de Isac Mihai | apr. 16, 2024 | Știri
Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a reiterat luni sprijinul ţării sale pentru eforturile naţiunilor riverane Mării Negre, între ele Ucraina, de a stabiliza regiunea, în pofida tensiunilor provocate de agresiunea rusă.
„Aliaţii noştri din Marea Neagră pot conta pe Statele Unite pentru a face regiunea mai sigură, mai prosperă şi mai integrată”, a transmis Blinken într-un mesaj de la distanţă difuzat participanţilor la cea de-a doua Conferinţă de Securitate a Mării Negre de la Sofia. „Trebuie să sprijinim în continuare Ucraina, aşa cum am făcut-o până acum, pentru ca aceasta să-şi revină”, a adăugat şeful diplomaţiei americane, care a subliniat totodată importanţa menţinerii unităţii între vecinii Ucrainei.
Blinken a comentat că preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a înşelat în calculele sale atunci când a pariat pe lipsa de unitate a naţiunilor din zonă.
„Din păcate, Rusia vede (zona) ca pe un loc de război”, a avertizat ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba, tot într-o intervenţie de la distanţă – printr-un videoclip înregistrat anterior – în care a subliniat necesitatea „întăririi securităţii” în această regiune.
„Numai înfrângerea Rusiei şi refacerea integrităţii teritoriale a Ucrainei vor garanta stabilitatea şi pacea”, a insistat Kuleba, reiterând că armata ucraineană are nevoie urgentă de arme şi muniţii suplimentare pentru a se apăra în mod adecvat împotriva atacurilor ruse.
Ministrul apărării bulgar, Atanas Zaprianov, a fost de acord că nu este posibil „să se vorbească despre securitatea în Marea Neagră atât timp cât agresiunea rusă în Ucraina continuă”. În acest context, el a reamintit problema pe care o reprezintă pentru navigaţia şi traficul maritim minele marine care îşi pierd ancorele din diverse motive şi ajung să plutească în derivă.
Zaprianov a anunţat că iniţiativa MCM Marea Neagră a NATO, care vizează detectarea şi eliminarea minelor plutitoare aflate în derivă în Marea Neagră, îşi va putea începe operaţiunile la scurt timp după ratificarea recentă de către Turcia. Se aşteaptă ca trei ţări – România, Bulgaria şi Turcia – să contribuie la aceste sarcini cu dragoare, avioane şi drone.
Platforma Internaţională a Crimeei a fost înfiinţată la Kiev în august 2021 la iniţiativa Ucrainei şi cu sprijinul Uniunii Europene (UE) şi al Statelor Unite.
Obiectivul său este de a determina şi coordona eforturile pentru a se asigura că Ucraina recuperează peninsula Crimeea, anexată ilegal de Rusia în 2014.
Cea de-a doua Conferinţă privind Securitatea Mării Negre în cadrul Platformei internaţionale Crimeea s-a deschis oficial la Sofia. Forumul este organizat în comun de Ministerele Afacerilor Externe şi Apărării din Republica Bulgaria şi Ucraina, în parteneriat cu Centrul pentru strategii de apărare (Ucraina).
A investi în securitatea regiunii Mării Negre înseamnă a investi în zona euro-atlantică de pace şi libertate, a declarat ministrul de externe interimar Stefan Dimitrov, în deschiderea forumului.
Sprijinul pentru Ucraina va rămâne în centrul politicii de apărare a guvernului interimar, a declarat ministrul interimar al apărării Atanas Zaprianov.
„Conferinţa de astăzi va servi ca o importantă platformă pentru securitatea regiunii Mării Negre”, a declarat într-o alocuţiune videodifuzată conferinţei ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba. Acesta a adăugat că este profund recunoscător pentru sprijinul guvernului bulgar şi al cetăţenilor ţării. „Vrem să vedem Marea Neagră ca pe o zonă de pace şi dezvoltare economică”, a subliniat Kuleba.
Marea Neagră ar trebui să devină o mare a NATO, a păcii şi stabilităţii, a spus el. Acest lucru s-a întâmplat deja cu Marea Baltică, după ce Finlanda şi Suedia s-au alăturat Alianţei, a notat ministrul de externe ucrainean.
