Urmeaza schimbari la varful CIA si al Pentagonului
Actualul director al CIA, Leon Panetta, va deveni secretar al apararii si va fi inlocuit in fruntea agentiei de informatii de generalul David Petraeus, in prezent comandantul operatiunilor militare din Afganistan, au anuntat miercuri mai multe posturi de televiziune americane. Panetta, care are 72 de ani si nu este militar, ii va succeda lui Gates „in cursul acestei veri”, potrivit unui responsabil american care a dorit sa i se pastreze anonimatul. Acesta nu a dorit sa confirme insa si numirea lui Petraeus in locul lui Panetta. Un oficial citat de presa internationala a mentionat ca un anunt oficial in acest sens va fi facut in cursul acestei saptamani. Presedintele american Barack Obama il va nominaliza totodata pe diplomatul Ryan Crocker ambasador in Afganistan, post ocupat in prezent de Karl Eikenberry. Crocker a mai fost ambasador intre altele in Irak. Generalul Petraeus urmeaza sa fie inlocuit in Afganistan de generalul John Allen, actualmente comandant adjunct al Centcom, comandamentul central al armatei SUA. Toate aceste schimbari vor avea nevoie si de confirmarea Senatului SUA. O posibila „remaniere” la varful securitatii nationale a SUA face obiectul unor intense speculatii in ultimele saptamani, transmite Agerpres. Aceste speculatii survin in contextul in care actualul ministru al apararii, Robert Gates – care a fost, la randu-i, director al CIA – intentioneaza sa se retraga din functie in cursul acestui an. Surse din cercurile de la Washington au dat de inteles de altfel inca inainte de aparitia acestor zvonuri ca este previzibil un „schimb Petraeus-Panetta” pe masura ce campania de realegere a lui Obama, in 2012, se apropie. Panetta, exponent al Partidului Democrat, s-ar putea dovedi mai apropiat de democratul Obama decat Gates, numit de fostul lider republican de la Casa Alba George W.Bush. Totodata, conform surselor informate de la Washington, Casa Alba doreste o pozitie de nivel inalt pentru generalul Petraeus pentru a se asigura ca nu va fi „atras” de republicani, in tabara adversa lui Obama. Petraeus, de 58 de ani, este considerat artizanul strategiei castigatoare a SUA din Irak si este respectat de intregul spectru politic. In luna iulie 2010, ministrul american al apararii Robert Gates l-a desemnat pe generalul James Mattis in fruntea operatiunilor militare americane din Orientul Mijlociu si Asia Centrala, inlocuindu-l pe generalul David Petraeus, nou comandant al fortelor NATO in Afganistan. In timpul ceremoniei care a marcat preluarea oficiala a conducerii armate, Petraeus a primit doua steaguri, unul pentru Statele Unite si altul pentru NATO. „Suntem angajati in acest conflict pentru a castiga”, a spus Petraeus in fata unei multimi formate din cateva sute de oficiali ai NATO si ai Afganistanului, prezenti la ceremonia desfasurata intr-o zona verde situata in imediata apropiere a sediului coalitiei. „Suntem angajati intr-o competitie a vointelor” a adaugat Petraeus. „Am ajuns intr-un moment critic”. „In primul rand, doresc sa subliniez contributia enorma pe care a avut-o predecesorul meu, generalul Stanley McChrystal”, a precizat Petraeus.
