de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate a decis retragerea temporară a tuturor funcţionarilor care lucrează în instituţii guvernamentale afgane, după atacul în care au fost ucişi doi consilieri americani.
Doi consilieri americani au fost ucişi, sâmbătă, într-un atac armat care a vizat Ministerul afgan de Interne, în a cincea zi de proteste violenţe izbucnite după arderea unor exemplare ale Coranului într-o bază militară americană. Talibanii au revendicat moartea consilierilor americani ucişi într-un atac armat, justificând-o ca replică la arderea Coranului într-o bază militară americană.
„La ora 16.30 (14.00, ora României), un erou numit Abdul Rahman a ucis patru consilieri americani în sediul Ministerului de Interne, ca reacţie la lipsa de respect a invadatorilor faţă de obiecte sacre ale islamului, în special după arderea Coranului într-o bază din Bagram”, anunţă insurgenţii talibani.
În Afganistan, au loc de cinci zile manifestaţii anti-americane, după ce câteva exemplare din Coran au fost arse, din ordinul unui comandant american, la baza americană din Bagram (60 km nord de Kabul), transmite Agerpres. Sâmbătă, patru atacatori au fost ucişi şi 56 au fost răniţi în timpul atacului asupra unui complex al ONU de la Kunduz (nord). În cursul tulburărilor declanşate în urma arderii cărţilor au murit 27 de persoane, dintre care doi soldaţi americani, şi alte peste o sută au fost rănite, arată AFP. Sentimentul antiamerican n-a fost niciodată atât de puternic în rândul populaţiei de-a lungul celor zece ani de conflict, în contextul gravelor erori ale NATO, cărora le cad des victime civili, şi al actelor de profanare sau al altor acţiuni considerate blasfemii la adresa islamului.
Germania evacuează o bază militară din Taloqan
Conducerea Bundeswehr-ului a decis să retragă trupele germane de la baza militară din oraşul afgan Taloqan, ca urmare a revoltelor care au izbucnit după arderea mai multor exemplare ale Coranului la baza americană Bagram. Armata germană a confirmat oficial faptul că retragerea contingentului de militari germani survine pe fundalul valului de proteste în masă. Anterior, canalul de televiziune ZDF relatase că baza militară din Taloqan a fost atacată cu pietre de către localnici.
Armata franceza îşi va retrage dronele Harfang
Fără nici o legătură cu incidentele din ultimele zile, Franţa a anunţat că îşi va retrage până la sfârşitul lunii martie dronele Harfang staţionate în Afganistan şi va repatria circa patruzeci de militari însărcinaţi cu funcţionarea aparatelor. Harfang este o dronă MALE (altitudine medie, anduranţă lungă), un avion de recunoaştere pilotat de la distanţă, neînarmat, însărcinat îndeosebi cu strângerea de informaţii în sprijinul trupelor de la sol.
Odată cu retragerea dronelor Harfang, debutează cea de-a treia etapă a dezangajării trupelor franceze din Afganistan, a indicat purtătorul de cuvînt al Statului major, colonelul Thierry Burkhard, în cadrul unei conferinţe de presă la minister. La sfârşitul lunii martie, 600 de soldaţi francezi vor fi astfel retraşi din Afganistan de la începutul dezangajării franceze, la sfârşitul lui octombrie 2011, în teren rămânând numai 3.400 de militari, a precizat el. În decurs de trei ani, dronele Harfang au efectuat peste 5.000 de ore de zbor, 660 de zboruri şi „au tratat” 5.200 de obiective, a precizat purtătorul de cuvânt.
