de Razvan Iorga | iun. 28, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gazoductul Nabucco West, varianta scurtata a conductei Nabucco, a fost selectata de catre grupul BP si partenerii sai la exploatarea Shah Deniz din zona Marii Caspice ca ruta de export pentru gazele azere catre Europa, decizia finala urmand sa fie luata anul viitor. „Proiectul Nabucco West, cu o ruta pornind de la granita turco-bulgara pana la Baumgarten, in Austria, a fost selectat ca singura optiune pentru exporturile de gaze de la exploatarea Shah Deniz 2 catre Europa Centrala”, se arata intr-un comunicat al BP. Dezvoltarea proiectului South East Europe Pipeline (SEEP), condus de BP, care a fost discutat de partenerii de la Shah Deniz in colaborare cu Bulgaria, Romania si Ungaria, va fi oprita, potrivit BP. in februarie, conducta Trans-Adriatica (TAP) fusese selectata pentru o ruta sudica, in detrimentul proiectului concurent Interconnector Turcia-Grecia – Italia (ITGI). Anul viitor, partenerii exploatarii Shah Deniz vor decide daca gazele caspice vor fi livrate in Europa Occidentala pe o ruta sudica, prin Italia, sau pe o ruta nordica, via Ungaria si Austria. Exploatarea Shah Deniz este dezvoltata de grupurile Socar, Lukoil, Naftiran Intertrade, Turkiye Petrolleri, precum si de BP, Statoil si Total. Zacamantul de gaze Shah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Shah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze.
Rezerve uriase
Exploatarea Shah Deniz ar putea avea rezerve de 1.200 miliarde de metri cubi de gaze. Nabucco West este o versiune mai scurta a proiectului Nabucco, care ar fi urmat sa traverseze Turcia, si presupune contruirea unei conducte de trei ori mai scurta decat gazoductul Nabucco. Nabucco West vizeaza transportul gazelor naturale din regiunea caspica, incepand de la granita dintre Bulgaria si Turcia pana la Baumgarten (Austria). Conducta are o lungime de 1.300 kilometri, fata de 3.900 kilometri in proiectul initial. Zacamintele de gaze de la Shah Deniz II se afla in Marea Caspica. Turcia si Azerbaidjan au semnat miercuri un acord pentru construirea unei conducte trans-anatoliene, cunoscuta ca Tanap, de-a lungul teritoriului turc, proiect de 7 miliarde de dolari.
Nabucco este companie mixta a RWE (Germania), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Transgaz (Romania) si Botas (Turcia), fiecare avand o participatie de 16,6%. Proiectul Nabucco a fost initial gandit sa transporte 31 miliarde metri cubi de gaze naturale pe an din Georgia pana in Austria, tranzitand Turcia, Bulgaria, Romania si Ungaria, pe o distanta de 3.900 kilometri.
Exploatare in etape
Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Shah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%). Consortiul care opereaza zacamantul va selecta in 2013 rutele pentru transportul gazelor. Exporturile de gaze din zacamintele de gaze Shah Deniz II sunt estimate sa inceapa in 2017, la o productie prognozata la 16 miliarde metri cubi de gaz anual, mai mare decat necesarul de consum al Romaniei, de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaz pe an.
de Razvan Iorga | iun. 13, 2012 | Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comisarul european al Energiei, Gunther Oettinger, afirma ca Uniunea Europeana trebuie sa devina „Statele Unite ale Europei”, subliniind ca nu exista un „Plan B” destinat zonei euro, conform unui interviu acordat postului american CNBC. Intr-un discurs rostit in cursul reuniunii OPEC desfasurate la Viena, Oettinger a atras atentia ca liderii europeni trebuie sa actioneze rapid pentru limitarea extinderii crizei datoriilor. „Trebuie sa facem propuneri concrete” cu ocazia summitului Consiliului European din 28-29 iunie, a spus el. „Europa are nevoie de o abordare comuna la nivel politic, este nevoie de armonizarea sistemului fiscal si de coordonarea politicilor economice”, insista Gunther Oettinger. Comisarul UE al Energiei si-a exprimat sprijinul pentru modul in care cancelarul german, Angela Merkel, gestioneaza criza europeana, subliniind ca asteapta o colaborare mai stransa a acesteia cu noul presedinte francez, socialistul Francois Hollande. Potrivit lui Oettinger, principalele instrumente cu care UE poate gestiona criza sunt Fondul European de Stabilitate Financiara, o structura temporara, si varianta permanenta a acesteia, Mecanismul European de Stabilitate.
