imenselor rezerve de gaze de care dispune. Liderul turkmen s-a referit la o conducta trans-Caspica, un proiect caruia i se impotrivesc Rusia si Iranul. Berdymukhammedov promoveaza tot mai insistent ideea exporturilor catre tarile europene pe fundalul disputei de doi ani asupra pretului de export in Presedintele Turkmenistanului, Gurbanguly Berkdimuhamedov, a anuntat in urma cu circa trei saptamni ca tara sa va livra gaze pentru gazoductul Nabucco, care va reduce masiv dependenta Europei de gazul rusesc. „Astazi ne apucam de bazele legale si contractuale pentru a furniza energie turkmena Europei”, a spus presedintele turkmenpotrivit Reuters, citata de The Moscow Times. Anuntul a fost facut in cadrul intalnirii cu presedintele Austriei, Heinz Fischer, care a facut lobby pentru acest proiect, intrucat actionarul majoritar la firma ce va construi gazoductul este firma austriaca OMV. Celelalte firme actionare sunt RWE din Germania, MOL din Ungaria, Botas din Turcia, BEH din Bulgaria si Transgaz din Romania.
Rivali pentru rusi
Executivului turkmen a dispus deja constructia unei parti ce va fi inclusa in gazoduct, un tronson de 1.000 de kilometri si leaga campul de gaze de la Iolotan Sud cu Marea Caspica. Acest proiect va costa circa doua miliarde de dolari. Firma britanica de audit Gaffney, Cline & Associates a evaluat acest camp ca fiind al doilea cel mai mare din lume, ceea ce inseamna ca Turkmenistanul poate sa rivalizeze Rusia ca furnizor de energie. Iolotan Sud are, conform estimarilor acestora, intre 13 si 21,2 trilioane (mii de miliarde) de metri cubi de gaze. Aceasta rezerva, alaturi de altele pe care le detine Turkmenistanul, o fac un adevarat rival pentru Rusia ca furnizor de energie pentru Europa, dar si pentru China. Nabucco va insemna reducerea semnificativa a dependentei Europei de gazele rusesti, precum si mai multa securitate energetica, astfel incat sa nu se repete situatii in care tari europene sa ramana fara gaze, din cauza disputelor dintre Rusia si Ucraina.
Nabucco se consolideaza in 2011
Proiectul european denumit „Nabucco” va aduce gaz caspic in Europa pe o ruta care va ocli Rusia. Acest proiect a stagnat pana acum mai ales din lipsa resurselor intr-o perioada de criza economica global. Acum o luna insa, Azerbaidjan si Turkmenistan au declarat ca sunt gata sa construiasca pe fundul Marii Caspice gazoductul care sa lege cele doua state, desi marile state riverane, Rusia si Iranul, se opun din cauza riscurilor ecologice. Daca aceasta conducta va deveni operationala, cantitatea de gaz care ar putea alimenta Nabucco ar putea fi suficienta. Potrivit specialistilor azeri, pana in 2020 extractiile de gaz din Azerbaidjan ar putea creste de doua ori, de la 27 de miliarde metri cubi la 50-55 de miliarde, in vreme ce majorarea extractiilor din Turkmenistan se va apropia in 2030 de 250 de miliarde. Nabucco are nevoie de 31 de miliarde metri cubi de gaze, pe care Azerbaidjanul singur nu putea sa-i asigure, iar Iranul, care detine cea mai mare rezerva de gaz din lume dupa Rusia, si Turkmenistan, se afla inca pe axa raului din care fac parte statele finantatoare ale terorismului. De aceea aportul Turkmenistanului este esential si desi aceasta tara a semnat deja o intelegere pe 30 de ani cu China, rezervele sale de gaz ar fi suficiente sa alimenteze ambele conducte, atat spre Orientul indepartat, cat si spre Occident.
Sustinere transatlantica
Multi experti atat de la Bruxelles, cat si din zona caspica sustin ca UE s-a apropiat mai mult ca oricand de realizarea gazoductului Nabucco si ca nu ar fi exclus ca pana la sfarsitul anului Uniunea Europeana sa poata semna, dupa cum era prevazut, acorduri cu toti furnizorii de gaz natural pentru Nabucco si sa inceapa lucrarile. Nabucco este puternic sustinut de SUA, pentru care proiectul este la fel de important cum a fost in anii 90 oleoductul Baku-Ceyhan, care aduce petrol caspic din Azerbaidjan prin Georgia pana la Marea Mediterana, ocolind Rusia. Liderii de la Bruxelles au afirmat recent ca in timpul negocierilor cu Turkmenistanul si Azerbaidjanul nu va fi abordata problema delimitarii spatiilor maritime: in conditiile in care gazoductul va trece exclusiv pe teritoriul azer si turkmen, alte state de la Marea Caspica nu vor avea dreptul sa blocheze acest proiect.
