Bulgaria renunta la planurile pentru centrala de pe Dunare de la Belene

Bulgaria renunta la planurile pentru centrala de pe Dunare de la Belene

Bulgaria a renuntat la planurile pentru centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 de MW, si va construi in schimb o centrala pe gaze naturale, a declarat, miercuri, la un post de radio local, un secretar de stat din Ministerul de Finante, potrivit Reuters. Proiectul Belene nu a reusit sa atraga suficient interes din partea investitorilor privati in ultimii trei ani, dupa ce grupul german RWE s-a retras in 2009 din cauza temerilor legate de finantare. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a afirmat in numeroase randuri ca proiectul nu va continua daca nu va reusi sa atraga investitori occidentali. „Centrala nucleara de la Belene nu va fi construita, iar in loc va fi construita o centrala pe gaze naturale”, a spus secretarul de stat din Ministerul de Finante Vladislav Goranov la postul national de radio. Bulgaria va plati reactorul de 1.000 de MW construit deja si va incerca sa-l instaleze la centrala nucleara operationala de la Kozlodui. Bulgaria a cheltuit 1,4 miliarde de leva (circa 700 milioane de euro) cu proiectul Belene, pentru care precedentul guvern de la Sofia a contractat compania rusa Atomstroyexport. Goranov a afirmat ca Bulgaria va trebui sa mai cheltuiasca in urma proiectului inca 100 de milioane de euro. Decizia renuntarii este conforma cu pozitia autoritatilor bulgare incepand din 2009, cand au inceput o analiza a marilor proiecte energetice si au avertizat ca le vor abandona pe cele care nu se dovedesc viabile economic si nu sunt in concordanta cu interesul national. Ministrul Economiei, Delian Dobrev, va merge joi la Moscova, dupa ce luni premierul Borisov a discutat cu seful executivului rus, Vladimir Putin, a adaugat secretarul de stat. UE si SUA si-au exprimit de multe ori ingrijorarea ca o noua centrala nucleara construita in Bulgaria de o companie din Rusia va creste depedenta tarii de Moscova, care s-ar putea folosi de atuurile energetice pentru a obtine influenta politica. Bulgaria importa peste 95% din gazele naturale de la Gazprom, iar singura rafinarie din tara este detinuita de grupul LUKOIL, de asemenea din Rusia.

Share our work
Scandal la nivel inalt in Rusia cu investitii dubioase la Gazprom

Scandal la nivel inalt in Rusia cu investitii dubioase la Gazprom

Scandal de proportii in Rusia, acolo unde actuali membri ai guvernului sunt implicati intr-un scandal de conflict de interese in cadrul gigantului energetic Gazprom Vicepremierul rus Igor Ciuvalov a negat orice conflict de interese, dupa ce Financial Times si Wall Street Journal au dezvaluit miercuri ca a investit milioane de dolari in grupuri precum Gazprom in timp ce lucra la Kremlin. Conform celor doua publicatii, o companie offshore a lui Ciuvalov, Sevenkey, a investit 17,7 milioane de dolari in 2004 in achizitionarea de actiuni pentru grupul Gazprom. Tranzactia a fost efectuata prin intermediul Nafta Moskva, o companie apartinand miliardarului rus Suleiman Kerimov. Investitia, realizata cand Ciuvalov era consilier economic al lui Vladimir Putin la Presedintia Rusiei, a generat in patru ani un profit de 80 de milioane de dolari pentru societatea lui Ciuvalov, inregistrata oficial in Bahamas. „Fiind jurist ca formare, eu am urmarit cu atentie reglementarile si principiile conflictului de interese. Pentru un jurist, acestea sunt sacre”, a reactionat Ciuvalov. „Fondurile pe care le-am castigat in calitatea de om de afaceri si care erau gestionate de o parte terta sunt fundamentul independentei mele fata de grupurile de influenta”, adauga el.