de Razvan Iorga | iun. 10, 2012 | Balcani, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, Uncategorized @ro
Rusia ar putea plati pentru construirea sectiunii bulgare din South Stream, potrivit unor surse citate de portalul Lenta.ru. Gazprom ar putea recurge la aceasta solutie ca urmare a faptului ca autoritatile de la Sofia si-au exprimat temerea ca nu vor putea plati pentru construirea sectiunii bulgare a gazoductului. Potrivit surselor Lenta.ru, gigantul rus este dispus sa plateasca si in conditiile in care Bulgaria gaseste resursele financiare necesare. Ministrul bulgar al economiei si energiei, Delian Dobrev, a precizat ca exista o serie de chestiuni nerezolvate cu Rusia in ceea ce priveste South Stream. Bulgaria incearca sa obtina o reducere de 11% la pretul gazelor importate din Rusia. Moscova conditioneaza aceasta reducere de pret de semnarea unui acord privind construirea South Stream. Constructia gazoductului South Stream va incepe pana la sfarsitul acestui an, a declarat, saptamana aceasta, presedintele Vladimir Putin. Gazoductul ar trebui sa devina operational pana in 2015. In urma cu cateva zile, mass-media moscovita avansa ideea inlocuirii Bulgariei din acest proiect cu Romania din cauza faptului ca autoritatile de la Sofia s-au aratat deranjate de taxele de transport fixate de Rusia. „Daca tarile nu ajung la un acord, Bulgaria ar putea fi inlocuita de Romania. Dar o astfel de masura ar creste costurile proiectului”, a scris Kommersant. Delian Dobrev, a anuntat la inceputul acestei saptamani ca Sofia ar putea refuza sa semneze acordul pentru South Stream pana la 15 noiembrie – termenul fixat de presedintele rus Vladimir Putin. Cu o capacitate de 63 miliarde metri cubi de gaz, South Stream va lega Rusia de Europa Centrala si de Est pe sub Marea Neagra. Gazoductul va costa 15,5 miliarde de euro, dar intampina unele dificultati si unii observatori sunt de parere ca lansarea sa a fost o incercare de contracarare a proiectului european Nabucco.
de Razvan Iorga | iun. 1, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Negocierile in vederea revizuirii contractelor cu monopolul rus Gazprom, care durau de peste doi ani, s-au urnit, in sfarsit, din punctul mort, a declarat joi vicepremierul ucrainean Nikolai Azarov. Acesta a dat de inteles ca acorduri care ii convin partii ucrainene ar putea fi elaborate inainte de 27 iunie, cand la Donetk va avea lor o sedinta a Comisiei interguvernamentale pentru economie la nivel de premieri. In aceste conditii, noile acorduri vor fi date pentru semnare presedintilor la sfarsitul lui iulie, in timpul intrunirii la Kiev a Comisiei interstatale pentru cooperare. Azarov nu a dezvaluit amanunte ale negocierilor avute la Ashabad cu omologul sau rus Dmitri Medvedev. Pentru presa el a declarat doar ca ‘liderii Rusiei au acceptat sa analizeze in mod serios argumentele partii ruse referitor la livrarile de gaz rusesc in Ucraina si sa revina in viitorul apropiat la revizuirea contractului, care in prezent pune Ucraina in conditii concurentiale inechitabile’Cu doua zile inainte, directorul ‘Naftogaz Ukraini’, Evgheni Bakulin, a declarat ca partea ucraineana solicita nu reduceri de pret, ci revizuirea contractului dezavantajos, semnat in 2009. Partea ucraineana considera ca problema o constituie formula injusta de calculare a pretului, cu o baza de calcul exagerat de ridicata. Din acest motiv, gazul pentru Ucraina costa cu mult mai mult decat pentru tari europene mai indepartate de Rusia. in trimestrul doi al acestui an pretul pentru Ucraina a ajuns la 450 de dolari, cu tot cu reducerea de 100 de dolari obtinuta in urma acordurilor de la Harkov.
