de Isac Mihai | oct. 2, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Știri, UE
Uniunea Europeană, îngrijorată de situația din China
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor UE se vor reuni pe 16 noiembrie la Berlin pentru un summit consacrat relaţiilor cu China, potrivit unui program actualizat publicat vineri de Consiliul European, instituţie ce reprezintă statele membre, informează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Această „reuniune informală” a liderilor europeni va avea loc fără participarea Chinei, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului European.
Drepturi vs. Economie
Noua reuniune a fost adaugată la câteva ore după încheierea discuţiilor celor 27 asupra Chinei, în cadrul unui summit european la Bruxelles. UE şi-a exprimat „profunda îngrijorare” cu privire la „situaţia drepturilor omului”, în special în Hong Kong, şi la soarta minorităţilor, referinţă implicită la etnicii uiguri de confesiune musulmană din China.
UE a subliniat de asemenea „necesitatea de a reechilibra relaţiile economice şi de a ajunge la reciprocitate”.
În timpul unei videoconferinţe care a avut loc la 14 septembrie cu preşedintele chinez Xi Jinping, preşedinţii Consiliului şi Comisiei Europene, Charles Michel şi Ursula von der Leyen, precum şi cancelarul federal german Angela Merkel – a cărei ţară asigură preşedinţia semestrială a UE – au cerut Chinei să-şi deschidă mai mult piaţa pentru companiile europene, dacă vrea să ajungă înainte de sfârşitul lui 2020 la un acord bilateral asupra investiţiilor.
2021, an crucial
În noaptea de joi spre vineri, UE „a invitat” China „să-şi onoreze angajamentele luate în scopul depăşirii obstacolelor din calea accesului la piaţă, să realizeze progrese în ceea ce priveşte supracapacitatea (industrială) şi să ia parte la negocieri asupra subvenţiilor industriale în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC)”.
Cei 27 s-au angajat să aibă o nouă reuniune cu preşedintele Xi Jinping în 2021.
UE a mai îndemnat Beijingul să „acţioneze mai ambiţios pentru climă, conform obiectivelor fixate în Acordul de la Paris, şi în favoarea biodiversităţii, şi să susţină reacţiile multilaterale în faţa pandemiei de COVID-19, în special în ceea ce priveşte tratamentele şi vaccinurile”.
UE „salută ca fiind un pas important (…) declaraţia făcută la finalul videoconferinţei de către preşedintele Xi Jinping, conform căreia China intenţionează să atingă obţină neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon înainte de 2060”. (N.G.)
de Isac Mihai | sept. 22, 2020 | Alte regiuni, Info Militar, Jurnal de Front, Știri, UE
Rusia și alte state baltice continuă organizarea exercițiilor militare
Exerciţiul militar de mare amploare Arctic Lock, la care urmau să participe 20.000 de soldaţi din 13 ţări în primăvara viitoare în Finlanda, a fost anulat din cauza pandemiei, a anunţat Ministerul Apărării de la Helsinki, citat de mass-media regională, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Exerciţiile internaţionale sunt importante, dar în această situaţie este încă mai important să păstrăm controlul asupra coronavirusului’, a declarat ministrul finlandez al apărării, Antti Kaikkonen, într-un comunicat de presă.
La Arctic Lock, ce urma să aibă loc între mai şi iunie 2021, erau aşteptaţi observatori din partea NATO şi a Uniunii Europene.
Tensiuni militare
Întrucât restricţiile legate de pandemie au făcut imposibilă desfăşurarea sa, Comitetul de politică externă şi de securitate al Finlandei a decis să-l înlocuiască cu un exerciţiu la scară naţională cu 15.000 de participanţi.
Arctic Lock urma să fie ultimul dintr-o serie de exerciţii militare de mare amploare în regiunea Balticii, reflectând tensiunile în creştere între numeroase state occidentale şi Rusia.
În 2017, în Suedia s-a desfăşurat exerciţiul militar Aurora-17, cel mai important din ţară din ultimii peste 20 de ani. El urma să continue în 2020 cu mobilizarea a 25.000 de soldaţi, dar a fost anulat tot din cauza pandemiei.
Defender 2020, învind de pandemie
În acelaşi timp, operaţiunea americană Defender 2020, vizată să fie cea mai mare desfăşurare de trupe americane în Europa de la sfârşitul Războiului Rece, a trebuit să fie redusă în amploare.