Preşedintele rus Vladimir Putin a crezut că Kievul va cădea rapid şi credea de asemenea că vecinii Ucrainei din regiunea Mării Negre vor fi divizaţi, a spus într-o alocuţiune video secretarul de stat american Antony Blinken. Pe toate fronturile, Putin s-a dovedit că se înşală, a subliniat Blinken. El a atras atenţia că, prin curajul Ucrainei şi susţinerea ţărilor din regiune şi din jurul lumii, ţara şi-a recâştigat peste jumătate din teritoriile care i-au fost confiscate de Rusia.
„Regiunea Mării Negre reprezintă o intersecţie de culturi, tradiţii şi pace. Stabilitatea şi prosperitatea sunt vitale pentru cei care trăiesc în această regiune”, a afirmat prin legătură video secretarul general al Consiliului Europei, Marija Pejcinovic Buric. Consiliul Europei este dedicat asigurării drepturilor omului şi democraţiei, a adăugat ea.
„Să nu uităm niciodată că războiul Rusiei împotriva Ucrainei a început în 2014 cu ocuparea Crimeei”, a îndemnat într-un discurs videodifuzat secretarul general al Organizaţiei Statelor Americane, Luis Almagro. El a atras atenţia că semnalele de avertizare că urma să se întâmple ceva mai grav au fost ignorate.
La forum va fi discutată de asemenea implementarea formulei de pace ucrainene. Între cei care iau parte la forum se află membri ai parlamentului, diplomaţi şi personal militar.
de Ionut Constantin | apr. 15, 2024 | Știri
Șeful armatei ucrainene Oleksandr Sîrski a declarat sâmbătă, 13 aprilie, că situația de pe frontul de est s-a înrăutățit în ultimele zile, deoarece Rusia și-a intensificat atacurile pentru controlul unui sat aflat la vest de orașul Bahmut.
Generalul ucrainean a spus că a mers în zonă pentru a stabiliza frontul, în timp ce trupele de asalt ruse au profitat de vremea uscată și caldă, care a făcut manevrarea echipamentelor mai ușoară.
El a scris pe Telegram: „Situația de pe frontul de Est în ultimele zile a devenit considerabil mai tensionată. Acest lucru este legat în primul rând de activarea semnificativă a acțiunii ofensive de către inamic după alegerile prezidențiale din Rusia”. El a mai spus că rușii au suferit pierderi semnificative în timpul atacurilor lor din est, dar au înregistrat și câștiguri tactice. Sîrski a concluzionat că doar un avantaj tehnologic față de Rusia în arme sofisticate ar permite Kievului „să ia inițiativa strategică” de la un inamic mai bine echipat și mai mare.
Deși câștigarea de către Putin a unui nou mandat a sporit speranțele unora că Rusia va căuta o soluție de compromis pentru un acord de încetare a focului, avansul armatei ruse, prin intensificarea ofensivei, arată că Rusia nu se va limita la cuceririle actuale și va merge mai departe în adâncime în teritoriul ucrainean.
Conform declarațiilor oficialilor ruși în frunte cu Vladimir Putin, Rusia va merge până la capăt în atingerea obiectivelor inițiale pentru ca Ucraina să nu mai reprezinte un pericol pentru securitatea sa. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia ar putea pregăti o mare ofensivă la sfârșitul lunii mai sau în iunie 2024.
Încetinirea asistenței militare din Occident a lăsat Ucraina mai expusă la atacuri aeriene și a fost puternic depășită pe câmpul de luptă. Kievul a făcut apeluri din ce în ce mai disperate pentru aprovizionarea cu rachete de apărare aeriană în ultimele săptămâni.
Armata ucraineană face eforturi susținute pentru a întârzia ocuparea progresivă a noi localități și obiective de infrastructură de către ruși. Rusia a început să execute lovituri aeriene masive asupra sistemului energetic ucrainean, lovind centrale electrice și substații. Pagubele sunt cu atât mai mari cu cât repararea acestora necesită timp important și mulți bani.
Șeful forțelor militare de drone din Ucraina a declarat că livrările de drone în primele linii în acest an au fost deja de trei ori mai mari decât volumul furnizat pe parcursul întregului an trecut. Cu toate acestea rachetele par a fi marea urgență a ucrainenilor.
Zelenski a declarat săptămâna trecută că Ucraina are nevoie de 25 de sisteme de apărare antiaeriană americane Patriot pentru a acoperi Ucraina de atacurile rusești. Kievul face lobby pentru ca sistemele de apărare aeriană din Polonia, România și Spania să fie trimise în Ucraina. Germania a dat două sisteme Patriot Ucrainei, dar a clarificat săptămâna aceasta că nu va mai furniza altele noi. „Nu vom mai putea oferi alte sisteme deocamdată”, a declarat Ministerul german al Apărării.