de Razvan Iorga | feb. 22, 2012 | Asia Centrală, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Baza militara americana din Kirgizstan, republica ex-sovietica din Asia Centrala, ar putea fi folosita in cazul unui atac asupra Iranului, acuzat de Occident ca incearca sa se doteze cu arma atomica, a apreciat miercuri Ministerul rus al Afacerilor Externe. „Nu putem exclude ca aceasta infrastructura poate fi utilizata in eventualitatea unui conflict cu Iranul”, a declarat purtatorul de cuvant al ministerului, Aleksandr Lukasevici. Baza de la aeroportul din Manas, din apropiere de capitala kirgiza Biskek, este folosita in prezent la transferul trupelor americane angajate in conflictul din Afganistan. Diplomatia rusa considera ca SUA ar putea fi tentate sa lanseze o ofensiva militara impotriva Iranului, din cauza programului sau nuclear controversat, pentru a prelua apoi controlul asupra unor vaste rezerve de hidrocarburi din Asia centrala fosta sovietica. „in spatele apelurilor privind necesitatea de a asigura neproliferarea armelor nucleare s-ar putea ascunde ambitia de a marca pe harta geopolitica un vast spatiu bogat in hidrocarburi”, a apreciat Lukasevici.
de Isac Mihai | feb. 17, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Republica Azerbaidjan, posibila gazda a Jocurilor Olimpice din 2020
Oraşele Istanbul, Tokyo, Baku, Doha şi Madrid şi-au depus candidaturile pentru organizarea Jocurilor Olimpice din 2020, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Dosarele vor fi studiate de Comitetul International Olimpic (CIO), iar numele oraşului norocos va fi anunţat în septembrie 2013, la Buenos Aires. Anterior, autoritatile italiene au retras candidatura orasului Roma, sub pretextul crizei financiare mondiale.
Astfel, premierul italian, Mario Monti, a anuntat ca guvernul nu va sprijini planul autoritatilor din Roma de a concura pentru organizarea Jocurilor Olimpice de Vara din 2020, intrucat statul nu poate asigura suportul financiar intr-o perioada de criza. „Am ajuns la concluzia unanima ca in actuala situatie guvernul italian nu se simte capabil sa-si ia angajamentul de a asigura garantii”, a declarat acesta, dupa o sedinta a guvernului italian. „Situatia financiara dificila a Italiei nu permite guvernului sa ofere garantiile cerute de Comitetul Olimpic International” a mai declarat Monti, costul organizarii Jocurilor Olimpice la Roma fiind estimat la 12,5 miliarde de euro.
Decizia vine cu numai o zi inainte de termenul limita al Comitetului Olimpic pentru depunerea ofertelor de organizare a evenimentului din 2020.Astfel in cursa au ramas Madrid, Tokio, Istanbul, Doha si Baku.
Reamintim ca premierul italian Monti conduce un guvern tehnocrat, responsabil cu implementarea de reforme, dupa ce indatorarea ridicata a tarii a cauzat ingrijorarea investitorilor, iar costurile de imprumut ale tarii au atins niveluri considerate nesustenabile.
de Razvan Iorga | feb. 15, 2012 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova au anuntat ca vor livra Algeriei si Turkmenistanului 150 de tancuri de tip T-90, in valoare de 500 de milioane de dolari, relateaza marti cotidianul economic Vedomosti, citand surse apropiate companiei exportatoare de armament. Rosoboronexport, intreprinderea rusa responsabila cu exportul de armament, a incheiat in vara si toamna lui 2011 contracte pentru a livra 30 de tancuri T-90 Turkmenistanului si 120 de tancuri Algeriei, doua tari „care se tem de revolutiile” ce afecteaza lumea araba, scrie cotidianul citat. Valoarea totala a acestor contracte urmeaza sa se ridice la 500 de milioane de dolari. in 2010, Rusia a livrat deja zece vehicule de acest tip Turkmenistanului si 185 Algeriei, potrivit publicatiei. „Aceste contracte au fost incheiate pe fondul instabilitatii in crestere, dupa revolutiile din Tunisia si Egipt si razboiul din Libia”, subliniaza o sursa apropiata Rosoboronexport. Armata rusa refuza sa achizitioneze aceste tancuri din cauza pretului lor ridicat si calitatii inferioare in raport cu modelele similare german si israelian. Pe langa Turkmenistan, Rusia negociaza livrarea unor asemenea tancuri si in alte foste republici sovietice, Kazahstan si Azerbaidjan, precum si in Indonezia, conform Vedomosti. Tancurile de tip T-90, fabricate la Nijni Taghil (Ural) si supranumite „tancuri zburatoare”, pot depasi obstacole ramanand in aer mai mult timp si mai sus decat alte tancuri.