Chiar dacă pandemia a antrenat o reducere a exerciţiilor militare, acestea au continuat totuşi, determinând Rusia să lanseze propriile exerciţii deasupra Balticii.
La rândul său, Finlanda – a cărei frontieră de 1.340 km cu Rusia este cea mai lungă a Uniunii Europene cu acest vecin – are în vedere să organizeze un exerciţiu militar internaţional mai târziu în cursul deceniului, a indicat Ministerul Apărării din statul baltic.
Finlanda şi Suedia nu sunt membre în NATO, dar în ultimii ani şi-au intensificat cooperarea cu Alianţa şi fac parte din Parteneriatul pentru Pace. (N.G.)
de Isac Mihai | aug. 31, 2020 | Alte regiuni, Federatia Rusa, România, Știri, Turcia, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Producţia de gaze a Uniunii Europene a scăzut cu 23% în primul trimestru al acestui an, iar România a rămas pe locul doi în topul ţărilor care extrag gaze naturale, potrivit unui raport al Direcţiei Generale pentru Energie din cadrul Comisiei Europene, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Astfel, producţia totală a UE în primele trei luni ale anului a ajuns la 16 miliarde de metri cubi.
Olanda este principalul producător, cu 7,2 miliarde de metri cubi, în scădere de la 10,6 miliarde de metri cubi în trimestrul întâi din 2019. Pe locul doi, România a avut o producţie de 2,5 miliarde de metri cubi, în scădere cu 5%, de la 2,6 miliarde de metri cubi.
Creșterea dependenței de importuri
Ţara noastră este urmată de Germania, cu 1,3 miliarde de metri cubi, în scădere de la 1,5 miliarde de metri cubi, şi de Italia, cu 1,1 miliarde de metri cubi, faţă de 1,3 miliarde de metri cubi în aceeaşi perioadă a anului trecut.
„Dincolo de cererea scăzută de gaze, producţia în Olanda şi în celelalte ţări din UE a fost afectată şi de importurile mai ieftine de LNG (gaz natural lichefiat – n.r.)”, precizează autorii raportului.
Reculul producţiei autohtone duce la creşterea dependenţei de importuri, mai ales după retragerea Marii Britanii din UE. Aceasta în condiţiile în care, în 2018, dependenţa UE de gaz importat era de 83%, iar în Marea Britanie era de doar 77%.
Raportul Comisiei Europene mai arată că importurile nete de gaze au scăzut cu 6% în primul trimestru al anului, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în principal ca urmare a declinului consumului, cu 5%, în aceeaşi perioadă.
Statistici variate
Importurile nete au variat de la o ţară la alta, de la o reducere de 46% în Austria, la o creştere de 217% în Malta (chiar dacă în termeni absoluţi este o valoare mică: 0,1 miliarde de metri cubi). Dintre marii consumatori europeni de gaze, Franţa şi-a redus cu 25% dependenţa de importuri, Polonia – cu 12%, Italia – 9%, Germania – 8% şi Spania a importat mai puţin cu 4%. Importurile nete au crescut uşor în Grecia (cu 4%) şi în România (cu 1%).
În ceea ce priveşte consumul, cea mai mare creştere se poate observa în cazul Maltei (20%, chiar dacă foarte puţin în cifre absolute, adică 0,02 miliarde de metri cubi). Consumul a crescut şi în Portugalia (cu 17%, respectiv 0,2 miliarde de metri cubi), dar şi în Ungaria şi Croaţia (cu 4% în cazul ambelor ţări).
De asemenea, în Olanda, cererea s-a majorat cu 3%, cu 0,4 miliarde de metri cubi, reprezentând cea mai mare creştere ca volum a cererii.
În România, Letonia, Finlanda şi Slovacia, consumul de gaze a scăzut cu mai mult de 20%, în timp ce în Estonia, a fost mai mic cu 14%. În Marea Britanie, consumul a fost mai mic cu 4,5% (cu 1,2 miliarde de metri cubi).
Perimetru Neptun, speranță românească
În urmă cu opt ani, Petrom a descoperit în perimetrul Neptun din Marea Neagră un depozit de gaze estimat la 42-84 de miliarde de metri cubi de gaze, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii. Aceste gaze ar asigura auto-suficienţa României, iar dacă vor fi exportate ar permite României să devină un hub regional în aprovizionarea cu gaze.