Nici România nu este dispusă să cedeze stocurile de Patriot, având în vedere propriile necesități de apărare.
Președintele polonez Andrzej Duda a exclus furnizarea de sisteme Patriot. În schimb, a reiterat posibilitatea ca Varșovia să transfere mai multe dintre rachetele sale de fabricație sovietică la Kiev. „În Polonia, abia începem să construim sistemul de apărare antirachetă Patriot. Acest sistem din Polonia nu este încă gata, așa că nu avem nimic de donat, chiar dacă am fi vrut”, a spus Duda.
Președintele Zelenski a spus acum două zile că Germania, totuși, va furniza Ucrainei un nou sistem de apărare aeriană Patriot și rachete de apărare aeriană fabricate din SUA, într-un „moment critic”.
„Germania va livra Ucrainei un sistem suplimentar de apărare aeriană Patriot”, a declarat și cancelarul german Olaf Scholz pe platforma X (fosta Tweeter), amintind că Germania este acum un susținător cheie al Ucrainei, cu asistența SUA blocată în Congres. Mesajul său reiterează, de fapt, că eforturile de sprijin al Ucrainei vor rămâne în ogradă Europei, presiunea fiind mare de peste ocean.
„Suntem neclintiți de partea Ucrainei”, a spus Scholz, adăugând că Zelenski l-a informat sâmbătă într-un apel telefonic despre „atacuri aeriene masive ale Rusiei asupra infrastructurii energetice civile”.
Zelenski a descris conversația sa cu Scholz drept „importantă și productivă” și a spus: „Facem apel la toți ceilalți lideri ai statelor partenere să urmeze acest exemplu”.
Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat că cei doi lideri au discutat despre măsuri pentru a consolida în continuare apărarea anti-aeriană a Ucrainei. „Au fost de acord că sunt necesare eforturi suplimentare ale partenerilor”, se arată într-un nou comunicat.
de Isac Mihai | apr. 11, 2024 | Știri
Umbrită de războiul din Fâşia Gaza, dar și de alte conflicte care afectează populații musulmane, lună sfântă a Ramadanului se încheie pentru milioane de musulmani din întreaga lume.
Arabia Saudită, care găzduieşte Mecca şi Medina, cele mai sfinte locuri ale islamului, a declarat miercuri începutul Eid al-Fitr, festivalul întreruperii postului.
Musulmanii din multe alte ţări, cum ar fi Qatarul, Emiratele Arabe Unite şi Turcia, sărbătoresc, de asemenea, în această zi.
Sfârşitul lunii de post este determinat de observarea lunii noi. Copiii, în special, primesc cadouri şi dulciuri cu ocazia Eid-ului.
În timpul lunii musulmane de post, care a început anul acesta la începutul lunii martie, credincioşii musulmani se abţin de la mâncare, băutură, fumat şi relaţii sexuale între răsăritul şi apusul soarelui. Postul este unul dintre cei cinci stâlpi ai islamului.
Potrivit estimărilor, în întreaga lume sunt circa 1,9 miliarde de musulmani, cele mai populate ţări cu majoritate musulmană fiind Indonezia, India, Pakistanul şi Bangladeshul.
Peste 1,5 milioane de credincioşi musulmani au venit să se roage pe Esplanada Moscheilor din Ierusalim în luna Ramadanului, care se încheie săptămâna aceasta, fără să se fi înregistrat „tulburări semnificative” şi nici episoade violente, a transmis marţi poliţia israeliană într-un comunicat preluat de agenţia EFE.
În contextul unui Ramadan atipic ca urmare a războiului din Fâşia Gaza, Israelul a sporit anul acesta dispozitivul de securitate în oraşul sfânt.
Potrivit poliţiei israeliene, pe parcursul acestei luni au fost arestaţi cel puţin 100 de suspecţi pentru „incitare şi sprijin pentru terorism”, ceea ce în Israel poate să însemne inclusiv simpla afişare în public a drapelului palestinian. Alţi 172 de palestinieni au fost arestaţi pentru intrare ilegală în Israel, dintre care 15 la sosirea la Moscheea Al-Aqsa.