Share our work
Scantei ruso-ucrainene pentru atragerea Kievului in EurAsEc

Scantei ruso-ucrainene pentru atragerea Kievului in EurAsEc

Tensiunile recente pe relatia Moscova-Kiev suscita tot mai mult interesul expertilor din domeniul politic. Relatiile actuale ruso-ucrainene se caracterizeaza prin stagnare in plan politic, tensiune crescanda si stari conflictuale in domenii cum ar fi cel energetic sau alimentar, a declarat miercuri seful Centrului de studii politice, Vladimir Fesenko, intr-un duplex Moscova-Kiev. Expertii rusi si ucraineni au evaluat rezultatele vizitei efectuate la Moscova de presedintele ucrainean Viktor Ianukovici si au ajuns la concluzia ca unicul scop a fost reluarea dialogului la nivel inalt, dupa o pauza de sase luni. Liderul de la Kiev, ale carui relatii cu Kremlinul sunt tensionate din cauza nereusitei in negocierile vizand pretul gazului rusesc, a participat luni la Summitul Comunitatii economice euroasiatice (EurAsEc), in cadrul careia tara sa are statut de observator. „Principalul scop al summitului a fost de a i se transmite felicitari lui Vladimir Putin pentru victoria in alegerile prezidentiale din 4 martie… Nu se astepta nimeni la mari progrese in relatiile dintre Rusia si Ucraina de la aceasta vizita de lucru. Era important de reluat contactele si de inceput dialogul direct cu Vladimir Putin. Fiecare dintre parti ramane la pozitia sa’, a punctat Fesenko. ‘Situatia actuala a relatiilor dintre Rusia si Ucraina se caracterizeaza prin stagnare, tensiune crescanda si stare conflictuala in domenii cum ar fi cel energetic, mai este problema cascavalului (sub embargou in Rusia) si ar putea aparea un conflict al zaharului’, a estimat expertul de la Kiev.

Presiuni pentru aderea la Uniunea Euroasiatica

El a subliniat ca ambele parti au asteptari prea mari una de la cealalta si evalueaza de o maniera inadecvata interesele partenerului. Rusia presupune ca Ucraina nu are alta iesire din situatie decat aderarea mai intai la Uniunea vamala, apoi la cea Euroasiatica, fara sa inteleaga interesele reale ale Kievului. ‘Ucraina nu-si poate permite luxul de a actiona conform principiului „sau(sau’. Nu ne putem permite luxul sa aderam la Uniunea vamala apoi la cea Eurasiatica pentru ca aceasta ar genera un nou val de tensiuni interne, nu mai spun ca aceasta nu corespunde intereselor noastre geopolitice si de politica externa”, a spus Vladimir Fesenko, precizand ca tara sa este interesata de relatii echilibrate atat cu Occidentul, cat si cu Rusia. Pe de alta parte, el a aratat ca si Ucraina are pretentii nejustificate atunci cand asteapta ca Rusia „sa-i daruiasca” o noua reducere la pretul gazului, fara concesii deosebite din partea Kievului. seful Centrului CSI din cadrul Academiei diplomatice ruse, Serghei Jiltov, a opinat, la randul sau, ca stagnarea din relatiile bilaterale dezavantajeaza mai mult Ucraina. „Ucraina pierde timpul, pentru ca Uniunea Europeana, in mod evident, nu doar ca nu intentioneaza sa o primeasca (in componenta sa) intr-un viitor previzibil, dar nici sa-i acorde vreun ajutor. Probabil ca solutia pentru economia Ucrainei consta intr-o apropiere de Rusia”, a spus Serghei Jiltov.

Ultima sansa

Vicepresedintele Centrului rus de modelare a dezvoltarii strategice, Grigori Trofimciuk, a calificat vizita lui Ianukovici la Moscova ‘una dintre ultimele sanse pentru integrarea euroasiatica’. Comentand afirmatiile presedintelui rus Dmitri Medvedev – privind riscul unor sanctiuni pentru statele care refuza aderarea la EurAsEc – Trofimciuk a spus ca nu este vorba de o amenintare, ci de ‘un avertisment absolut logic’. Fesenko a replicat, la randul sau, ca Uniunea Europeana, spre care tinde Ucraina, nu ameninta statele terte cu sanctiuni in cazul in care acestea nu doresc sa adere, asa cum face Rusia, si ca, din contra, tarile est-europene’stau la coada ca sa se integreze’. ‘Observati ca Uniunea Europeana nu-i ameninta cu sanctiuni pe cei care nu vor sa adere. Dimpotriva, foarte multi doritori stau la coada, in ciuda crizei cu care se confrunta UE. Aceasta vorbeste, probabil, ca structura poate sa ofere niste avantaje concurentiale. Mentalitatea ucraineana corespunde principiului ‘nu cred pana nu vad’. Daca Uniunea vamala si, ulterior, cea euroasiatica isi va dovedi avantajele, vom adera cu bucurie. Desi o parte a ucrainenilor privesc cu suspiciune aceasta structura, din care fac parte regimuri autoritare sau semi-autoritare, spre deosebire de democratia din UE. Ucraina, in ciuda unor tendinte, in ultimul timp priveste cu mai multa simpatie ordinea democratica’, a concluzionat Fesenko. Directorul Institutului de analize politice si studii internationale, Serghei Tolstov, a estimat, in context, ca actuala Comunitate a Statelor Independente (CSI) va ramane o structura umbrela pentru statele din fosta URSS, iar importata sa se va diminua pe masura ce se va dezvolta Uniunea economica euroasiatica.