România are proiecte de gaze în ape de mică adâncime dar rezervele de gaze din blocul Neptun, descoperite în urmă cu opt ani de Petrom şi Exxon, nu au fost încă exploatate. De asemenea, o companie susţinută de fondul Carlyle Group explorează şi ea un perimetru din apele teritoriale ale României şi intenţionează să livreze primele cantităţi de gaze naturale în 2021.
ExxonMobil, care şi-a anunţat anul trecut intenţia de a se retrage din România, şi OMV Petrom explorează zăcământul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră. Cele două companii au participaţii egale în proiect, iar decizia finală de investiţii pentru extracţia resurselor nu a fost încă luată.
OMV Petrom a anunțat, în repetate rânduri, că vrea să continue proiectul Neptun Deep, însă este nevoie de modificări legislative care să asigure stabilitate, competitivitate fiscală şi dreptul la o piaţă liberă a gazelor.
În aprilie, directorul general de la grupul austriac OMV, Rainer Seele, declara că decizia finală de investiţie în proiectul Neptun din Marea Neagră este aproape sigur că nu va fi luată în acest an, ci abia în 2021, deoarece foarte multe depind de existenţa unei legislaţii offshore adecvate în România.
Potrivit Deloitte, România ar putea câştiga peste 20 de miliarde de dolari din extracţia gazelor din Marea Neagră, în următorii 10-12 ani și și-ar asigura independența energetică.
Mavi Vatan (Patra Albastră), ampla strategie turcă de apărare a intereselor maritime
Ofensivă turcă
Ankara se aşteaptă la o scădere semnificativă a importurilor sale de gaze după descoperirea depozitelor din Marea Neagră, mai ales că este posibil să descopere şi alte depozite într-o altă zonă care este în prezent evaluată, a declarat ministrul turc al Energiei, Fatih Donmez.
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea celor mai mari depozite de gaze naturale din istoria Turciei, un câmp din Marea Neagră care ar conţine 320 de miliarde metri cubi de gaze naturale. Erdogan a mai spus că Turcia intenţionează să înceapă să utilizeze aceste resurse încă din 2023 şi să devină un exportator net de energie.
Locul unde au fost descoperite gazele naturale este perimetrul Tuna-1, amplasat aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei, la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România, cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră din ultimele decenii.
Ambiții energetice
Dacă aceste gaze vor putea fi extrase comercial aceasta ar putea transforma radical dependenţa Turciei de importurile energetice din Iran, Irak şi Rusia, care au costat Turcia aproximativ 41 miliarde de dolari anul trecut. În plus, orice reducere a importurilor energetice ar fi o veste bună şi pentru finanţele guvernului turc şi ar ajuta de asemenea la reducerea unui deficit de cont curent cronic care pune presiune asupra lirei turceşti.
„Cu această descoperire ne aşteptăm la o scădere serioasă a importurilor. Am pus bazele pentru ca cetăţenii noştri să utilizeze gaze naturale la costuri mult mai mici”, le-a declarat Fatih Donmez jurnaliştilor. „Avem în vedere şi o altă zonă cu o suprafaţă de 6.000 de kilometri pătraţi. Evaluările experţilor noştri arată că am putea avea depozite similare şi acolo” a mai spus ministrul turc al Energiei.
„Putem spune deja că gazele pe care le vom produce singuri vor fi mai ieftine decât cele pe care le importăm… Este inevitabil ca preţurile să scadă atunci când există un produs din abundenţă”, a concluzionat Fatih Donmez.
În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins în mod semnificativ operaţiunile de explorare energetică în Marea Neagră şi în apele disputate din estul Mediteranei.