Al treilea loc sfânt al islamului, Esplanada Moscheilor, unde se află şi moscheea Al-Aqsa, este construită pe ceea ce evreii numesc Muntele Templului, locul cel mai sacru al iudaismului, în Ierusalimul de Est, sectorul din oraşul sfânt ocupat şi anexat de Israel.
În timp ce acest loc sfânt este administrat de Iordania, Israelul impune acolo restricţii, în special asupra numărului credincioşilor musulmani care pot veni în acel loc şi de asemenea asupra vârstei acestora.
Anul acesta Israelul a înăsprit restricţiile de intrare în Ierusalim pentru palestinienii rezidenţi în Cisiordania ocupată, astfel că li s-a permis venirea la rugăciunile de vineri numai bărbaţilor cu vârste de peste 55 de ani, femeilor cu vârste de peste 50 de ani şi copiilor de până la vârsta de 10 ani.
Guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu a motivat această decizie ca măsură de securitate pentru credincioşi, afirmând că mulţi dintre tinerii palestinieni musulmani au anumite „legături cu terorismul Hamas”.
Ramadanul este o lună sfântă în calendarul islamic, considerată a noua lună a anului. Este cunoscută ca perioada de post (sau „Sawm” în arabă) pentru musulmani din întreaga lume. Postul în timpul Ramadanului este unul dintre cei cinci stâlpi ai Islamului și este obligatoriu pentru toți musulmanii adulți, cu excepția celor care sunt bolnavi, călătoresc, sunt însărcinate, alăptează, au menstruație sau suferă de alte condiții care îi scutesc de această practică.
Iată câteva aspecte importante despre Ramadan:
Postul: În timpul Ramadanului, musulmanii se abțin de la mâncare, băutură (inclusiv apă), fumat și activități sexuale de la răsăritul până la apusul soarelui. Scopul postului este de a cultiva autodisciplina, compasiunea față de cei săraci și nevoiași, și apropierea de Allah (Dumnezeu).
Suhur și Iftar: Suhur este masa consumată înainte de începerea postului, înainte de răsăritul soarelui, iar Iftar este masa cu care se încheie postul, după apusul soarelui. Este tradițional să se înceapă Iftarul cu câteva curmale și apă, urmat de o masă mai consistentă.
Rugăciune și reflecție spirituală: Pe lângă cele cinci rugăciuni zilnice, musulmanii efectuează o rugăciune specială numită „Tarawih” în timpul nopților de Ramadan. Este, de asemenea, o perioadă pentru lecturarea și recitarea Coranului, reflecție spirituală și rugăciune intensificată.
Zakat și acte de caritate: Ramadanul este, de asemenea, o perioadă în care musulmanii sunt încurajați să practice generozitatea și să ofere zakat (caritate obligatorie) și alte acte de caritate celor nevoiași.
Laylat al-Qadr: Una dintre cele mai sfinte nopți din Ramadan este Laylat al-Qadr (Noaptea Destinului), care marchează noaptea în care se crede că Coranul a fost revelat profetului Muhammad. Aceasta este considerată a fi o noapte a destinului și a iertării, iar musulmanii se roagă intens și caută binecuvântările lui Allah în această noapte.
Eid al-Fitr: Ramadanul se încheie cu sărbătoarea Eid al-Fitr, care marchează sfârșitul lunii de post. Această sărbătoare este marcată de rugăciuni speciale, mese festive, daruri și acte de caritate către cei nevoiași.
Ramadanul este o perioadă de profundă spiritualitate, reflecție și comunitate pentru musulmani. Este o ocazie de a se purifica spiritual, de a se apropia de Allah și de a-și consolida credința și disciplina.
Numărul exact de musulmani din lume variază în funcție de diferite estimări, dar se crede că sunt aproximativ 1,8 miliarde până la 2 miliarde de musulmani la nivel global, ceea ce reprezintă aproximativ 24-25% din populația mondială. Islamul este a doua cea mai mare religie din lume, după creștinism.
Iată câteva dintre țările cu cea mai mare populație musulmană:
Indonezia: Cu peste 230 de milioane de musulmani, Indonezia este țara cu cea mai mare populație musulmană din lume. Islamul este religia dominantă în această țară din Asia de Sud-Est.
Pakistan: Pakistanul are o populație musulmană de aproximativ 220 de milioane de persoane, fiind a doua țară ca număr de musulmani.
India: Deși India este o țară cu o majoritate hindusă, are și o populație musulmană semnificativă, estimată la peste 200 de milioane de persoane.