Share our work
Ucraina vrea sa cumpere gaze din Germania, Turcia si Romania pentru a scapa de Moscova

Ucraina vrea sa cumpere gaze din Germania, Turcia si Romania pentru a scapa de Moscova

Ucraina a initiat discutii cu Germania, Romania si Turcia pentru a cumpara intre 2 si 3,5 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an de la fiecare dintre cele trei state, in incercarea de a reduce importurile mai scumpe de gaze rusesti, potrivit ziarului Kommersant Ucraina, preluat de Ria Novosti. Naftogaz, compania natioanla de energie din Ucraina, vrea sa cumpere un total de aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze din Europa, reprezentand o treime din gazul importat din Rusia pentru consumul national, a declarat directorul general al societatii, Evgheni Bakulin. Bakulin a aratat ca pretul gazelor naturale este cu aproximativ 30-40 de dolari pe mia de metri cubi mai scazut in Europa fata de tariful stabilit in contractul semnat in 2009 cu grupul rus Gazprom. Surse apropiate situatiei au declarat pentru Kommersant Ucraina ca statul negociaza cu Germania, Romania si Turcia cumpararea a cate 2-3,5 miliarde metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce importurile din Rusia. Romania consuma anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze naturale. Premierul ucrainean Mikola Azarov a declarat saptamana trecuta ca Ucraina ar putea cumpara gaze rusesti de la o companie germana, mai ieftine decat daca ar fi achizitionate direct din Rusia. Compania ucraineana de stat Naftogaz intentioneaza sa cumpere gaze de la grupul german RWE, a precizat Azarov, fara sa dea alte detalii.

Romania, aproape independenta

Consumul de gaze al Romaniei este acoperit in proportie de circa 80% din productia interna, diferenta fiind acoperita din importuri din Rusia, prin companii intermediare. insumate, volumele maxime relatate de Kommersant ar totaliza aproximativ 10 miliarde de metri cubi. Potrivit celor mai recente date, Ucraina consuma 80 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an, acoperind din productia interna mai putin de 20 de miliarde de metri cubi. Restul provine din importuri din Rusia si Turkmenistan, prin Rusia. Moscova si Kievul sunt implicate intr-o disputa indelungata privind pretul si volumul de gaze naturale cumparat de Ucraina de la Rusia. Guvernul ucrainean insista ca pretul actual este prea ridicat, in timp ce Moscova incearca sa obtina, in schimbul scaderii tarifelor, controlul sistemului ucrainean de transport al gazelor naturale catre Europa. Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat ca Ucraina plateste in fiecare an cu aproximativ 3,8 miliarde de dolari mai mult decat statele europene pentru cantitati egale de gaze importate din Rusia. Suma reprezinta 8% din bugetul Ucrainei pentru acest an. Ianukovici considera ca un pret de 250 de dolari pe mia de metri cubi ar fi corect pentru gazul importat din Rusia, fata de tariful de 400 dolari pe 1.000 metri cubi suportat in trimestrul al patrulea al anului trecut. Rusia asigura circa un sfert din consumul de gaze al UE, 80% din aceste importuri tranzitand Ucraina.