de Isac Mihai | feb. 14, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Fortele kamikaze iraniene, pregatite de lupta cu US NAVY
Aripa navala a Garzilor Revolutionare Iraniene, corpul de elita al regimului islamist siit de la Teheran, foloseste Marea Caspica pentru antrenamente kamikaze, relateaza mass-media turca, citand oficiali din cadrul Milli İstihbarat Teskilatı (MIT), principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia. Conform surselor citate, fortele kamikaze folosesc pentru antrenament bazele militare navale iraniene de la Marea Caspica, precum si portul comercial Bandar-e Anzali. Totodata, sursele MIT au mai declarat ca o parte din actiunile de antrenament naval ale membrilor fortelor kamikaze sunt deghizate ca activitati sportive ale filialei universitatii Dāneshgāh-e Āzād-e Eslāmi (trad. Universitatea Islamica Azad) din orasul Bandar-e Anzali, acuzatie respinsa de oficialii universitatii. Agentia de presa KARADENIZ PRESS mentioneaza ca Dāneshgāh-e Āzād-e Eslāmi are filiale in Emiratele Arabe Unite, Tanzania, Liban, Armenia, Marea Britanie, Afganistan, avand intentia sa deschida noi sucursale in Malaezia, Singapore, Canada si Tadjikistan.
Batalia pentru Ormuz
Dezvaluirile mass-media de la Ankara vin la scurt timp dupa ce oficiali ai SUA au declarat ca Republica Islamica Iran şi-a consolidat prezenţa navală în zona Golfului şi a pregătit vase ce ar putea fi folosite în atacuri-sinucigaşe, Marina SUA fiind insa pregatita sa impiedice blocarea stramtoarei Ormuz de catre marina iraniana. “Şi-au mărit numărul de submarine /…/ şi-au mărit numărul de vase rapide de atac”, a declarat viceamiralul Mark Fox pentru reporteri la Manama. “Unele dintre ambarcaţiunile de mici dimensiuni au fost dotate cu dispozitive ce ar putea fi folosit pentru atacuri sinucigaşe”, a adăugat el. “Am monitorizat cu interes felul în care îşi dezvoltă rachete cu rază lungă şi scurtă, rachete balistice cu rază lungă şi medie şi, bineînţeles, dezvoltarea programului lor nuclear”, a precizat comandantul Flotei a cincea. Iranul are în prezent 10 submarine mici, a mai spus ofiţerul.
Kamikaze vs. US NAVY
Reamintim ca Iranul a ameninţat în mai multe rînduri în ultimele săptămîni să întrerupă tranzitul naval prin strîmtoarea Ormuz sau să atace forţele SUA ca represalii împotriva sancţiunilor internaţionale sau în eventualitatea în care programul său nuclear ar fi vizat de o agresiune.
Conform experţilor militari, citati de mass-media internationala, Flota a Cincea a SUA, care patrulează în zona Golfului Persic– ce are întotdeauna în componenţa sa un portavion uriaş însoţit de numeroase avioane şi o flotă de fregate şi distrugătoare – este, fără drept de apel, mult mai puternică decît flota iraniană. Însă, de cînd mai mulţi atacatori kamikaze aflaţi la bordul unei nave mici au ucis 17 marinari de pe distrugătorul USS Cole într-un port yemenit în 2000, Washingtonul a devenit foarte precaut în faţa acestei vulnerabilităţi a impunătoarelor sale nave de luptă.
de Vitalie Goncearov | feb. 14, 2012 | Asia Centrală, Info Caspica, Știri, Uncategorized @ro
Liderul turkmen Gurbanguli Berdimuhamedov, reales fara emotii
Preşedintele Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhamedov, a fost reales cu 97,14 la sută din voturi în urma alegerilor de duminică, a anunţat luni comisia electorală din fosta republica sovietica, citata de agentiile de presa regionale. „Preşedintele Turkmenistanului a fost reales” în urma alegerilor de duminică, a spus preşedintele comisiei, Orazmurat Niazliev, după numărarea a 96,7 la sută din voturi.