Preturi ridicate
Pretul ridicat la gaz a devenit o grea povara pentru economia ucraineana, subliniaza expertul in probleme energetice Valentin Zemlianski. in opinia sa, Kievul nu va putea rezista prea mult si va trebui sa faca unele concesii. Mass-media a informat deja despre conditiile Gazprom: crearea unui consortiu pentru transportul gazului, in cadrul caruia partea rusa sa detina la jumatate controlul asupra sistemului ucrainean de gazoducte si sa aiba acces la piata interna de gaz. Separat se discuta posibilitatea inchirierii depozitelor subterane de gaz ale Ucrainei. ‘Toate convergeau catre scenariul belarus, pe care partea ucraineana nu dorea sa-l accepte. Acum, insa, in conditiile boicotului initiat de reprezentanti ai UE fata de puterea de la Kiev si relatiilor tensionate cu SUA, precum si a dificilei situatii economice interne, nu poate fi exclus nici un viraj politic in directia Rusiei, nici concesii fata de Gazprom’, opineaza Zemlianski. in opinia expertului, compania rusa ar putea fi interesata in primul rand de depozitele de gaz ucrainene, cu o capacitate totala de inmagazinare de circa 32 miliarde de metri cubi. Cu toate acestea, reprezentantii puterii, resping aceste speculatii. ‘Zvonurile sunt lansate de opozitie. Kievul nu va face niciun fel de concesii care sa lezeze interesele nationale, fie ca este vorba despre cedarea catre Gazprom a depozitelor de gaz sau de implicarea Rusiei in privatizarea unor obiective de pe teritoriul Ucrainei’, a declarat Aleksei Plotnikov, deputat al Partidului Regiunilor. Recent, ministrul energeticii al Ucrainei, Iuri Boiko, le-a propus tarilor europene, in cadrul unui interviu acordat postului de televiziune CNN, sa-si pastreze gaz pentru nevoile lor in depozitele ucrainene. ‘Acesta va fi cu adevarat un pas eficient in vederea preintampinarii situatiei cu livrarea de gaz rusesc sub cantitatile contractate’, a declarat Boiko.
Cerinte mai putine
Potrivit lui Zemlianski, aceasta propunere ar putea schimba radical situatia. ‘inainte europenii cumparau gaz rusesc la granitele Ucrainei cu tarile UE, iar Gazprom platea catre Naftogaz servicii pentru tranzitul pe teritoriul ucrainean. Noua schema ar putea include pe ordinea de zi a negocierilor ruso-europene in domeniul gazului faptul ca tarile occidentale sa cumpere gaz la granita ruso-ucraineana si sa achite ele insele catre Naftogaz serviciile de tranzit si cele pentru pastrarea gazului. in aceasta situatie, pozitiile Ucrainei s-ar consolida semnificativ’, subliniaza expertul pentru Nezavisimaia Gazeta. in opinia altui specialist in probleme energetice, Ghennadi Riabtev, este prematur sa se vorbeasca despre revizuirea schemelor existente. ‘In ceea ce priveste cooperarea cu Naftogaz, partenerii europeni care insista asupra reorganizarii companiei o considera in forma sa actuala ‘netransparenta’ si, prin urmare, insuficient de sigura. Pana cand reforma Naftogaz nu se va incheia, este putin probabil sa se poata vorbi in mod serios despre noi scheme si perspective financiare’, considera specialistul. in acelasi timp, cei doi experti intervievati de Nezavisimaia Gazeta converg in opinia ca monopolul rus Gazprom formuleaza fata de partea ucraineana cu mult mai putine cerinte decat partenerii europeni. Riabtev nu exclude posibilitatea ca in etapa actuala Rusiei sa-i convina urmatorul schimb: revizuirea contractelor in domeniul gazului contra dreptului de a inchiria depozitele subterane ucrainene pentru o perioada indelungata.
