Preşedinţia bulgară a Uniunii Europene, afectată de probleme grave

Preşedinţia bulgară a Uniunii Europene, afectată de probleme grave

Premierul bulgar Boyko Borisov are asteptari mari de la presedintia UE

Premierul bulgar Boyko Borisov are asteptari mari de la presedintia UE

Bulgaria, care preia preşedinţia semestrială prin rotaţie a Uniunii Europene la 1 ianuarie, aspiră să construiască punţi între Europa de Est şi Europa de Vest, Turcia şi Bruxelles, pentru a ajunge la compromisuri privind mai multe probleme arzătoare, între care politica migratorie, comentează France Presse, preluată de mass-media regională. Relaţiile privilegiate dintre mediile politice de la Sofia şi Federaţia Rusă au trezit îngrijorare în majoritatea capitalelor europene.
Membrul cel mai sărac al Uniunii Europene, criticată pentru ineficienţa sa faţă de corupţia endemică, Sofia se aşteaptă de asemenea ca prima sa preşedinţie a Consiliului UE să-i îmbunătăţească imaginea. Bulgaria, intrată în UE în 2007, încearcă să convingă marile puteri economice ale blocului comunitar că este demnă să se integreze în sfârşit în spaţiul Schengen de liberă circulaţie şi, pe termen lung, în zona euro.

Moştenire comunistă

Şase luni de preşedinţie reuşită ar pleda în favoarea acestei ţări cu 7,1 milioane de locuitori şi cu o istorie politică agitată de la căderea comunismului, dar care şi-a redobândit o anumită stabilitate sub conducerea prim-ministrului de centru-dreapta Boiko Borisov. Acesta din urmă a revenit la putere la începutul lunii aprilie, câştigând cel de-al treilea mandat al său după 2009, cu preţul unei alianţe cu partide naţionaliste, care şi-au diminuat retorica agresivă pentru a se afişa pro-UE şi pro-NATO.
Spre deosebire de ţările din Grupul de la Vişegrad (Polonia, Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), Bulgaria nu s-a opus politicii europene de relocare a refugiaţilor în interiorul UE, chiar dacă discursurile de teamă sau chiar de respingere a imigraţiei impregnează scena politică naţională.
„Bulgaria este una dintre puţinele ţări ex-comuniste din UE ce apreciază la justa valoare fondurile europene, care au asigurat 66% din creşterea sa începând cu 2007. Ea nu creează dificultăţi, inclusiv asupra politicii de migraţie”, estimează un diplomat european la Sofia.

Uniunea face forţa

În contextul Brexitului, reducerea probabilă a bugetului Uniunii după 2020 reprezintă o preocupare deosebită pentru ţările din Europa de Est, care sunt principalii beneficiari ai fondurilor europene. „Sloganul preşedinţiei bulgare este ‘Uniunea face forţa’ „, a declarat ministrul de externe bulgar Ekaterina Zaharieva pentru AFP, citata de Agerpress. Ea cere „să se dea dovadă de solidaritate cu privire la protecţia frontierelor externe ale UE în loc să se construiască garduri în interior”.
Liderii europeni speră să deblocheze până în iunie reforma azilului printr-o revizuire a „Regulamentului de la Dublin”, care atribuie aproape sistematic responsabilitatea procesării unei cereri de azil ţărilor de primă intrare în UE, asupra cărora apasă o povară uriaşă în situaţie de criză.

Turcia, Brexit, imigranţi

Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. În centrul preocupărilor sale este menţinerea „cu orice preţ” a acordului migratoriu încheiat în martie 2016, care a redus fluxul solicitanţilor de azil din Orientul Mijlociu către UE, unde Bulgaria este una dintre porţile de intrare.
Preşedinţia bulgară, care îi succede Estoniei, va fi de asemenea cea a lansării noii faze a negocierilor liderilor europeni cu Regatul Unit în legătură cu o perioadă de tranziţie post-Brexit şi cu cadrul viitoarei lor relaţii comerciale. „Agenda va fi încărcată întrucât 2018 este ultimul an complet al mandatului Comisiei” înainte de alegerile europene din 2019, subliniază Ognian Zlatev, reprezentantul Comisiei Europene în Bulgaria.