Bangladesh: Această țară din Asia de Sud are o populație musulmană de aproximativ 150 de milioane de persoane.
Egipt: În Egipt, populația musulmană este de aproximativ 100 de milioane de persoane.
Nigeria: Nigeria este cea mai populată țară din Africa, iar aproximativ jumătate din populația sa este musulmană, ceea ce înseamnă aproximativ 90 de milioane de musulmani.
Iran: Majoritatea populației Iranului, care este de aproximativ 83 de milioane de persoane, este musulmană, majoritatea fiind șiiți.
Turcia: Turcia are o populație musulmană de aproximativ 82 de milioane de persoane.
Alte țări cu populații musulmane semnificative includ Algeria, Maroc, Arabia Saudită și Irak.
de Popescu Paul | apr. 1, 2024 | Știri
Ambasadele și consulatele României încep să elibereze vize Schengen, relatează Ministerul român al Afacerilor Externe (MAE). Începând de duminică, misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen, care permit cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen.
„Începând de azi, misiunile diplomatice şi consulare ale României eliberează vize uniforme de scurtă durată – vize Schengen. Acestea vor permite cetăţenilor terţi să călătorească direct din România şi fără demersuri suplimentare în scop turistic sau de afaceri către celelalte state ale spaţiului Schengen”, declară ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, conform unui comunicat al MAE.
Şederile în România vor fi considerate şederi în spaţiul Schengen şi vor fi incluse în calculul şederii de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
De asemenea, România va emite vize uniforme (Schengen) începând cu 31 martie. Aceste vize vor permite călătoriile în spaţiul Schengen pentru şederi de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile.
MAE român susţine că a întreprins demersurile necesare pentru asigurarea funcţionalităţii sistemelor de informaţii naţionale în domeniul vizelor, respectiv a racordării acestora la sistemele centrale de la nivel UE.
În acest sens, de la momentul adoptării deciziei privind aplicarea integrală a acquis-ului Schengen şi până duminică, au fost efectuate demersuri de conectare tehnică, în paralel cu actualizarea procedurilor de lucru în conformitate cu cerinţele prevăzute de acquis-ul comunitar pentru statele care aplică integral cerinţele UE în materie de politică de vize.
„Ministerul Afacerilor Externe, în strânsă coordonare cu Ministerul Afacerilor Interne, va continua eforturile în dialogul cu partenerii europeni pentru ridicarea, cât mai curând, a controalelor şi la frontierele terestre. Acest demers va contribui decisiv la buna funcţionare a pieţei interne, la eliminarea timpilor de aşteptare la frontieră şi la fluidizarea traficului, în beneficiul cetăţenilor şi al mediului de afaceri”, subliniază MAE.
În context, Ministerul Afacerilor Externe salută aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie, prin aplicarea integrală, începând de duminică, a acquis-ului Schengen şi respectiv prin eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime.
„Data de astăzi reprezintă un moment deosebit de important în parcursul României ca stat membru UE, în contextul în care cetăţenii români se alătură celorlalţi cetăţeni europeni în accesarea facilităţilor oferite de apartenenţa la spaţiul de liberă circulaţie. Acesta este un pilon fundamental al construcţiei europene, cu rol major în facilitarea schimburilor economice şi comerciale, în stimularea turismului, a schimburilor academice şi a legăturilor interumane, generând astfel prosperitate pentru toţi cetăţenii Uniunii”, mai transmite MAE.
În prezent, spațiul Schengen cuprinde majoritatea țărilor membre ale Uniunii Europene, plus câteva țări non-UE, inclusiv Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.
Principalele caracteristici ale spațiului Schengen sunt următoarele:
-cetățenii țărilor din spațiul Schengen pot călători liber între aceste țări fără a fi supuși controalelor pașapoartelor sau vamale la frontierele interne;
-statele Schengen aplică reguli comune pentru vizele de scurtă ședere, permițând cetățenilor din țări terțe să călătorească în întreg spațiul Schengen cu o singură viză;
-țările Schengen cooperează strâns în domeniul aplicării legii și al justiției penale pentru a combate criminalitatea transfrontalieră și terorismul.
-sistemul de Informații Schengen (SIS) este o bază de date comună care permite autorităților din țările Schengen să schimbe informații despre persoane și bunuri care ar putea reprezenta o amenințare la adresa securității.
-în timp ce controalele la frontierele interne sunt eliminate, țările Schengen aplică controale riguroase la frontierele externe ale spațiului pentru a menține securitatea și a gestiona migrația.