Cu toate acestea, analiştii avertizează că Turcia nu are experienţă în producţia de gaze din ape adânci şi cel mai probabil va fi nevoită să se alieze cu o mare companie petrolieră pentru a putea exploata zăcământul. „Chiar dacă descoperirea va fi confirmată şi va fi dezvoltată, ar putea fi nevoie de patru până la şase ani pentru a ajunge în faza de producţie” subliniază John Bowlus, editor şef la Energy Reporters. „Cererea şi preţurile la gaze sunt la minime istorice şi puţini sunt interesaţi în noi producţii” care ar putea să suplimenteze şi mai mult oferta pest 3-4 ani”, a mai spus John Bowlus, potrivit mass-media regională. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 29, 2020 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, UE
UE trebuie să își relanseze relațiile bilaterale cu Ierusalimul
Uniunea Europeană (UE) trebuie să renunţe la politica unilaterală axată împotriva Israelului şi trebuie să pună accentul pe parteneriat, a declarat joi ministrul ungar al Afacerilor Externe şi Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, în marja reuniunii miniştrilor de externe ai statelor membre UE, relatează mass-media maghiară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Înaltul oficial maghiar a dat o declaraţie mass-media în pauza întâlnirii informale la care participat şi şeful diplomaţiei israeliene, Gabi Ashkenazi, punând în evidenţă cele trei sarcini majore ale UE în domeniul relaţiilor cu Israelul. Reuniunea de la Berlin este considerată importantă pentru depășirea actualei crize care afectează UE.
În primul rând, UE ar trebui să facă eforturi în direcţia unei colaborări între parteneri, în loc să ducă o politică anti-Israel şi în locul “blamărilor şi criticilor continue”, bazate pe opinii unilaterale.
În al doilea rând ar trebui convocat de urgenţă Consiliul de Asociere UE-Israel, structură care nu s-a mai reunit de peste 8 ani.
În al treilea rând, “decizia cea mai importantă, probabil, este ca UE să renunţe fără întârziere la sprijinirea financiară a ONG-urilor care periclitează securitatea internă a Israelului” a mai declarat Péter Szijjártó.
Reamintim că relațiile dintre UE și Israel s-au răcit în ultimii ani pe fondul disensiunilor privind modul de rezolvare a conflictului din regiune. Recent, peste o mie de reprezentanți în parlamentele naționale ale statelor membre UE ori în Parlamentul European au semnat o scrisoare în care au condamnat anumite prevederi din planul de pace propus de administrația Trump. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Asia Centrală, Balcani, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, România, Știri, Turcia, UE, UE
Președintele român Klaus Iohannis promulgă legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a promulgat, joi, legea prin care se declară 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
„Se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. În semn de conştientizare de către cetăţenii români a violenţelor şi persecuţiilor la care au fost şi sunt supuşi astăzi creştinii în lume, se iluminează în roşu, între orele 20,00 – 24,00, următoarele clădiri: Parlamentul României, Guvenul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Cu prilejul acestei zile se pot organiza manifestări publice şi pot avea loc slujbe religioase în locurile în care se desfăşoară evenimente comemorative autorizate, conform legii”, se arată în legea promulgată.
Sfintii Martiri Brancoveni, comemorați în România
Persecuții intolerabile
Deputatul PNL, Daniel Gheorghe, inițiatorul proiectului afirma anterior că este necesar un astfel proiect pentru conștientizarea „în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii”. „Ținând cont de prezența creștinismului de mai bine de două mii de ani în teritoriul actual al României precum și de rolul fundamental pe care cultul creștin l-a avut în consolidarea neamului românesc am dori să implementăm acest proiect și în țara noastră.
Astfel, am dori să subliniem importanța conștientizării în societatea românească a persecuțiilor intolerabile cu care se confruntă creștinii peste tot în lume în contextul rolului deținut de către Sfinții Brâncoveni, în istoria neamului românesc” arată Daniel Gheorghe în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Reamintim că la sfârșitul lunii iunie 2020, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat proiectul de lege prin care se declară ziua de 16 august ca Ziua naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor. Legislație similară a mai fost adoptată și în alte state occidentale, precum Statele Unite.
„Pentru” au votat 258 de deputaţi români, iar 40 s-au abţinut. Proiectul fusese adoptat anterior de Senat, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Creștinii din Orient, una dintre cele mai persecutate minorități din lume
O formă de genocid
Omniprezenta persecutare a creștinilor, uneori chiar sub formă de genocid, este în plină desfășurare în Orientul Mijlociu, și a provocat un exod în ultimele două decenii, potrivit unui raport realizat anul trecut la cererea ministrului britanic de externe, Jeremy Hunt, relata Guardian, citat de mass-media de la București.