Noua militari ai fortei NATO din Afganistan – ISAF – au fost ucisi miercuri intr-un schimb de focuri cu un militar afgan, pe aeroportul militar din Kabul, a anuntat ISAF intr-un comunicat. NATO nu a precizat nationalitatea militarilor ucisi in schimbul de focuri. Talibanii si-au asumat responsabilitatea pentru incident, insa Ministerul afgan al Apararii a afirmat ca atacatorul este un ofiter afgan care activeaza ca pilot militar de 20 de ani in armata afgana. Din martie 2009, s-au inregistrat 21 de incidente in care un membru al fortelor de securitate afgane sau o persoana imbracata in uniforma a atacat forte ale coalitiei, fiind ucisi in total 42 de militari. Potrivit Al Jazeera, sase soldati americani au fost ucisi in incidentul armat de pe aeroportul Kabul, aflat sub controlul fortelor romane. Mai multe persoane au fost ucise dupa ce un ofiter afgan de aviatie a deschis focul asupra trupelor straine de pe aeroportul din Kabul, aflat sub controlul fortelor romane, a anuntat Ministerul afgan al Apararii. Incidentul a survenit in urma unei dispute si a avut loc la o baza folosita de aviatia militara afgana in jurul orei locale 11.00, a declarat un purtator de cuvant al ministerului, generalul Mohammad Zahir Azimi. Ministerul nu a furnizat alte detalii. Vineri, 1 aprilie, Fortele Aeriene Romane au preluat oficial comanda Aeroportului International din Kabul (KAIA), Afganistan, de la Fortele Aeriene Ungare. La ceremonia prezidata de loctiitorul comandantului Componentei Aeriene a Comandamentului Intrunit al ISAF, general-maior Joachim Wundrak, au participat seful Statului Major al Fortelor Aeriene, general-maior Carnu Fanica, si o delegatie a Statului Major General, condusa de generalul-maior Alexandru Rus. Dupa intonarea imnurilor nationale ale Afganistanului, Ungariei si Romaniei, drapelul KAIA a fost preluat de catre generalul de flotila aeriana Victor Strimbeanu, comandantul detasamentului Fortelor Aeriene Romane, si a fost semnat protocolul de predare-primire a misiunii. In mesajul ministrului Apararii, transmis cu ocazia ceremoniei de plecare in Afganistan a militarilor detasamentului KAIA, acesta i-a indemnat sa urmeze exemplul colegilor care au indeplinit in urma cu cinci ani aceeasi misiune, in care au obtinut rezultate excelente si au probat, o data in plus, profesionalismul si seriozitatea pentru care aviatorii militari sunt renumiti in tara si peste hotare. Cei 75 de militari romani au luat in primire, de la contingentul maghiar, rolul de natiune conducatoare a aeroportului afgan, incadrand functii din structura administrativa si din cea de comanda ale aeroportului. Detasamentul romanesc isi va desfasura activitatea in cadrul Fortei de Asistenta de Securitate din Afganistan, ISAF, aflata sub comanda operationala a NATO. Activitatea militarilor romani se va desfasura intr-un mediu multinational, avand in subordine si colaborand cu militari din alte state. Acestia vor trebui sa asigure, impreuna cu ceilalti participanti la Forta Internationala de Asistenta de Securitate, executarea unor misiuni complexe, care vor acoperi toata gama de activitati caracteristice domeniului, de la comanda si sprijinul operatiilor aeriene pana la asigurarea protectiei fortelor ce tranziteaza cel mai important nod aeroportuar al Afganistanului. Aeroportul deserveste zilnic intre 450 si 500 de zboruri diferite, intr-o zona aflata in permanenta sub semnul amenintarilor teroriste. La finalul ceremoniei de la Kabul, generalul maior Wundrak a declarat ca este convins ca echipa romaneasca este entuziasta si profesionista, fiind “unul dintre cele mai bine pregatite detasamente nationale care isi asuma coordonarea KAIA, de la debutul operatiunii ISAF. Va multumesc pentru tot ceea ce faceti aici pentru poporul si natiunea afgana.” Romania este prima tara care preia comanda Aeroportului International din Kabul pentru o perioada de un an (prin rotirea a doua detasamente la un interval de sase luni), in cadrul Fortei de Asistenta de Securitate din Afganistan, aflata sub comanda operationala a NATO, perioada in care militarii vor ocupa functii-cheie in cadrul structurilor administrative si de comanda ale aeroportului. Printre misiunile principale pe care militarii romani le vor indeplini la conducerea aeroportului se numara coordonarea operatiilor aeriene zilnice, procesare aeroportuara sau prelucrarea informatiilor meteo. De asemenea, militarii romani vor asigura sprijinul logistic al operatiunilor de pe aeroport, precum si protectia fortei – securitate aeroportuara, control acces, politie militara, descoperire si neutralizare dispozitive explozive improvizate.