Adesea, termenul „Spațiul Schengen” este folosit pentru a face referire la zona în care se aplică aceste reguli, dar este important de remarcat că nu toate țările membre ale UE fac parte din spațiul Schengen și nu toate țările Schengen sunt membre ale UE. De exemplu, Irlanda este membră a UE, dar nu face parte din spațiul Schengen, în timp ce Norvegia nu este membră a UE, dar face parte din spațiul Schengen.
de Popescu Paul | mart. 26, 2024 | Știri
Tribunalul Național din Spania a decis să blocheze temporar mesagerul Telegram în statul iberic, în urma acuzațiilor aduse Telegram de distribuire de conținut piratat, relatează mass-media de la Madrid.
Procesul a fost intentat de companiile media EGEDA, Mediaset España, A3 Media și Movistar Plus. Acestea susțin că Telegram ar fi distribuit conținut protejat prin drepturi de autor. Cu toate acestea, Telegram a furnizat instanței informații cerute, instanța hotărând blocarea temporară pentru investigații suplimentare. Ordinul judecătoresc se aplică tuturor operatorilor de telecomunicații din Spania.
Riscuri și beneficii
Aplicația Telegram, la fel ca multe alte platforme de mesagerie, are o serie de beneficii, dar și potențiale riscuri pentru utilizatori.
-confidențialitate și securitate: Deși Telegram oferă opțiuni de criptare a mesajelor, acestea nu sunt activate în mod implicit pentru toate conversațiile. Conversațiile obișnuite sunt stocate pe serverele Telegram, ceea ce înseamnă că pot fi accesate în anumite circumstanțe, cum ar fi cereri legale sau breșe de securitate.
-criptarea end-to-end: criptarea end-to-end este disponibilă doar în „chat-urile secrete”, nu în conversațiile de grup sau în chat-urile obișnuite. Acest lucru înseamnă că mesajele din aceste chat-uri nu sunt protejate în același mod și pot fi potențial accesate de terți.
-conținut rău intenționat și phishing: Telegram este folosit uneori pentru distribuirea de malware, linkuri de phishing sau alte tipuri de conținut rău intenționat. Utilizatorii ar trebui să fie precauți când deschid linkuri sau descarcă fișiere de la surse necunoscute.
-grupuri și canale dubioase: există o multitudine de grupuri și canale pe Telegram care pot distribui conținut ilegal, înșelător sau dăunător. Participarea sau asocierea cu astfel de grupuri poate avea consecințe legale sau personale.
-anonimitatea: deși anonimitatea poate fi considerată un avantaj al Telegram, ea poate fi, de asemenea, un dezavantaj, deoarece facilitează comportamentul rău intenționat sau ilegal, cum ar fi hărțuirea, amenințările sau distribuirea de materiale ilegale.
Telegram a fost interzis sau restricționat în anumite țări din diverse motive, de obicei legate de preocupări privind securitatea națională, controlul informațiilor sau reglementările privind comunicațiile.
Republica Islamică Iran: Guvernul iranian a restricționat accesul la Telegram în trecut, invocând motive de securitate națională și îngrijorări privind răspândirea protestelor.
Rusia: Moscova a încercat să blocheze Telegram în 2018, deoarece compania a refuzat să furnizeze cheile de criptare serviciilor de securitate rusești. Deși interdicția a fost ridicată ulterior în 2020, există încă tensiuni între Telegram și autoritățile ruse.
China: Telegram este blocat în China ca parte a „Marelui Zid de Foc” al țării, un sistem de cenzură care restricționează accesul la numeroase site-uri web și servicii de internet.
Pakistan: Pakistanul a restricționat temporar accesul la Telegram în 2017, invocând motive de securitate.
Utilizatorii din țările cu restricții pot folosi adesea VPN-uri sau alte metode de ocolire a cenzurii pentru a accesa Telegram.
