de Razvan Iorga | apr. 18, 2012 | Caucaz, Razboi energetic, România, Știri, Uncategorized @ro
Romania a dat asigurari Georgiei ca va continua sa colaboreze cu aceasta tara in cadrul proiectului AGRI menit sa aduca gaze sub forma lichefiata din zona Caucazului via Marea Negra pentru a fi distribuit mai departe in UE de catre tara noastra. Declaratii in acest sens s-au facut miercuri in cadrul intrevederii dintre secretarul de stat Luminita Odobescu si ambasadorul agreat al Georgiei la Bucuresti, Ilia Giorgadze, pentru prezentarea copiilor scrisorilor de acreditare. Oficialul roman a adresat felicitari ambasadorului georgian pentru desemnarea in functie, evidentiind nivelul foarte bun al relatiilor bilaterale romano-georgiene, marcate printr-un dialog politic sistematic si de substanta. Demnitarul roman a reiterat pozitia constanta promovata de Romania de sustinere a aspiratiilor europene si euro-atlantice ale Georgiei, precum si interesul comun pentru aprofundarea cooperarii in plan economic si energetic, cele doua state fiind partenere in implementarea proiectului AGRI. Ambasadorul Giorgadze a exprimat, la randul sau, satisfactia privind stadiul relatiilor bilaterale, precum si increderea ca, pe durata mandatului sau, acestea vor cunoaste o dinamizare, atat in plan politic cat si economic. Proiectul AGRI (Azerbaidjan, Georgia, Romania Interconection) presupune aducerea gazelor azere din zacamantul Shah Deniz prin gazoductul Baku-Tbilisi pana pe litoralul georgian, unde vor fi lichefiate astfel incat sa poata fi transportate cu nave de mare tonaj pana la Constanta. Aici se regazifica si este trimis prin conducte spre vest prin Ungaria si spre sud, prin Bulgaria. Constructia celor doua terminale de gaz natural lichefiat pe malul Marii Negre, unul la Kulevi in Georgia si celalalt la Constanta, in Romania, vor costa intre doua si cinci miliarde de euro si vor fi proiectate cu o capacitate maxima de opt miliarde de metri cubi de gaze
de Razvan Iorga | apr. 12, 2012 | Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Preturile futures la gazele naturale au atins miercuri cel mai scazut nivel din ultimii 10 ani la bursa de la New York, pe fondul prognozelor favorabile privind evolutia temperaturilor si oferta de gaze naturale. Cotatia pentru un milion BTU de gaze naturale, masura internationala echivalent cu 28 milioane metri cubi, a scazut sub pragul de doi dolari dupa data de 28 ianuarie 2002, ajungand la inchiderea New York Mercantile Exchange (Nymex) pana la 1,984 dolari. in cursul sedintei, cotatia a coborat pana la 1,908 dolari pentru un milion BTU. „Gazul natural s-a luptat sa ramana deasupra pragului de doi dolari insa datele de baza sunt atat de negative pentru pretul actual incat era inevitabil sa ajungem aici”, a comentat David Bouckhout, director de strategie la TD Securities. „Piata electronica a ajuns in sfarsit din urma piata fizica, avand in vedere ca avem rezerve record de gaze naturale in SUA in acest moment”, a declarat la randul sau James Williams, de la WTRG Securities. Contrar benzinei, al carei pret a explodat, gazul natural este din ce in ce mai abundent in SUA gratie exploatarii vastelor zacaminte de gaze de sist. Aproximativ 51% din gospodariile din SUA utilizeaza gaze naturale pentru incalzire. in mod normal consumul scade dupa sezonul de iarna si creste din nou in perioada verii pe fondul cererii centralelor care furnizeaza electricitate pentru aparatele de aer conditionat.
