de Marcu Viadi | mai 8, 2015 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Gazprom a anuntat vineri ca va incepe livrarile de gaz catre Turcia prin intermediul gazoductului Turkish Stream incepand cu luna decembrie a lui 2016. „Negocieri importante si foarte constructive au avut loc astazi (joi). Am convenit ca gazoductul Turkish Stream sa fie pus in functiune in decembrie 2016. Acest termen va sta la baza calendarului de lucrari al proiectului Turkish Stream”, a precizat directorul Gazprom Alexei Miller, intr-un comunicat de presa. Gazprom si compania turca Botas au semnat la 1 decembrie un memorandum privind constructia unei pipeline cu o capacitate de 63 de miliarde de metri cubi de gaze pe an care va lega Rusia de Turcia prin intermediul Marii Negre. Având o lungime de aproximativ 1.000 de kilometri, gazoductul va asigura transportul a 47 de miliarde de metri cubi de gaze catre un punct situat la frontiera intre Turcia si Grecia.
Ankara, depedenta de gazul rusesc
Gazprom si Botas au stabilit deja itinerarul tronsonului submarin al noului gazoduct. Tronsonul submarin va urma pe o distanta de 660 de kilometri itinerarul prevazut pentru gazoductul South Stream, dupa care isi va schimba directia pentru a parcurge 250 de kilometri catre partea europeana a Turciei. Turcia este – dupa Germania – a doua piata de desfacere pentru Gazprom. in 2014, grupul rus a exportat catre Turcia 27,4 miliarde de metri cubi de gaze. Livrarile sunt efectuate prin gazoductul submarin Blue Stream, care asigura 65% din necesarul de gaz al Turciei. In februarie 2015, cele doua societati au stabilit si itinerarul tronsonului terestru. Gazoductul va iesi din mare in apropierea satului Kiyikoy si va ajunge la frontiera dintre Turcia si Grecia in apropiere de satul Ipsala. Partea terestra a gazoductului va avea o lungime de 180 de kilometri.
de Razvan Iorga | apr. 22, 2015 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gigantul energetic rus, Gazprom, a fost acuzat de Uniunea Europeana ca abuzeaza de pozitia sa dominanta in opt tari est-europene. Comisia Europeana a spus astazi, dupa o ancheta de peste doi ani, ca Gazprom, un furnizor vital de energie pentru Europa, a impiedicat libera concurenta in regiune si a practicat preturi prea mari in cinci tari.„Am ajuns la concluzia ca (Gazprom) ar fi putut ridica bariere artificiale in calea fluxului de gaze din unele tari central si est-europene catre altele, impiedicand concurenta transfrontaliera”, a declarat comisarul european pentru Concurenta, Margrethe Vestager, citata de Europa Libera. Aceasta a adaugat ca „mentinerea separarii pietelor nationale a permis Gazprom sa pretinda preturi pe care la aceasta etapa le consideram incorecte”. in replica Gazprom a spus intr-o declaratie ca acuzatiile europenilor sunt „neintemeiate” si ca Gazprom respecta intrutotul legile internationale si nationale din tarile unde activeaza. In acest context, Uniunea Europeana a intentat un proces de tip antitrust impotriva gigantului rus Gazprom, pe fondul inrautaţirii relaţiilor dintre Bruxelles si Moscova. Gazprom are la dispoziţie 12 saptamani sa raspunda acuzaţiilor. Gazprom a fost investigata de catre Comisia Europeana din anul 2012, pentru „manevrarea” fluxului de energie in Europa. Daca grupul rus este gasit vinovat, ar putea fi amendat cu pana la 10% din veniturile anuale.