de Razvan Iorga | mai 30, 2012 | Balcani, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
O noua runda de negocieri bilaterale privind tematica delimitarii spatiilor maritime ale Romaniei si Bulgariei in Marea Neagra s-a desfasurat in perioada 29-30 mai la Bucuresti, informeaza diplomatia de la Bucuresti. „Discutiile s-au purtat la nivel de experti, delegatiile fiind conduse de sefii departamentelor juridice din ministerele afacerilor externe si avand in componenta specialisti din cadrul institutiilor competente din cele doua tari”, precizeaza un comunicat al MAE. Conform sursei citate, negocierile urmaresc „convenirea unei linii de delimitare intre spatiile maritime ale Romaniei si Bulgariei din Marea Neagra care sa fie echitabila si conforma cu normele dreptului international in materie”. Partile au convenit ca negocierile vor continua in cea de-a doua parte a acestui an, mentioneaza MAE. in 20 martie, ministrul de Externe de la acea vreme, Cristian Diaconescu, declara ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala” dintre Romania si Bulgaria, el explicand ca este vorba despre 17 kilometri patrati si ca vor avea avea loc discutii cu experti bulgari. El a explicat atunci ca „exista o zona in litigiu in ceea ce priveste chiar frontiera de stat, marea teritoriala dintre cele doua state”. „E drept, este vorba de 17 kilometri patrati, nu de foarte mult, dar intre state europene, state cat se poate de cooperante in foarte multe planuri, nu vad de ce, foarte rapid, astfel de lucruri nu pot fi rezolvate”, a adaugat Diaconescu.
Tatonari bilaterale
Romania si Bulgaria au negocieri referitoare la delimitarea din Marea Neagra de mai bine de 20 de ani, pana in prezent avand loc 17 runde de negocieri, dintre care ultima in decembrie 2011, la Sofia, a declarat, pe 21 martie, purtatorul de cuvant a MAE bulgar, Vesela Cherneva. „Bulgaria si Romania au negociat privind delimitarea in Marea Neagra de mai bine de 20 de ani. Ultima runda de negocieri, cea de-a 17-a, a avut loc in luna decembrie, la Sofia”, a spus ea. Cherneva a spus ca a 18-a runda este programata pentru anul acesta si va avea loc la Bucuresti. Ea a tinut sa sublinieze ca negocierile se defasoara „intr-o atmosfera de prietenie” si ca ambele parti doresc incheierea unui acord bilateral. „Nu consideram acest subiect o problema in relatia noastra bilaterala, care e de buna vecinatate si care se dezvolta in contextul apartenentei noastre comune la UE”, a mai spus ea. Ulterior, pe 21 martie, MAE roman a precizat ca ar fi avut loc cu partea bulgara numai 14 runde de negociere. „Romania si Bulgaria sunt angrenate de mai mult timp intr-un proces de negocieri privind delimitarea marilor teritoriale, a suprafetelor de platou continental si a zonelor economice exclusive ale celor doua tari in Marea Neagra. Negocierile romano-bulgare pe tema delimitarii spatiilor maritime au debutat in anul 1994, pana in prezent avand loc 14 runde”, a precizat MAE roman.
Miza South Stream
De asemenea, pe 21 martie surse diplomatice declarau ca portiunea de platou continental din Marea Neagra aflata in disputa intre Romania si Bulgaria este situata intr-o zona prin care este proiectata trecerea conductei Southstream. Proiectul Southstream vizeaza construirea unei conducte de transport de gaze naturale din Rusia catre Bulgaria, prin Marea Neagra, si, mai departe, catre Grecia, Italia si Austria. De asemenea, potrivit surselor citate, in cazul solutionarii favorabile Romaniei a litigiului, s-ar asigura peste 50 de metri lineari comuni cu platoul continental al Turciei, ceea ce ar constitui un avantaj prin crearea unei conexiuni directe cu Turcia in cazul in care proiectul Nabucco ar fi finalizat. Potrivit acelorasi surse, Bulgaria ar fi inceput deja discutii cu Exxon referitoare la zona in litigiu. Sursele citate au mai declarat ca portiunea respectiva, care de fapt ar avea aproximativ 300 de kilometri patrati, nu este singura chestiune legata de frontiera cu Bulgaria, in opinia Bucurestiului. Astfel, Romania ia in calcul deschiderea de discutii cu Bulgaria pentru recalcularea frontierei de pe Dunare, care conform regulilor, este trasata pe mijlocul firului de apa. Rediscutarea ei ar fi necesara, au sustinut sursele citate, in contextul erodarii naturale a malului bulgaresc. Premierul bulgar, Boiko Borisov, a declarat, pe 23 martie, referitor la disputa privind frontiera maritima dintre Bulgaria si Romania, ca „este absurd ca, in secolul XXI, sa vorbesti despre pretentii teritoriale facute de un stat membru al Uniunii Europene”. Borisov a facut aceasta afirmatie in Parlament, dupa ce liderul partidului nationalist Ataka Volen Siderov i-a cerut sa prezinte o pozitie privind „pretentiile teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria”. Pe 25 martie, 100 de persoane s-au adunat in fata Ambasadei Romaniei din Sofia pentru a denunta presupusele pretentii teritoriale ale Romaniei fata de Bulgaria.