Moscova stramba din nas
Rusia are o atitudine precauta fata de eforturile UE de a-si consolida pozitiile in regiunea Marii Negre, mai ales dupa adoptarea la Bruxelles a strategiei care prevede, intre altele, planuri de promovare in regiune a principiilor democratice si ale drepturilor omului, sprijinirea aderarii tarilor din regiune la diverse acorduri comerciale cu UE, implicarea lor in proiecte energetice cu UE – in primul rand Nabucco – si necesitatea solutionarii ”problemei teritoriilor ocupate” Abhazia si Osetia de Sud. ”Strategia UE de la Marea Neagra ne suscita multe semne de intrebare. Ea nu tine cont de interesele Rusiei, iar in multe privinte se afla in totala contradictie cu acestea”, afirma pentru Kommersant o sursa de informatie din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei.
Noi companii cer afilierea la Nabucco
Proiectul Nabucco incepe totodata sa se bucure se sprijinul a tot mai multi partipanti la executarea acestui proiect. Compania germana Bayerngas vrea sa intre in actionariatul Nabucco Gas Pipeline International, care dezvolta gazoductul Nabucco. „Negocierile cu cei sase actionari actuali vor incepe imediat pentru a stabili cum vor fi distribuite actiunile in cadrul consortiului pe viitor. Intentia Bayerngas de a intra in consortiul Nabucco va fi discutata astazi (vineri, 30 septembrie – n.r.) la Viena in cadrul unei intalniri dintre ministrul austriac al Economiei, Reinhold Mitterlehner, si ministrul de stat bavarez al Economiei, Martin Zeil”, se arata intr-un comunicat al Nabucco Gas Pipeline. Bayerngas deserveste clientii din regiunea orasului german Muchen. Directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek, a declarat, in comunicat, ca inceperea negocierilor cu Bayerngas „transmite un mesaj puternic catre piete„, iar consortiul care dezvolta gazoductul este dispus sa accepte noi actionari.
Nabucco, obiectiv politic al Austriei
Uniunea Europeană şi Republica Turkmenistan au început elaborarea bazei legislative pentru livrările de gaz turkmen spre Europa, a anunţat recent preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov, în timpul negocierilor cu preşedintele federal al Austriei, Heinz Fischer. La Aşhabad, Fischer a venit după scurta sa vizită la Baku, unde a discutat de asemeni pe marginea cooperării energetice. Conform mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS, această primă vizită a preşedintelui austriac în Azerbaidjan şi Turkmenistan a fost una reuşită. Chiar dacă liderul azer Ilham Aliev nu a dat un răspuns concret în privinţa participării la proiectul de gazoduct Nabucco, declarând că ţara urmează să aleagă cea mai bună variantă dintre cele trei propuneri existente /Nabucco, gazoductul transadriatic TAP şi proiectul Turcia-Grecia-Italia (TGI)/, liderul turkmen a declarat că Turkmenistanul este deschis să înceapă, cu ajutorul UE, elaborarea bazei legislative pentru livrările de combustibili în direcţia europeană.
Reevaluare strategica
“Deja a fost înfiinţat un grup special de lucru, format din experţi ai structurilor energetice ale părţilor interesate”, a spus Berdâmuhamedov. Potrivit liderului de la Aşhabad, “Turkmenistanul doreşte un dialog constructiv cu Europa în domeniul energetic”.
În acest context, nu este întâmplătoare reevaluarea rezervelor de gaz turkmen, care s-ar ridica în total la peste 26 de trilioane de metri cubi de gaz. În ajunul vizitei preşedintelui austriac, compania britanică de audit Gaffney, Cline&Associates /GCA/ a declarat că zăcământul South Yolotan din Turkmenistan se află pe locul doi în lume în ceea ce priveşte rezervele de gaz, după cel iranian Pars. Potrivit datelor concretizate ale GCA, rezervele din South Yolotan s-ar ridica la minim 13 trilioane de metri cubi şi la maxim 21 de trilioane.