Share our work
Negocieri ruso-bulgare pe South Stream

Negocieri ruso-bulgare pe South Stream

Seful companiei Gazprom Aleksei Miller si directorul executiv al Bulgargaz Dimitar Gogov au discutat, luni, la Moscova despre construirea tronsonului bulgar al gazoductului South Stream. Cele doua parti au subliniat ca pe 23 martie se va incheia licitatia si selectarea antreprenorului pentru executarea lucrarilor de planificare teritoriala, evaluare a influentelor asupra mediului si de elaborare a documentelor vizand construirea segmentului South Stream prin Bulgaria. De asemenea, Miller si Gogov si-au confirmat intentia de a adopta o decizie finala cu privire la investitiile in tronsonul bulgaresc al South Stream pana in luna noiembrie a acestui an. Gazprom mentioneaza ca exporta gaz in Bulgaria din anul 1974. in 2011, nivelul exportului a atins 2,81 miliarde de metri cubi. in scopul diversificarii tranzitului (pentru a evita teritoriul Ucrainei – n.r.), Gazprom realizeaza proiectul South Stream, ce va trece pe sub Marea Neagra, transportand gaz rusesc catre statele din Europa centrala si de sud. Rusia a semnat deja acorduri interguvernamentale pentru derularea partii terestre a proiectului cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia, Croatia si Austria. in iulie 2010, Rusia si Bulgaria au semnat „Foaia de parcurs” pentru elaborarea studiului de fezabilitate a tronsonului bulgar al South Stream. in noiembrie 2010, Gazprom si holdingul energetic bulgar au semnat un acord al actionarilor si statutul unui joint-venture South Stream Bulgaria AD, creat pe baze paritare pentru realizarea conductei pe teritoriul Bulgariei.

Share our work
Falanga sarba a Gazprom cucereste Romania

Falanga sarba a Gazprom cucereste Romania

Gazprom, arma strategica a Kremlinului

Gazprom a pregătit, prin subsidiara sârbă NIS, un buget de 588 milioane de dolari pentru explorarea de zăcăminte de petrol şi gaze naturale în regiunea Balcanilor în acest an, fiind vizate şi potenţiale proiecte în România. NIS a planificat pentru 2012 cheltuieli de 50 miliarde dinari (588 milioane de dolari) pentru lucrări de explorare de petrol şi gaze în România, Ungaria şi Bosnia-Herţegovina, a anunţat vineri compania sârbă într-un comunicat, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pentru Serbia, compania a bugetat cheltuieli de 450 milioane euro (587 milioane de dolari) până în 2020 pentru explorare, se mai arata în comunicatul citat. NIS a investit deja 758 milioane dinari în echipamente asociate activităţilor de explorare, pentru a-şi extinde activitatea şi competitivitatea în Uniunea Europeană, potrivit companiei.

UE, tinta strategica

În România, NIS operează în parteneriat cu compania canadiană East West Petroleum. NIS şi East West Petroleum, cu sediul în Canada, au semnat în luna mai din 2011 un acord pentru dezvoltarea a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze în România.
În Ungaria, NIS vrea să intre în parteneriat cu o subsidiară a companiei americane Falcon Oil & Gas pentru explorarea unui zăcământ gazeifer. Tototdata, in Bosnia-Herţegovina, compania sârbă caută petrol şi gaze în parteneriat cu Neftegazinkor, subsidiară a grupului rus Zarubezhneft.
Reamintim ca oficialii NIS au anunţat din luna septembrie 2011 că NIS să se extindă în România, Bulgaria, Ungaria şi Bosnia şi a înfiinţat subsidiare în aceste ţări. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului Gazprom, a plătit în 2009 400 milioane euro pentru 51% din acţiunile NIS şi şi-a urcat participaţia la 56,15% în luna martie a anului trecut, pentru alte 40,3 milioane euro.

Conducte noi

Gazprom a anuntat recent ca autoritatile de la Moscova si Paris ar putea colabora in cadrul unui proiect pentru constructia de noi conducte de gaz intre Rusia si restul Europei. Proiectul ar veni in intampinarea solicitarilor crescute de gaz ale consumatorilor europeni. Unele dintre tarile Uniunii Europene au intampinat probleme in aprovizionarea cu gaz rusesc in lunile ianuarie si februarie, in contextul unor conditii meteo nefavorabile. Gazprom, care asigura un sfert din importurile de gaz din Europa, a declarat ca in tot acest timp a livrat cantitatea maxima de gaz conform contractelor in vigoare. In anul 2011, Franta a fost al treilea mare consumator european al gazului rusesc.