Şapte candidaţi loiali regimului si-au împart restul sufragiilor, aproape trei milioane de alegatori fiind chemati la urne în aceasta fosta republica sovietica de circa cinci milioane de locuitori, bogata în resurse energetice. Sapte candidati s-au opus presedintelui în exercitiu, printre care doi dintre ministrii sai, Iarmuhammet Orazguliev (Energie) si Anagheldi Iazmiradov (Apa). Ceilalti pretendenti fiind doi oficiali de la întreprinderi energetice de stat, Kakagheldi Abdilaiev si Gurbanmamet Molaniazov, patronul unei fabrici de bumbac, Saparmirat Batirov, un guvernator regional adjunct, Redjep Bazarov, si directorul unei societati de constructii, Esenduri Gaipov. Acesti candidati “independenti” si cu programe electorale foarte asemanatoare sunt considerati doar “figuranti”, presedintele Turkmenistanului, care este si prim-ministru, controland toate parghiile puterii. Berdimuhamedov a sosit la putere dupa decesul, în 2006, al predecesorului sau excentric, Saparmurat Niazov. El a fost ales în februarie 2007 cu 89 la suta din voturi. Presedintele turkmen a promis recent “reforme politice”, permitand crearea partidelor de opozitie si a unor institutii de “presa independente”.
Reforme de fatada
Reamintim ca anterior, parlamentul Turkmenistanului a adoptat Legea privind partidele politice. Noua lege fixa condiţiile pentru înfiinţarea de partide şi reglementează relaţiile acestora cu statul. Între timp, în republică există doar un singur partid – Partidul Democrat din Turkmenistan. Acesta a fost înfiinţat în 1991, pe baza Partidului Comunist al RSS Turkmene. Liderul inamovibil al acestui partid a fost, timp de peste 15 ani, preşedintele republicii Saparmurat Niazov, fost prim secretar al CC al Partidului Comunist.
După moartea lui Niazov, lider al partidului a devenit noul preşedinte al republicii Gurbangulî Berdîmuhamedov. Acesta şi-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru înfiinţarea de noi partide. Astfel, la mijlocul lui 2010, Berdîmuhamedov declara că ar fi utilă crearea unui Partid Ţărănesc, care să ofere sprijin ideologic politicii de stat în domeniul agriculturii. Însă, în pofida acestor declaraţii, partidul condus de Berdîmuhamedov rămâne singurul partid din ţară.
Berdîmuhamedov a abordat din nou acest subiect zilele trecute, într-un discurs electoral către naţiune. Potrivit Turkmenistan.ru, şeful statului a declarat că sprijină înfiinţarea de partide noi, subliniind că “ţara are nevoie de partide care să-i inspire pe oameni la muncă şi creaţie întru propăşirea patriei”.
Avantaje strategice
Republica Turkmenistan este situata în Asia Centrală. În secolul al XIX-lea a fost anexat Rusiei. După Revoluţia rusă din 1917, teritoriul Turkmenistanului a cunoscut câteva reorganizări până în anul 1924 când a devenit Republica Sovietică Socialistă Turkmenă din cadrul URSS.
În contextul destrămării URSS, la 27 octombrie 1991 Sovietul Suprem al republicii a adoptat declaraţia de independenţă şi noua denumire a ţării – Turkmenistan. Dispune de imense rezerve de gaze naturale, ocupând locul 4 în lume. Turkmenistanul este membru într-o serie de organizaţii şi instituţii internaţionale, inclusiv Organizaţia Naţiunilor Unite (din 1992), Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (din 1992), Organizaţia Conferinţei Islamice (din 1992), Organizaţia de Cooperare Economică (din 1992) şi membru-asociat la Comunitatea Statelor Independente (1991). Turkmenistanul întreţine relaţii de cooperare sub diverse forme şi stadii instituţionalizate cu NATO şi UE. Are statutul de ”neutralitate pozitivă” recunoscut de ONU.