Heinz Fischer a luat notă de aceste informaţii şi a subliniat că Turkmenistanul este “o importantă ţară-furnizor, iar Europa – un consumator sigur”. Potrivit lui Fisher, este necesar să se stabilească o legătură în condiţii reciproc avantajoase între oferta din partea Turkmenistanului şi cererea din partea UE. De asemenea, liderul austriac a subliniat că, în condiţiile în care ţările din UE renunţă la utilizarea energiei nucleare, cererea la gaz natural va creşte.
Nabucco, viabil doar cu Azerbaidjan si Turkmenistan
Reamintim ca dupa intalnirea cu omologul turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, care a efectuat anul acesta o vizita oficiala in Romania, presedintele roman Traian Basescu a declarat ca sustine solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan. Astfel, presedintele roman Traian Basescu a declarat recent ca proiectul Nabucco este viabil, atat timp cat parteneri vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan, considerand “absolut corecta” solicitarea partii turkmene de a obtine garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponibilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Traian Basescu. El a facut o precizare, pentru a nu exista “niciun dubiu”.
“Romania sustine pozitia Turkmenistanului ca inainte de realizarea consortiului care sa faca posibil transportul gazului intre Turkmenistan si Azerbaidjan trebuie semnat un document politico-juridic la cel mai inalt nivel pentru a da garantii ca gazul va fi solicitat si cumparat”, a mai spus Basescu. El a apreciat ca “proiectul Nabucco este un proiect viabil, atat timp cat parteneri in acest proiect vor fi Azerbaidjan si Turkmenistan”.
Turkmenistanul continua cursa spre Marea Caspica
Presedintele turkmen Kurbanguli Berdimuhamedov a declarat anterior, intr-un interviu pentru mass-media turca, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, ca Turkmenistanul sprijina initiativele energetice regionale ale guvernului de la Ankara. Kurbanguli Berdimuhamedov a dat drept exemplu al cooperarii bilaterale turco-turkmene, noul gazoduct trans-turkmen, a carui constructie a inceput la sfarsitul lunii mai 2010. Noul gazoduct ce va lega regiunea estica a tarii, unde sunt concentrate rezervele de gaze naturale, de Marea Caspica, un proiect in valoare de 2 miliarde dolari, este constuit, conform declaratiilor presedintelui turkmen, cu asistenta tehnica si financiara a unor firme turcesti, implicate si in alte proiecte energetice, considerate „strategice” de autoritatile turkmene. Gazoductul est-vest va avea o capacitate anuala de 30 de miliarde de metri cubi si o lungime de 1000 km, finalizarea constructiei fiind prevazuta pentru vara anului 2015.
„Construirea acestui gazoduct are o insemnatate atat economica, cat si politica. Prin crearea unui nou sistem de transport gazier va creste capacitatea de export a gazelor naturale si, in acelasi timp, va satisface cererea interna, in special in sectorul energiei electrice”, declara atunci presedintele turkmen, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Acest anunt constituie o lovitura destul de importanta pentru Rusia, care a sperat mult timp sa fie implicata in proiect subliniaza surse oficiale locale.
Rusia non-grata
Reamintim ca Turkmenistanul ocupa locul patru la nivel mondial in ceea ce priveste rezervele de gaze naturale, iar China, Rusia si statele occidentale spera sa ocupe un loc important in exploatarea acestor rezerve. In martie 2009, Turkmenistanul a anuntat o licitatie internationala pentru realizarea gazoductului, la care si-au exprimat intentia de a participa peste 70 de firme din Rusia, China si Europa. Rezultatele licitatiei nu au fost facute publice.
Un acord cu Rusia a fost amanat brusc dupa vizita lui Berdimuhamedov la Moscova, in martie 2009. Atunci, consilierul lui Dmitri Medvedev pentru politica externa, Serghei Prihodko, afirmase ca acordul urma sa fie semnat pana la finele anului trecut. Relatiile dintre cele doua tari s-au deteriorat rapid dupa ce o explozie a unei conducte principale care aproviziona Rusia a oprit exporturile turkmene catre Moscova. Aprovizionarile cu gaze au fost reluate la inceputul lui 2010, dar Rusia si-a redus drastic achizitiile de gaz turkmen.