de Razvan Iorga | apr. 2, 2015 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia si Ucraina au convenit ca pretul miei de metri cubi de gaz sa fie de 248 de dolari in urmatoarele trei luni de zile, potrivit agentiei Unian. Din punct de vedere economic, acordul reprezinta o „victorie” in ceea ce priveste relatiile dintre Naftogaz si Gazprom, a apreciat ministrul ucrainean al Energiei, Vladimir Demchishin. Cu exceptia pretului, acordul prelungeste toti ceilalti termeni ai „pachetului de iarna”, acord care a expirat oficial la 31 martie. Comisia Europeana a recomandat si ea miercuri Kievului sa accepte propunerea rusa de prelungire cu trei luni a acordului privind livrarea de gaze naturale rusesti pentru Ucraina, acord care a expirat oficial la 31 martie. Dupa inlaturarea de la putere a presedintelui prorus Viktor Ianukovici, in februarie anul trecut, Rusia a marit prețul gazelor naturale furnizate Ucrainei. Dar autoritațile de la Kiev au refuzat sa achite noul preț, fapt care a condus in luna iunie la intreruperea furnizarii gazelor. In urma medierii Comisiei Europene, cele doua parți au semnat in octombrie un acord provizoriu in baza caruia livrarile au fost reluate.
de Razvan Iorga | mart. 25, 2015 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Kiev, Petro Porosenko, l-a demis pe guvernatorul regiunii industriale Dnipropetrovsk, miliardarul Ihor Kolomoiski (foto), pe fondul unui conflict privind controlul asupra unei companii petroliere de stat. Initial cei doi au fost aliati, dar conflictul dintre ei a inceput in legatura cu controlul asupra doua companii de stat din domeniul energetic – UkrTransNafta si Urknafta. Saptamana trecuta, Parlamentul de la Kiev a votat o lege prin care puterile lui Kolomoiski au fost reduse in consiliile de administratie ale celor companii.
Cand guvernul de la Kiev a incercat sa il demita pe presedintele de la UkrTransNafta, Kolomoiski a luat cu asalt, cu trupele sale particulare, biroul din Kiev al companiei, blocand activitatea companiei. Kolomoiski ar fi fost nemultumit ca Parlamentul a adoptat o lege menita sa reduca influenta sa. Intre timp, acele trupe „speciale” au parasit sediul de la UkrTransNafta. Kolomoiski a afirmat ca barbatii au incercat sa previna o preluare ilegala a Ukrnafta, din care omul de afaceri detine 42 la suta. Restul actiunilor sunt detinute de statul ucrainean. Kolomoiski, a carui avere este estimata la peste doua miliarde de dolari, a ajutat la impunerea ordinii in Dnipropetrovsk si la blocarea avansului separatistilor prorusi in est. El finanteaza mai multe batalioane ucrainene care lupta impotriva separatistilor in regiunile Donetk si Lugansk.
de Anatol Terzi | mart. 24, 2015 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Moldovagaz, companie din Republica Moldova care are ca actionat majoritar gigantul energetic rusesc Gazprom, cere o marire a pretului la gaze cu 48%, motivand ca pretul pe care consumatorii finali il platesc la gaze nu ar fi actualizat din 2011 si nu corespunde realitatilor economice actuale. Astfel, intreprinderea a acumulat datorii de aproape patru miliarde de lei in ultimii patru ani. in prezent exista riscul ca intreprinderea Gazprom sa sisteze livrarile catre consumatorii din Republica Moldova din cauza datoriilor acumulate. „In prezent Moldovagaz se afla intr-o situatie foarte complicata si inregistreaza datorii mari fata de singurul furnizor de gaze naturale, compania Gazprom. Aceasta a expediat multe mesaje catre Moldovagaz SA. Ultimul mesaj compania ruseasca anunta ca „luand in consideratie cresterea datoriei fata de furnizorul Gazprom va anuntam ca vom fi obligati sa micsoram volumul de gaze livrate, iar ulterior acesta ar putea fi sistat. Daca tariful nu va fi majorat intreprinderea Moldovagaz va falimenta. Cu astfel de pierderi financiare este imposibil de activat,” a declarat un reprezentant din Consiliul de Administrastie Moldovagaz SA, citat de Agora.md.