Marea Britanie, Franta, Germania si Portugalia au pus in circulatie in cadrul Consiliului de Securitate al ONU un proiect care condamna respresiunea sangeroasa a manifestantilor din Siria, au informat luni diplomati, citati de presa intrenationala. Acest proiect de declaratie ar putea fi dat publicitatii daca cele 15 tari membre ale Consiliului de Securitate vor ajunge la un acord, a precizat un diplomat sub rezerva anonimatului. „Declaratia condamna violenta si lanseaza un apel la retinere”, a precizat diplomatul citat. Tarile citate isi aduc sprijinul la un apel lansat vineri de secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, pentru o ancheta „transparenta” dupa moartea a sute de manifestanti in Siria in ultimele saptamani. Ele saluta de asemenea initiativa presedintelui Bashar al-Assad de a ridica starea de urgenta in vigoare de 50 de ani in tara si subliniaza importanta Siriei pentru stabilitate in Orientul Mijlociu. Potrivit unui diplomat ONU, cazul Siriei este diferit de cel al Libiei, pentru care, propriii ei reprezentanti care au dezertat din randurile guvernului au cerut Consiliului de Securitate o condamnare si sanctiuni. O alta diferenta fata de Libia este ca poporul nu a pus mana pe arme impotriva regimului, a mai spus sursa citata. Siria si-a inchis granita cu Iordania, au indicat luni surse oficiale iordaniene, dupa desfasurarea de tancuri ale armatei la Deraa, nucleu al miscarii de protest siriene. Un oficial din cadrul Ministerului sirian de Interne a dezmintit insa informatiile potrivit carora tara sa si-ar fi inchis granita cu Iordania, relateaza presa internationala. Un diplomat de rang inalt in capitala hasemita a confirmat inchiderea celor doua puncte vamale siriene Deraa si Nassib, situate la frontiera cu Iordania. Aceasta este cea mai importanta operatiune de securitate de pana acum, a estimat la randul sau un alt oficial iordanian. Pe de alta parte, Mohammad Faour, un oficial din cadrul ministerului, a afirmat ca informatiile aparute in media potrivit carora granita dintre Siria si Iordania ar fi fost inchisa nu sunt adevarate. „Tranzitul catre si dinspre tara este normal”, a afirmat Mohammad Faour. Cel putin cinci persoane si-au pierdut viata si altele au fost ranite luni la Deraa, in sudul Siriei, unde au fost desfasurati in jur de 3.000 de membri ai fortelor de securitate sustinuti de blindate, in timp ce in diferite suburbii ale Damascului fortele de ordine au deschis focul ranind si arestand un numar nedeterminat de persoane, indica cel mai recent bilant furnizat de militanti pentru drepturile omului.
Franta si Italia au declarat miercuri ca se vor alatura Marii Britanii in trimiterea de ofiteri de legatura pentru a sprijini armata rebelilor din Libia, o initiativa despre care analistii militari sustin ca reprezinta un semn ca nu va exista un sfarsit rapid si usor pentru razboiul din aceasta tara, scrie presa de peste ocean. Deplasarea ofiterilor de legatura – probabil a unui numar care nu depaseste 40 de persoane – indica totodata ca, doar o combinatie intre o presiune militara exercitata de fortele aeriene, o presiune eonomica exercitata asupra guvernului si o forta rebela mai coordonata si mai bine organizata, il va convinge in cele din urma pe colonelul Muammar Gaddafi ca singura sa optiune este sa renunte. Trimiterea de consilieri in Libia este cel mai recent semn al problemelor pe care le intampina campania NATO din aceasta tara, care a inceput in forta cu un atac american, dar care a parut sa se diminueze odata ce comanda operationala a fost transferata NATO la 31 martie, transmite Agerpres. Noile tactici folosite de fortele colonelului Gaddafi – amestecarea cu populatia civila, camuflarea armelor si conducerea de camionete in loc de vehicule militare – i-au impiedicat pe pilotii NATO sa gaseasca obiectivele vizate. In acelasi timp, artileria si tancurile lui Gaddafi au atacat orasul Misrata, controlat de rebeli, cu bombe cu dispersie, care au fost interzise de catre o mare parte din lume, ridiculizand misiunea principala a NATO de a proteja civilii. Diviziunile din cadrul NATO par sa afecteze strategia Aliantei in Libia la fel de mult ca noile tactici ale colonelului Gaddafi, este de parere Robin Niblett, directorul Chatham House, Institutul Regal pentru Afaceri Internationale din Londra. Doar sase din cele 28 de tari membre participa in prezent la loviturile aeriene din Libia. Franta si Marea Britanie sunt la originea a jumatate dintre acestea, iar Danemarca, Norvegia, Belgia si Canada sunt responsabile pentru restul. Tari importante precum Italia si Spania au dat inapoi, in timp ce altele au trimis avioane doar pentru a sprijini zona de excludere aeriana sau pentru a ajuta la implementarea embargoului asupra armelor. Obama, care a exclus ideea desfasurarii trupelor americane in Libia, a anuntat miercuri ca va autoriza o suma 25 de milioane dolari pentru fortele de opozitie libiene, destinata echipamentului militar aditional, fara a include armele.