de Razvan Iorga | apr. 11, 2012 | Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bulgaria este decisa sa isi asigure independenta energetica prin intermediul hidrocrburilor existeste in apele sale teritoriale. Prospectarea pentru gaze si petrol in zona economica a Bulgariei din Marea Neagra ar putea incepe la mijlocul lunii iulie, a declarat ministrul bulgar al economiei si energiei Delian Dobrev, citat miercuri de cotidianul Dnevnik. In opinia ministrului, sansele pentru descoperirea unor zacaminte de gaze sunt bune. Oficialul a subliniat ca la doar 15-20 kilometri de la frontiera de nord-est a zonei pentru care Bulgaria a organizat o licitatie, Romania exploateaza intre 40 si 80 miliarde de metri cubi de gaze. Dobrev crede ca structura geologica a zonei bulgaresti este similara celei romanesti. Licitatia organizata de Bulgaria se refera la o zona de 14.220 kilometri patrati si este situata in apropierea frontierei dintre Romania si Bulgaria din Marea Neagra, din care fac parte si cei 17 de kilometri patrati in litigiu, noteaza ziarul. Licitatia a fost anuntata prin Monitorul Oficial al Uniunii Europene la data de 31 ianuarie 2012. Termenul limita pentru depunerea ofertelor este 30 mai. Ministrul Dobrev a spus ca ‘cea mai mare companie mondiala din domeniul exploatarii zacamintelor de gaze are interes sa participe’. El insa nu a precizat care este numele acestei companii. Dnevnik citeaza un interviu recent al ambasadorului american la Sofia, James Warlick, care a dezvaluit ca reprezentantii companiei Exxon Mobile au vizitat Bulgaria in urma cu un an. Aceste informatii au fost confirmate si de agentia Bloomberg care scris ca Bulgaria poarta negocieri cu Exxon Mobile pentru exploatarea zacamintelor de gaze si petrol din Marea Neagra.
de Razvan Iorga | apr. 10, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Teheran sunt considerate principalul vinovat pentru cresterea pretului la barilul de petrol, insa o cantitate uriasa din aceasta resursa din alte regiuni, de la Marea Neagra pana in Canada, nu este exploatata. In tari precum Sudanul de Sud, Yemen si Siria, extragerea petrolului este sistata, din cauza violentelor, iar in Marea Neagra si Canada, din cauza problemelor tehnice, scrie CNN Money. Niciuna din aceste rezerve nu este extrem de mare, insa, impreuna, ar putea satisface nevoile populatiei globului timp de cateva luni, in contextul aplicarii sanctiunilor pentru Iran. „Exista mereu intreruperi de furnizare a petrolului, insa intr-o piata atat de stramtorata, cum este cea din prezent, ele au un impact extrem de ridicat. Ar fi mai bine pentru economie daca rezervele din aceste regiuni ar putea intra pe piata”, considera seful IHS CER, Daniel Yergin. „Criza petrolului nu vine doar din Iran. Peste un milion de barili pe zi, care provin din alte regiuni, nu sunt exploatati. Este un lucru extrem de marcant pentru piata actuala”, a declarat si reprezentantul Barclays Capital, Paul Horsnell.
Sudanul de Sud: Peste 350.000 de barili de petrol nu sunt exploatati, din cauza violentelor din aceasta tara. Productia a fost oprita in ianuarie, dupa ce Guvernul din Sudan a confiscat petrolul care trecea printr-o conducta de pe teritoriul acestei tari, acuzand Sudanul de Sud ca nu a platit taxele pentru el. De asemenea, Sudanul de Sud si-a acuzat vecinii ca au bombrdat cateva campuri petroliere. Aceasta tara a devenit independenta in 2011, crestinii din sud dorind de mult timp sa se separe de musulmanii din nord.
Libia: Productia de petrol din aceasta tara macinata de razboaie si-a revenit destul de repede.
In timpul ostilitatilor, statul a sistat exploatarea celor 1,6 milioane de barili de petrol/zi. In prezent, productia s-a redus cu 300.000 de barili, la 1,3 milioane de barili/zi.
Siria: Aproximativ 230.000 de barili de petrol nu sunt exploatati. Desi un plan de pace a fost propus, putini sunt cei care se asteapta ca Guvernul condus de presedintele Bashar al-Assad sa il accepte. In aceste conditii, viitorul acestei tari este dominat de violenta intre rebeli si cei de la conducere, iar exploatarea petrolului va ramane sistata.
Yemen: Aproape 140.000 de barili de petrol nu sunt valorificati, din cauza violentelor din regiunea sud-vestica. Extremistii fac parte din reteaua islamica Ansaar al-Sharia, care are legaturi cu Al Qaida si care incearca sa se stabileasca in partea sudica a tarii.
Marea Neagra: Peste 100.000 de barili/zi nu sunt exploatati in aceasta regiune, din cauza ca instalatiile nu pot fi intretinute corespunzator si a problemelor pe care le au conductele, precum si a regiunii dificil de exploatat.