„Tariful mediu actual este de 5566 lei pentru o mie de m3. in aceste conditii intreprinderea Moldovagaz a acumulat pierderi de 3,915 milioane lei, in anii 2011-2014. Doar in 2014 au fost acumulate pierderi de 2,632 miliarde lei pierderi. Aceste au un impact negativ asupra aprovizionarii cu gaze naturale, fapt ce duce la majorarea datoriilor acumulate”, a mai spus acesta. Moldovagaz a creat probleme si pentru reusita gazoductului Ungheni-Iasi care leaga energetic Romania de Republica Moldova, dar numai in zona de frontiera.
de Razvan Iorga | mart. 13, 2015 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bruxelles-ul a blocat acordul energetic dintre Moscova si Budapesta in valoare de 12 miliarde de euro care prevedea construcţia a doua reactoare nucleare in Ungaria, intrucat acesta presupunea şi importarea de combustibil exclusiv din Rusia, potrivit FT. Conform acordului, Rusia trebuia sa imprumute Ungariei pana la 10 miliarde euro pentru finanţarea construcţiei reactoarelor la centrala nucleara din apropierea oraşului Paks, potrivit inţelegerii intre premierul ungar, Viktor Orban, şi preşedintele rus, Vladimir Putin, care ar fi acoperit circa 80% din valoarea proiectului. Rusia si Ungaria se intelesesera pentru construirea a doua reactoare nucleare cu o capacitate de 1.200 MW in Paks, oras situat la aproximativ 120 de kilometri de Budapesta. Contractele pentru proiectarea, construirea şi mentenanta reactoarelor au fost atribuite unei subsidiare a grupului rus Rosatom in luna decembrie a anului trecut. De asemenea, acordul dintre Rusia şi Ungaria prevedea ca centrala nucleara de la Paks sa utilizeze combustibil importat exclusiv din Rusia. Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (Euratom), care trebuie sa avizeze toate contractele de alimentare cu combustibil, a decis sa nu aprobe inţelegerea in forma propusa de Ungaria si Rusia. Guvernul de la Budapesta a facut apel contra deciziei Euratom, insa Comisia Europeana a menţinut hotararea iniţiala. Pentru a continua proiectul alaturi de Rusia, Ungaria ar trebui, in aceste conditii, fie sa renegocieze termenii contractului in ceea ce priveşte importul de combustibil, fie sa actioneze legal impotriva Comisiei Europene.
Reactii de la Moscova si Budapesta
La randul lor, reprezentatii Rosatom au precizat vineri ca activitate in domeniul nuclear, a anunţat vineri ca acordul privind extinderea centralei nucleare de la Paks, in Ungaria, a fost convenit intre Comisia Europeana (CE) şi Ungaria. Potrivit agenţiei, un purtator de cuvant al Rosatom a mai declarat ca firma nu are nimic de adaugat la poziţia Guvernului ungar, care a dezminţit informaţii de presa potrivit carora Uniunea Europeana (UE) blocheaza importurile de combustibil nuclear ale Ungariei. Un purtator de cuvant al Guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat vineri dimineaţa, intr-o conferinţa de presa, ca articolul FT este „fals şi induce in eroare”. El a precizat ca acest contract urmeaza sa fie finalizat „in cateva saptamani” şi ca va ţine cont de observaţiile Euratom. Kovacs a subliniat totodata ca prevederile din documentele respective şi negocierile in curs sunt informaţii clasificate. De asemenea, şeful de cabinet al premierului Ungariei Viktor Orban, Janos Lazar, a declarat ca exista „şanse foarte mari” ca Ungaria şi Rusia sa ajunga la un acord cu privire la furnizarea de combustibil nuclear pentru centrala nucleara de la Paks care sa fie acceptabil pentru UE. Seful de cabinet al lui Orban a anunţat ca se lucreaza la o soluţie in vederea garantarii unei aprovizionari in siguranţa cu combustibil nuclear a Ungariei şi care sa „permita şi ruşilor sa participe la aprovizionare”.