Desant chinezesc la Marea Caspica
Gazoductul Turkmenistan-China joaca un rol important in asigurarea securitatii energetice a celor doua tari”, a declarat ambasadorul Chinei in Turkmenistan, Siao Tzinhua intr-un mesaj adresat presei, referindu-se la gazoductul Turkmenistan-Uzbekistan-Kazahstan-China. Cele doua parti au semnat ulterior un acord suplimentar pentru livrarea a 20 de miliarde m.c. de gaze turkmene, al caror export in China a inceput din anul 2009, pe gazoductul construit de compania chineza CNPC. Se sconta ca volumul livrarilor de gaze sa ajunga la 40 de miliarde m.c., dar in urma vizitei in China a presedintelui Uzbekistanului, a fost semnat un acord privind construirea unei a treia ramificatii a gazoductului Uzbekistan-China, cu o capacitate de 25 miliarde m.c. Incepand din anul 2014 China intentioneaza sa mareasca volumul de import al gazelor din aceste tari la 65 miliarde m.c., incercand astfel sa limiteze controlul detinut de companiile rusesti in domeniul exporturilor de gaze catre China
Turkmenistanul îşi consolidează prezenţa militară la Marea Caspică
Turkmenistanul va aloca aproximativ 150 de milioane de USD pentru modernizarea flotei sale militare de la Marea Caspica, relateaza mass-media regionala, citand surse militare locale, preluate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Anuntul vine la cateva saptamani dupa ce preşedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a declarat mass-media ca fosta republica sovietica intenţionează să cumpere pentru flota sa cele mai performante nave si sisteme de armament. Expertii militari, consultati de mass-media de la Moscova, considera ca prin acţiunile de consolidare a flotei, Turkmenistanul vrea să le demonstreze vecinilor din regiune că nu va ezita să-şi apere interesele naţionale.
Pretexte oficiale
“Marea Caspică va fi întotdeauna o mare a prieteniei şi comuniunii”, a declarat Berdâmuhamedov. Cu toate acestea, Turkmenistanul, ca orice stat care are ieşire la mare, are nevoie de nave pentru a patrula graniţele maritime şi a contracara terorismul, braconajul organizat şi traficul de droguri, a subliniat liderul turkmen. Experţii sunt de părere că “lupta cu terorismuľ este doar o motivaţie oficială. În realitate, decizia Aşhabadului de a înfiinţa o bază militară atestă serioase probleme la Marea Caspică, mai ales că se înarmează nu doar Turkmenistanul, ci şi toate ţările din regiune. Pe fondul acestor declaratii belicoase, partea rusa a livrat la inceputul lunii octombrie 2011 doua nave moderne de atac (n.r.-model Molnia) si patrulare fortelor navale turkmene. Mentionam ca presedintele turkmen Gurbangulî Berdâmuhamedov a semnat recent un decret prin care ziua de 11 octombrie a fost declarat „Ziua fortelor navale” in Turkmenistan. Totodata, anul trecut autoritatile turkmene, cu asistenta rusa si turca, au infiintat un institut naval militar propriu, destinat pregatirii personalului fortelor navale turkmene.
Cursa inarmarilor
La capitolul prezenta militara in Marea Caspica, lider este Federatia Rusa, cu 27 de nave mari şi câteva zeci de nave mai mici, urmând ca până în 2020 numărul acestora să se majoreze cu alte 16 nave noi. Republica Islamica Iran are 50 de nave mici şi şalupe de patrulare şi intenţionează să-şi extindă, în viitorul apropiat, flota cu alte 75 de şalupe şi nave purtătoare de rachete.
Azerbaidjanul are în dotarea sa 30 de şalupe de patrulare primite majoritar din Turcia, dar şi din SUA. În afară de aceasta, SUA au ajutat Azerbaidjanul să construiască de-a lungul coastei maritime staţii de radiolocaţie şi să înfiinţeze un centru operativ la Baku. La rândul său, Kazahstanul îşi construieşte o bază maritimă în portul Aktau, ţara având în dotare circa 17 şalupe, precizează Nezavisimaia Gazeta.
La randul sau, Turkmenistanul, care are din 2003 şapte şalupe pentru paza de coastă, cumpărate de la Iran şi Ucraina, a mai primit în 2008 din Rusia trei nave de coastă cu rachete teleghidate, două şalupe de patrulare “Soboľ şi alte două şalupe lansatoare de rachete tip “Molnia”. Alte două şalupe rapide de patrulare, în valoare de 55 milioane de euro, au fost furnizate de Turcia. Potrivit datelor oficiale, cheltuielile Turkmenistanului pentru armată s-au ridicat în 2009 la 250 de milioane de dolari, iar în 2010 – 261 milioane de dolari.