de Natalia Ciobanu | mai 30, 2012 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Gazprom, arma strategica in "razboiul gazelor" din spatiul CSI
Ucraina solicită în continuare concernului rus „Gazprom” revizuirea contractelor în domeniul gazelor naturale existente deja, informează Interfax-Ukraina, făcând trimitere la declaraţiile directorului companiei ucrainene „Naftogaz Ukrainî”, Evgheni Bakulin. „Nu ne referim neapărat la micşorarea preţului la gaze, ci la revizuirea contractelor, care nu corespund intereselor statului ucrainean”, a explicat acesta. Bakulin a subliniat repetat că „la ora actuală din întreaga Europă, Ucraina plăteşte cel mai scump pentru gazele ruseşti”. „Este nedrept. Dorim să găsim o formulă corectă pentru a putea ajunge la un compromis cu Rusia. Dacă totuşi nu vom reuşi să ajungem la o înţelegere în acest sens, vom fi nevoiţi să reducem şi mai mult importurile de gaz rusesc, căutând surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze”, a spus Evgheni Bakulin.
Intalnire strategica
Ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, s-a întâlnit, recent, la Moscova, cu preşedintele concernului rus „Gazprom”, Aleksei Miller, cu care a discutat despre rezolvarea problemelor ruso-ucrainene din domeniul gazelor naturale, care de o bună perioadă de timp dau mari bătăi de cap ambelor state.
Ucraina solicită Rusiei de doi ani de zile revizuirea contractelor la gaze, pe motiv că preţul acestora este total dezavantajos pentru partea ucraineană. Oficialii de la Kiev susţin că dintre toate ţările din Europa, Ucraina plăteşte cel mai scump pentru gaze. Cu toate acestea, Moscova a refuzat de fiecare dată să ajungă la un consens pe acest subiect cu vecinii săi ucraineni.
Presiuni FMI
Fondul Monetar Internaţional insistă, în continuare, asupra majorării preţului la gazele naturale pentru populaţia ucraineană, aceasta fiind una dintre condiţiile impuse Ucrainei, anterior, de FMI. Declaraţia a fost făcută la începutul acestei săptămâni de către şeful misiunii FMI în Ucraina, Christopher Jarvis. Potrivit celor declarate de către acesta, Fondul va continua să sprijine financiar statul ucrainean, doar după ce Kievul îşi va îndeplini obligaţiile asumate.
Misiunea Fondului Monetar Internaţional şi-a încheiat, pe 29 mai, vizita sa de o săptămână în Ucraina. Scopul vizitei misiunii FMI condusă de Christopher Jarvis, a fost de a finaliza convorbirile pe marginea revizuirii programului de cooperare cu Ucraina. De adăugat că pe parcursul şederii sale la Kiev, misiunea FMI a avut o serie de întâlniri cu mai mulţi oficiali ucraineni, printre care premierul Ucrainei, Mykola Azarov, ministrul ucrainean al Energiei, Iurii Boiko, dar şi cu ministrul ucrainean al Dezvoltării economice şi Comerţului, Petro Poroşenko.
Imprumut stand-by
În luna iulie 2010 Fondul Monetar Internaţional a aprobat acordarea unui împrumut Ucrainei în cadrul programului stand-by, urmând ca, până la sfârşitul acestui an, să livreze acestei ţări aproximativ 15,5 miliarde de dolari. Până în momentul de faţă Ucraina a obţinut doar prima tranşă în valoare de 1,89 miliarde de dolari. Pentru obţinerea următoarei tranşe, FMI a solicitat Kievului să-şi îndeplinească obligaţiile asumate anterior, cum ar fi majorarea tarifelor la gaz şi energie termică pentru populaţie.