Milioane de creștini din regiune au fost nevoiți să plece din căminele lor, iar mulți au fost uciși, răpiți, întemnițați și discriminați, arată raportul citat. Documentul scoate în evidență faptul că discriminarea la adresa lor are loc și în țări din Asia de sud-est, din Africa subsahariană și din estul Asiei, cel mai adesea în cadrul unor regimuri autoritare.
Unele dintre concluziile raporturtului sunt incriminatoare pentru lideri din tot Orientul Mijlociu, acuzați fie că tolerează, fie instigă la persecutarea creștinilor. De exemplu, partidul AK al președintelui turc Tayyip Erdogan, este scos în evidență pentru denigrarea creștinilor.
Jeremy Hunt a spus că raportul, publicat joi, este ”cu adevărat o trezire la realitate”: ”Trebuie să realizăm – și acest lucru este arătat foarte clar de raport – că cel mai persecutat grup religios sunt creștinii”. ”Ceea ce am uitat în această atmosferă de corectitudine politică este că, de fapt, creștinii persecutați sunt printre cei mai săraci oameni de pe planetă. În Orientul Mijlociu, populația de creștini era de circa 20%, acum este 5%. Toți am dormit în post când a fost vorba de persecutarea creștinilor”, a adăugat Jeremy Hunt.
Raportul arată că acum un secol, creștinii reprezentau 20% din populația Orientului Mijlociu și a Africii de Nord, dar acum a ajuns la mai puțin de 4%, adică aproximativ 15 milioane de persoane.
În aceste zone, spune documentul, ”formele de persecuție ce variază de la discriminarea în educație, piața muncii și viața socială până la atacuri-genocid împotriva comunităților de creștini au dus la un exod semnificativ al credincioșilor creștini”.
”În țări precum Algeria, Egipt, Iran, Irak și Arabia Saudită, situația creștinilor și altor minorități au ajuns la un nivel alarmant. În Arabia Saudită sunt limitări stricte ale creștinismului, inclusiv manifestarea publică a actelor de credință. Există represiuni regulate împotriva slujbelor creștine. Conflictul arabo-israelian a făcut ca majoritatea creștinilor palestinieni să-și părăsească locurile. Populația de palestinieni creștini a căzut de la 15% la 2%”, se arată în raport. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 16, 2020 | Alte regiuni, Știri, UE
Platforma Civică, cel mai mare partid de opoziţie din Polonia, va cere oficial invalidarea recentelor alegeri prezidenţiale din cauza utilizării resurselor de stat în campania preşedintelui Andrzej Duda, reales pentru al doilea mandat, relatează agențiile internaționale de presă, citând mass-media poloneză. „Votul în sine s-a desfăşurat poate bine, dar cadrul, implicarea finanţelor publice, implicarea mass-media publice au făcut ca regulile jocului să nu fie echitabile”, a declarat Borys Budka, liderul partidului de centru Platforma Civică (PO). Alegerile „nu au fost corecte”, a menționat el.
În consecinţă, Platforma Civică va depune joi un protest electoral la Curtea Supremă de Justiţie. „Dacă nu semnalăm sus şi tare neregulile, viitoarele alegeri vor fi şi mai denaturate”, a adăugat Budka.
Înfrângere la limită
La alegerile de duminică, Rafal Trzaskowski, primarul Varşoviei şi vicepreşedintele PO, a pierdut în faţa lui Andrzej Duda la diferenţă de 2%, considerat un rebel de majoritatea liderilor de la Bruxelles.
Declaraţia lui Budka se înscrie în aceeaşi linie cu o evaluare făcută de către Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), care a considerat alegerile ca „fiind bine gestionate în pofida lacunelor în reglementarea unor aspecte importante”.OSCE a declarat că postul de televiziune public „a acţionat ca un vehicul de campanie pentru preşedintele în exerciţiu” şi că implicarea premierului în campania lui Duda „a estompat linia dintre stat şi partid”.
Proteste amânate
Îndemnul de organizare a unor proteste masive transmise pe rețelele sociale Facebook ori TikTok nu a sunt susținute de liderii principalelor partide de opoziție. În rândul membrilor Platformei Civice există puţine speranţe că alegerile vor fi invalidate de sistemul judiciare.
„Nu vreau să vorbesc în numele echipei de campanie, dar cred că această diferenţă este suficient de mare pentru ca noi să acceptăm rezultatul”, a declarat anterior fostul lider al PO, Grzegorz Schetyna. (N.G.)