Conflicte teritoriale
“Evenimentele din Orientul Mijlociu /OM/ au demonstrat că principalul principiu de drept internaţionale este cel al forţei”, afirmă analistul rus Aleksandr Kniazev, citat de mass-media regionala. “De aceea, orice ţară trebuie să se gândească la propria securitate, iar Turkmenistanul nu este o excepţie, în pofida neutralităţii sale. Turkmenistanul nu-şi poate permite să fie o ţară fără armată, mai ales la Marea Caspică, unde are sectoare petroliere discutabile cu Azerbaidjanul şi Iranuľ, explică Kniazev. Potrivit lui Kniazev, mai există un motiv pentru care Turkmenistanul îşi întăreşte flota militară. “Turkmenistanul promovează realizarea proiectului gazifer transcaspic, prin care se planifică livrarea de gaz turkmen pentru Nabucco şi mai departe în Uniunea Europeană, fapt care ar putea stârni opoziţie în primul rând din partea Rusiei şi a Iranului. Desigur, nu este vorba despre un război de poziţionare în Caspic, însă un scenariu negativ pentru evoluţia evenimentelor în regiune nu poate fi total exclus”, este de părere Kniazev.
În opinia expertului, dacă UE îşi va continua politica de promovare a proiectelor energetice, de care este interesat şi Azerbaidjanul, dar care nu are suficient gaz pentru o alimentare de sine stătătoare a gazoductului, atunci se va pune acut problema participării Turkmenistanului la respectivele proiecte, iar acest lucru va deveni un factor de iritare pentru toate celelalte ţări ale bazinului caspic.
de Razvan Iorga | dec. 18, 2011 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Info Caspica, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Manifestatiile de la Moscova par sa se extinda si in fostele republici sovietice acolo unde manifestatiile de strada iau amploare impotriva unor regimuri totalitare. Revoltele din Kazahstan s-au extins, iar o persoana a fost ucisa si alte 11 au fost ranite cand politia a deschis focul asupra manifestantilor care blocau o cale ferata. Majoritatea protestarilor din satul setpe s-au dispersat dupa un avertisment, insa un grup de 50 ar fi inceput sa se revolte si ar fi dat foc unei locomotive. Ei au blocat un tren de pasageri care transporta 300 de persoane. Politistii au deschis focul dupa ce au fost atacati, potrivit procurorilor. Manifestantii isi exprimau sustinerea pentru muncitorii companiei petroliere KazMunaiGas din orasul Janaozen, aflati in greva. Vineri, revoltele din localitate s-au soldat cu 11 morti si zeci de raniti. Ciocnirile au izbucnit cand politia a incercat sa elibereze o piata ocupata de muncitori ai companiei petroliere KazMunaiGas de peste sase luni. Ei cereau salarii mai mari. Acestea au fost cele mai grave violente din istoria recenta a Kazahstanului. Evenimentele din setpe nu au putut fi verificate din surse independente, iar trei jurnalisti rusi trimisi pentru a acoperi evenimentele din Janaozen au fost arestati duminica. Sambata, presedintele Nursultan Nazarbaiev a decretat state de urgenta, timp de 20 de zile, in Janaozen.
Starea de urgenta, decretata
Un decret al presedintelui, publicat pe site-ul presedintiei, ordona „instaurarea starii de urgenta in orasul Janaozen, din 17 decembrie, la ora 18.00, pana la 5 ianuarie 2012, ora 7.00 (…), in urma tulburarii masive a ordinii publice la 16 decembrie”, precum si restrictii de circulatie in aceeasi perioada, intre orele 23.00-7.00. Presedintele Nazarbaiev, care conduce cu o mana de fier din perioada sovietica aceasta tara bogata in resurse minerale si hidrocarburi, considerata pana in prezent cea mai stabila din regiune, a anuntat aceasta decizie dupa un Consiliu de securitate nationala reunit in capitala, Astana. „Statul va impiedica in toata rigoarea legii orice tentativa de a afecta linistea si securitatea cetatenilor”, a declarat Nazarbaiev pe site-ul sau oficial, adaugand ca „vinovatii vor fi pedepsiti”. Vineri, confruntari violente in care au fost implicati aparent mii de grevisti din sectorul petrolier, care au atacat violent pregatirile pentru aniversarea independentei Kazahstanului in piata centrala din Janaozen, au provocat moartea a 11 persoane dupa interventia fortelor de ordine.
Preşedintele Hamid Karzai doreşte ca raidurile nocturne ale NATO din Afganistan să înceteze „imediat”, a precizat purtătorul de cuvânt prezidenţial Aimal Faizi.