Propagandă rusă
Rusia folosește Telegram în mai multe moduri pentru a-și promova interesele și agenda politică.Guvernul rus și diverse agenții guvernamentale au canale oficiale pe Telegram, unde postează știri, anunțuri și alte informații. Există, de asemenea, multe canale neoficiale care sunt presupus legate de interesele rusești, dar care nu sunt marcate explicit ca atare.Telegram este folosit pentru a răspândi propagandă și dezinformare, atât în interiorul Rusiei, cât și în străinătate. Acest lucru poate include promovarea narativelor pro-ruse, discreditarea adversarilor și manipularea opiniei publice în legătură cu evenimente politice sau conflictuale.Platforma este folosită și pentru a mobiliza susținătorii și a coordona activitățile legate de campanii politice, proteste sau alte inițiative. Grupurile și canalele Telegram permit organizatorilor să comunice rapid și eficient cu un număr mare de persoane.În situații de criză sau conflict, Telegram devine un instrument vital pentru comunicarea între oficialii guvernamentali, mass-media și populație. De exemplu, în timpul pandemiei de COVID-19, canalele Telegram au fost folosite pentru a distribui informații despre măsurile de siguranță și actualizări ale situației.Deși Telegram este utilizat pentru propagandă, platforma este, de asemenea, folosită de activiști și opoziția politică pentru a organiza proteste și a comunica în afara supravegherii guvernamentale stricte. Acest lucru face ca abordarea Rusiei față de Telegram să fie complexă și uneori contradictorie.Este important să reținem că utilizarea Telegram pentru propagandă și dezinformare nu este limitată la Rusia. Multe alte guverne și grupuri de interese folosesc platforma în scopuri similare. Deoarece platforma permite crearea de canale și grupuri cu un număr mare de abonați, este adesea utilizată de către guvernul rus, organizații afiliate și alte entități pentru a difuza informații, știri și perspective care susțin interesele și punctele de vedere ale Rusiei. Aceasta include propagarea de narative pro-ruse, dezinformare și manipulare a opiniei publice în diverse contexte, inclusiv în cadrul conflictelor geopolitice, campaniilor electorale sau în raport cu evenimente globale.
Scopuri militare
Telegram este folosit în scopuri militare în mai multe moduri, atât de către forțele armate oficiale, cât și de către grupuri militante sau insurgenți.
Forțele militare pot folosi Telegram pentru a comunica în mod privat și securizat între unități și comandanți. Criptarea end-to-end a mesajelor în chat-urile secrete asigură că informațiile sensibile sunt protejate.
Grupurile militare pot folosi Telegram pentru a colecta informații de la surse deschise sau pentru a intercepta comunicațiile adversarilor care folosesc, de asemenea, platforma.
Telegram poate fi folosit pentru a coordona operațiuni militare, cum ar fi atacuri, retrageri sau mișcări de trupe. Grupurile armate pot comunica în timp real și împărtăși informații critice rapid.
Atât forțele militare oficiale, cât și grupurile militante folosesc Telegram pentru a răspândi propagandă, a împărtăși realizări și a recruta noi membri. Canalele publice pot fi utilizate pentru a ajunge la un public larg și a influența percepția publică.
În zonele de conflict, Telegram este adesea folosit de civili și grupuri de rezistență pentru a organiza proteste, a comunica strategii și a se mobiliza împotriva forțelor opresive.
Manuale de instrucție, hărți, tutoriale pentru utilizarea armelor sau a tacticilor de luptă pot fi distribuite prin Telegram către membrii forțelor armate sau grupurilor militante.
de Vlad Farcas | mart. 22, 2024 | Știri
În ultimele săptămâni au apărut mai multe știri legate de evoluția programelor de înzestrare a Forțelor Armate ale României. Unele dintre acestea au parte de o traiectorie pozitivă, pe când o parte întâmpină dificultăți. De asemenea, în spațiul public au apărut și niște noutăți legate de ambițiile militare românești.
Într-un interviu acordat postului Europa Liberă pe 14 martie, Ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că industria locală înregistrează câteva reușite remarcabile. A făcut cunoscut faptul că la Cugir vor fi implementate liniile de producție destinate fabricării armelor Beretta, în urma semnării unui acord între investitorul italian și Ministerul Economiei, cu cinci ani în urmă. Conform memorandumului semnat între Guvernul României și compania Beretta în 2019, se preconizează că în 2024 Uzina Mecanică Cugir va primi tehnologia necesară pentru fabricarea unui pistol calibrul 9 mm și a unei arme de asalt ARX 160.
Potrivit unui răspuns obținut de Economica.net în urma unei interpelări a unui parlamentar USR, primele trei sisteme de rachete antiaeriene portabile Manpad Chiron din cele 54 achiziționate de Ministerul Apărării Naționale (MApN) în valoare de peste 96 de milioane de dolari vor fi livrate la data de 29 mai 2024. Celelalte 51 de sisteme urmează să fie livrate până la data de 29 noiembrie 2024.