Canada: Pana la 50.000 de barili sunt pierduti, in fiecare zi, ca rezultat al problemelor cu echipamentul si cu unele masinarii
de Anatol Terzi | apr. 9, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Grupul rus Gazprom ar putea renunţa la planurile de construcţie a unui gazoduct care să deservească zăcământul uriaş Shtokman din Marea Barents, probabil pentru a face disponibile şi clienţilor non-europeni resursele extrase acolo.
Astfel, Gazprom s-ar putea concentra pe producerea de gaze naturale lichefiate (GNL), care pot fi transportate mai uşor, a declarat directorul general adjunct al gigantului rus, Alexander Medvedev. Acesta este totodată şeful diviziei de exporturi a Gazprom. Comentariul lui Medvedev va antrena probabil temerile Europei privind cât de mult se poate baza pe Rusia ca furnizor major de gaze pe termen lung, în contextul cererii tot mai ridicate din Asia.
Companiile europene s-au plâns în această iarnă că Gazprom, care asigură un sfert din consumul Europei, nu a răspuns afirmativ solicitărilor pentru creşterea cantităţilor livrate în perioada de vreme foarte rece din prima parte a acestui an. Grupul rus a arătat atunci că nu poate acoperi toată cererea suplimentară.
Extindere în sectorul GNL
Premierul Vladimir Putin, care va fi învestit în mai în cel de-al treilea mandat de preşedinte, a declarat în luna martie că Rusia ar trebui să se îndepărteze de dependenţa financiară de livrările de gaze naturale către Europa prin conducte, transmite Mediafax. Putin consideră că Gazprom ar trebui să se extindă în sectorul gazelor naturale lichefiate super-răcite, care pot fi livrate pe mare atât în Europa, cât şi către Orientul Mijlociu şi Asia, fără constrângeri legate de infrastructură.
Zăcământul Shtokman, al zecelea din lume, are rezerve estimate la 3.900 miliarde metri cubi de gaze, echivalente cu consumul mondial timp de un an. Teoretic, gazele extrase de acolo ar trebui transportate către Europa din 2016 prin gazoductul Nord Stream, aflat în fază de proiect, şi din 2017 sub formă de gaz natural lichefiat, modalitate mai costisitoare.
În prezent, singura instalaţie GNL operaţională din Rusia funcţionează la exploatarea Sakhalin-2 deţinută în parteneriat de Gazprom şi Shell şi produce 10 milioane tone de gaze super-răcite pe an. Rusia vrea să extindă până în 2020 capacitatea GNL la 60 milioane tone pe an, în principal pentru a exporta către pieţe asiatice precum China şi Japonia, unde cererea este în creştere puternică.
de Razvan Iorga | mart. 29, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia va insista ca Bulgaria sa-si respecte cu rigurozitate toate obligatiile, a declarat joi ministrul rus al energiei, Serghei smatko, la o zi dupa ce Sofia a anuntat ca renunta la proiectul bulgaro-rus vizand centrala nucleara de la Belene. „in timpul negocierilor, vom insista sa fie respectate cu rigurozitate toate normele, regulile si obligatiile partilor”, a declarat Serghei Smatko, precizand ca omologul sau bulgar, Delian Dobrev, va discuta vineri cu responsabili din guvernul rus. Dobrev s-a deplasat joi la Moscova „pentru a identifica o cale amicala de solutionare a problemei”, fara a apela la justitie. Premierul bulgar Boiko Borisov a anuntat miecuri decizia executivului de la Sofia de a renunta la proiectul centralei nucleare de la Belene. El a spus ca Bulgaria va plati Rusiei primul reactor produs pentru centrala de la Belene, dar acesta va fi instalat la Kozlodui. Decizia de a construi o centrala nucleara la Belene, oras situat pe malul Dunarii, a fost luata in anul 1981. Constructia efectiva a inceput in anul 1987, dar proiectul a fost inghetat la inceputul anilor „90 din cauza lipsei de resurse si a riscurilor seismice din zona, pentru a fi reluat in anul 2003. Centrala urma sa fie dotata cu doua reactoare de 1.000 MW fiecare si sa fie construita de compania rusa Atomstroyexport. Planurile initiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Nationala de Electricitate NEK, sa detina 51% in viitoarea centrala. Restul de 49% urma sa fie vandut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns insa in impas dupa ce in octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la constructia centralei de la Belene a fost amanata de mai multe ori in ultimii doi ani, principalul punct de disputa intre cele doua parti fiind pretul, precum si lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei.