Cruciada energetica a Kremlinului

Companiile petroliere din Rusia prefera tot mai mult sa lucreze peste hotare. In ultimii ani, portofoliile de proiecte ale societatilor ruse din acest domeniu s-au imbogatiti cu o serie intreaga de noi zacaminte din tarile in curs de dezvolare, scrie RBK Daily, citat de mass-media de la Bucuresti. Pionierul expansiunii peste hotare a fost Lukoil, companie care detine, in prezent, cel mai mare numar de active straine in tari precum Kazahstan, Azerbaidjan, Venezuela, Vietnam, Ghana, Egipt, Irak, Columbia, Coasta de Azur, Romania, Arabia Saudita, Sierra-Leone si Uzbekistan. Se preconizeaza ca in urmatorii cinci-sapte ani, ponderea proiectelor internationale in productia totala a Lukoil sa creasca de la 11% in prezent, la 25-30%.
Un volum important de noi proiecte peste hotare exista si la Gazprom, mai precis la filiala companiei, grupul Gazporm-Neft. El este prezent in Irak, Venezuela, Ecuador, Guinea, Angola si Cuba si, prin firma-mama, in Libia. Conform strategiei companiei, pana in 2020, aproape 10% in productia consolidata de hidrocarburi va fi asiguata din proiecte in strainatate.
In ultimul timp, interesul pentru extindere in strainatate a fost afisat si de Tatneft si RussNeft. Dar pentru unele dintre intreprinderile rusesti, drumul spre strainatate se opreste brusc, avand in vedere ca nu exista cerere pentru produsele lor. Mai sunt, este adevarat, si cazuri fericite, precum TNK-BP, care, dupa problemele cu care s-a confruntat British Petroleum in Golful Mexic, unde a explodat o platforma petroliera a grupului britanic, a reusit sa intre in proiecte in Vietnam, Venezuela si Brazilia.

Petrom refuza oferta Gazprom

In ultima perioada au aparut in presa mai multe stiri potrivit carora gigantul rus Gazprom ar fi interesat de Petrom. Au circulat informatii ca se duc tratative ba pentru cumpararea mai multor benzinarii Petrom, ba pentru preluarea rafinariei Arpechim, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Recent, a fost lansata chiar si informatia ca rusii sunt interesati de preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom. Intrebata de jurnalisti daca exista vreun dram de adevar in aceste informatii, Mariana Gheorghe, director general Petrom, a spus ca „nu este nicio substanta in astfel de discutii”. De asemenea, a spus ca Petrom nu a primit nicio oferta pentru Arpechim din partea Gazprom. „Nu avem niciun fel de discutii cu Gazprom”, a precizat Mariana Gheorghe.
In septembrie, anul trecut, surse oficiale declarau ca Petrom este in negocieri cu sarbii de la NIS, controlati de Gazprom, pentru vanzarea a 139 de unitati, aproape un sfert din intreaga sa retea de distributie a carburantilor. Stirea a aparut in Ziarul Financiar, dar nu a fost confirmata de Petrom. „Petrom dezminte informatiile aparute in Ziarul Financiar referitoare la o posibila tranzactie pentru vanzarea a 139 benzinarii catre compania petroliera NIS”, informeaza Petrom.

Dezmintire ruseasca

Doua ziare rusesti, Kommersant si RBK Daily, au discutat cu analisti ai pietei energetice despre informatia lansata recent de mass-media romaneasca privind o eventuala preluare a Petrom de catre o companie rusa. Analistii rusi cred insa ca Gazprom nu poate fi interesat de compania romaneasca.
Contactata de Kommersant, Gazprom Neft (filiala Gazprom dedicat industriei petroliere) a declarat ca nici ea, nici filiala ei din Serbia, NIS, nu este in tratative privind preluarea a 51% din actiunile OMV Petrom, iar compania – mama Gazprom a refuzat orice comentarii. Surse din interiorul companiei afirma insa ca Gazprom nu este interesat de actiunile OMV Petrom, pentru ca „inainte de toate, este vorba despre o companie petroliera”, in timp ce Gazprom se concentreaza mai ales pe gazele naturale.
Expertul Vitali Kriuko, de la firma de consultanta IFD-Kapital, constata, printre altele, ca pe fondul zvonurilor privind preluarea OMV Petrom actiunile companiei au crescut de la inceputul anului cu 25%, pentru ca apoi sa inregistreze un avans de 4%. Analistul nu crede insa in speculatiile privind o posibila achizitie de catre Gazprom sau Gazprom Neft. In primul rand, explica expertul, productia grupului din Romania scade: 63 milioane barili in 2010 fata de 66 cu un an inainte, in timp ce prelucrarea petrolului a devenit nerentabila in intreaga Europa. Spre exemplu, Petroplus, care detine cinci rafinarii in Europa, a fost nevoita sa inchida trei unitati in Elvetia, Franta si Belgia, dupa ce i-a fost refuzata acordarea unui credit de 1 miliard de dolari. In schimb, afirma expertul, partea rusa poate fi interesata de reteaua de benzinarii a OMV Petrom.