La sfârșitul lunii februarie, presa din Coreea a raportat că România se pregătește să semneze în curând contractul pentru achiziționarea de obuziere autopropulsate K9 Thunder. Faza a II-a a licitației s-a încheiat la 11 ianuarie, iar una dintre oferte este cea prezentată de Hanwha Aerospace, care a avansat oferta pentru obuzierele autopropulsate K9 Thunder, probabil inclusiv varianta K10 Ammunition Resupply Vehicle (ARV) pe șenile și muniția corespunzătoare. Achiziția va consta în 3 sisteme de obuziere de 155 mm (54 de obuziere + muniție + suport logistic). Publicația The Korea Economic Daily a raportat că în perioada următoare se va semna contractul între Hanwha Aerospace și România pentru livrarea de obuziere autopropulsate de 155 mm de tip K9 Thunder. Aceeași sursă menționează că în timpul unei conferințe recente desfășurate în Coreea, Hanwha a indicat că un posibil acord cu România va fi anunțat în primul trimestru al acestui an.
Otokar, o companie turcă, este singura care a depus o ofertă comercială în cadrul licitației pentru înzestrarea armatei României cu autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU), respectând termenul-limită de depunere. Alte companii precum Arquus din Franța și Nurol Makina din Turcia au decis să nu participe în competiție, din motive legate de condițiile contractuale impuse de partea română.
Programul de înzestrare „Autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU)” este evaluat la aproximativ 4,58 miliarde de lei (fără TVA). Procedura aprobată vizează atribuirea unui contract multianual pentru achiziționarea a 1.059 de autovehicule tactice blindate de tip ușor (ATBTU) – inclusiv variantele de bază și opt tipuri derivate.
Licitația pentru programul „Autovehicule tactice blindate de tip ușor” a fost inițiată cu aproape un an în urmă de către Romtehnica. Programul cuprinde variante de vehicule blindate echipate cu mitraliere de calibru 7,62 sau 12,7 mm, unele fiind dotate cu turele automate, aruncătoare de grenade de 82 mm, lansatoare de rachete SPIKE sau capabilitate de tractare a unor aruncătoare de 120 mm. Există variante destinate cercetării, eliminării dispozitivelor explozive improvizate (EOD) sau evacuării medicale.
Vehiculele trebuie să îndeplinească anumite specificații, cum ar fi o greutate sub 10,5 tone, nivel minim de protecție balistică K2, M2a și M2b conform standardului STANAG 4569, sistem de reglare a presiunii aerului, sisteme de comunicații, protecție împotriva incendiilor, detectare, avertizare și protecție CBRN (chimic, biologic, radiologic, nuclear).
Producătorul selectat în urma licitației trebuie să ofere transfer tehnologic pe teritoriul României pentru asamblare, integrare, testare și mentenanță a vehiculelor, începând cu vehiculul numărul 279.
România se pregătește să lanseze anul acesta prima etapă a achiziției primului său satelit militar. Cu toate acestea, programul de înzestrare este mult mai amplu și vizează achiziționarea mai multor sateliți. Despre această inițiativă extrem de ambițioasă a Armatei Române a vorbit generalul-locotenent inginer Teodor Incicaș, șeful Direcției Generale pentru Armamente, în cadrul emisiunii ,,Euroatlantica” de la Radio România, realizată de Radu Dobrițoiu. Generalul-locotenent Incicaș a subliniat că acest program este prioritar pentru țară și că se află într-o fază avansată de fundamentare. El a declarat că se așteaptă ca prima etapă a achiziției, adică lansarea primului satelit, să aibă loc în cursul acestui an.
În cadrul aceluiași interviu, generalul Incicaș a declarat că primele livrări ale lansatoarelor de rachete anti-navă de tip NSM (Naval Strike Missiles) sunt programate să aibă loc în 2025. De asemenea, primele livrări de vehicule amfibii de asalt pentru Regimentul de Infanterie Marină sunt planificate pentru perioada 2024-2025.
Cu toate acestea, unul dintre proiectele majore pe care România își concentrează atenția este cel referitor la implementarea dronelor navale. Este evident că utilizarea acestor drone va juca un rol crucial în protejarea intereselor maritime ale țării, iar generalul Incicaș confirmă că Marina României va fi dotată cu astfel de drone, atât de suprafață, cât și subacvatice.