Arma anti-Gazprom, testata in Marea Baltica

Republica Lituania va închiria de la compania norvegiană Hoehg LNG o platformă plutitoare pentru a putea importa gaz natural lichefiat, au declarat saptamana trecuta, surse locale, citate de mass-media rusa. Anterior, si in regiunea Marii Negre, state riverane precum Ucraina, Romania si Bulgaria si-au exprimat dorinta de a cumpăra gaz lichefiat, chiar dacă lucrurile nu au mers în acest caz mai departe de simple intenţii.
La Vilnius, afacerea cu norvegienii este considerată un pas menit să distrugă monopolul companiei ruse Gazprom. Compania lituaniană de stat Klaipedos Nafta va primi în leasing pe 10 ani o navă pentru păstrarea şi regazificarea de gaz natural lichefiat (FSRU), cu o capacitate de 170.000 de metri cubi, la preţul de 156.200 de dolari pe zi. ‘Acesta este preţul pieţii. Afacerea este una cinstită şi pentru noi, şi pentru Klaipedos Nafta’, a explicat directorul general al Hoeght LNG, Sveinung Stole, după semnarea acordului.
Nava va fi adusă în portul Klaipeda la sfârşitul lui 2014, iar Klaipedos Nafta va putea de devină proprietara ei la finalul perioadei de leasing. ‘FSRU va ajuta Lituania să-şi reducă dependenţa faţă de singurul furnizor de gaz şi va oferi acces spre pieţele de gaz internaţionale’, declară directorul general al Klaipedos Nafta, Rokas Masiulis. Potrivit acestuia, doar în primul an de activitate al FSRU compania sa îi va oferi Lituaniei circa 1 miliard de metri cubi de gaz.

Dependenta strategica

Anul trecut Lituania a consumat 3,4 miliarde de metri cubi de gaz, întreaga cantitate fiind importată din Rusia. În opinia înalţilor funcţionari lituanieni, importurile de gaz lichefiat vor pune capăt dominaţiei Gazprom pe piaţa de gaz a Lituaniei. Astfel, ministrul energeticii al Lituaniei, Arvidas Sekmokas, a caracterizat afacerea drept ‘probabil cea mai mare reuşită’ în domeniul energetic, din momentul construirii, în 1999, a terminalului petrolier din Butinge de pe litoralul Baltic. ‘Preţurile ridicate pe care le practică Gazprom ne-au determinat să creăm acest terminal pentru primirea de gaz lichefiat, terminal care va permite livrări sigure de gaz şi crearea unei pieţe în domeniu. Acest lucru va duce la scăderea preţurilor la gaz’, este convins Sekmokas.
Între timp, Gazprom s-a adresat Curţii Internaţionale de Arbitraj, pentru a-şi proteja dreptul de control asupra gazoductelor din Lituania, drept pe care îl va pierde odată cu amendamentele la legislaţia UE.

Expertii Gazprom

Opiniile experţilor ruşi referitor la planurile Lituaniei sunt împărţite. Potrivit lui Dmitri Aleksandrov, dominaţia Gazprom se va menţine pentru cel puţin următorii câţiva ani. ‘Totuşi, înlocuirea unui miliard din cele 3,5 miliarde pe care le consumă anual Lituania nu este o cantitate foarte importantă’, subliniază Aleksandrov. În afară de aceasta, apar o mulţime de întrebări la care nu există deocamdată un răspuns: la ce preţ va fi cumpărat gazul lichefiat, va putea vreo altă ţară în afară de Norvegia să livreze gaz lichefiat? Nu este clar nici dacă lituanienii vor putea renunţa la livrările de gaz rusesc fără sancţiuni, care au fost stipulate în contractul pe termen lung cu Gazprom. Totuşi, dacă în 2015 se va dovedi că termenul de recuperare a investiţiilor în platforma pentru primirea de gaz lichefiat anunţat de Lituania va deveni accesibil, acest lucru va constitui un argument solid în disputa cu Gazprom pe marginea preţului la gaz.
La rândul său, analistul Mihail Krutihin este convins că Gazprom se va confrunta cu vremuri dificile. ‘Pe lângă Norvegia, Lituania va putea primi gaz şi din Polonia sau din Germania, prin recumpărare. Astăzi, Gazprom livrează în Lituania gaz la preţul de circa 400 de dolari pe mia de metri cubi, în timp ce Qatarul este gata să livreze gaz lichefiat la preţul de 283 de dolari. Chiar şi ţinând cont de plata la leasing, avantajul de preţ este evident’, subliniază Krutihin.

Share our work