Criză politică evitată

Demisia președintelui parlamentului de la Sofia în luna noiembrie 2017 a dezamorsat o gravă criză politică în ajunul preluării de către Bulgaria a președiției UE, consideră analiştii politici bulgari, citaţi de KARADENIZ PRESS. Dimitar Glavcev și-a dat demisia fără să aștepte ca deputații să voteze propunerea Partidului Socialist ca el să fie îndepărtat de la conducerea legislativului bulgar, iar asta a dus la dezamorsarea unei grave crize politice în ajunul președinției bulgare de șase luni a Uniunii Europene ianuarie-iunie 2018.
Decizia lui Glavcev a pus în lumină fragilitatea coaliției dintre GHERB și Patrioții uniți. La baza cererii de demitere a speakerului Glavcev a stat decizia acestuia de a o scoate din sala parlamentului pe șefa Partidului Socialist Kornelia Ninova.
Glavcev a văzut în cererea Ninovei ca premierul să explice afirmația sa că între deputați se află un un traficant de droguri și un cumpărător de voturi o ofensă la adresa guvernului. Premierul însă a calificat sancționarea șefei opoziției drept o acțiune neinspirată.
Grupul parlamentar socialist a decis în unanimitate să boicoteze ședințele până la demisia lui Glavcev. La boicot au aderat deputații turci însă din alt motiv – participarea naționaliștilor la guvernare.
În această, situație Borisov l-a sfătuit pe Glavcev să demisioneze. Primul ministru a declarat că stabilitatea țării este deasupra intereselor partidului său.
Surse neoficiale au declarat că s-a ajuns la demisia lui Glavcev după ce președintele Parlamentului European Antonio Tajani ar fi avertizat că va fi nevoit să-și amâne apropiata vizită la Sofia pentru că nu dorește să vorbească în fața parlamentului bulgar în absența opoziției.
Cu 139 de voturi din 240 în postul de președinte al parlamentului a fost aleasă Țveta Karaianceva din GHERB.

Bomba balcanică

Sofia intenţionează de asemenea să contribuie cu expertiza sa regională în legătură cu un subiect apropiat de inima ei: integrarea europeană a vecinilor săi din Balcani. Un summit UE-Balcani este programat pentru luna mai 2018. Dintre ţările rezultate din fosta Iugoslavie şi Albania, numai Serbia şi Muntenegru poartă în prezent negocieri de aderare cu UE.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat anterior că se aşteaptă ca Serbia să adere la Uniunea Europeană înainte de anul 2025, transmite Tanjug. ”Cred că Serbia şi Muntenegru vor fi membri ai Uniunii Europene înainte de 2025”, a afirmat Juncker răspunzând unei întrebări în conferinţa de presă organizată după o sesiune de lucru a Colegiului comisarilor şi a executivului bulgar.
El şi-a exprimat satisfacţia faţă de intenţia Sofiei de a plasa integrarea europeană a Balcanilor Occidentali printre priorităţile preşedinţiei bulgare a Consiliului Uniunii Europene. La jumătatea lunii mai, Sofia va găzdui o reuniune a liderilor statelor din UE şi ai celor din Balcanii Occidentali. Regiunea va fi vizitată de Jean-Claude Juncker în primăvara anului viitor.
”Europa face parte din ADN-ul Bulgariei. Încă din prima zi după aderarea la Uniunea Europeană, Bulgaria s-a comportat ca un membru fondator, în timp ce alte ţări fondatoare nu se comportă mereu ca membre fondatoare”, a estimat Juncker, citat de BTA.

Ambiţii bulgare

La rândul său, premierul bulgar Boiko Borisov a declarat că ţara sa este pregătită să asigure preşedinţia prin rotaţie a Consiliului UE în prima jumătate a anului viitor. ”Bulgaria este gata să preia conducerea Consiliului UE. Ambiţia noastră este de a face Uniunea mai solidă şi mai rezistentă în timpul preşedinţiei bulgare” a Consiliului UE, a spus Borisov. El a adăugat că asigurarea preşedinţiei Consiliului UE constituie o mare responsabilitate, dar a subliniat că, după zece ani de apartenenţă la UE, Bulgaria s-a dovedit a fi o membră stabilă şi de încredere.
Boiko Borisov a menţionat că motto-ul preşedinţiei bulgare a Consiliului UE, ‘Uniţi suntem puternici’, este o lecţie pe care Bulgaria a învăţat-o din propria istorie. ”Suntem conştienţi că ne aşteaptă multă muncă. Iată de ce eforturile noastre se vor concentra în trei direcţii: consens, competitivitate şi coeziune”, a subliniat şeful executivului bulgar, citat de BTA.
Borisov a ţinut să precizeze că negocierile privind Brexit nu vor umbri alte chestiuni importante pentru cetăţenii europeni, precum securitatea şi migraţia, dezvoltarea economică, crearea unei uniuni energetice, protecţia mediului şi consolidarea rolului global al Europei. ”Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete şi vizibile. Trebuie să arătăm responsabilitate şi solidaritate”, a spus el.

Turcia, o prioritate pentru Sofia

Premierul bulgar Borisov pledează de asemenea pentru ameliorarea relaţiilor dintre UE şi Turcia, cu care ţara sa împarte 259 km de frontieră terestră. Dorinţa bulgară se loveşte de opoziţia unor state importante din UE, precum Germania şi Franţa.
Anterior ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat pentru DPA că majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene doresc ca Turcia să se alăture blocului comunitar, insistând că obiectivul Ankarei este să fie membră cu drepturi depline a UE şi a subliniat că se aşteaptă ca în 2018 ţara sa să aiba relaţii mai bune cu Germania. „Sunt doar câteva ţări precum Germania, Austria şi, în ultima vreme, Danemarca care sunt împotriva aderării noastre” la blocul comunitar, a spus el.
„Dacă UE decide să nu accepte Turcia, aceasta depinde de UE. Dar eu văd că multe ţări sunt în continuare în favoarea aderării Turciei” la Uniunea Europeană, a afirmat şeful diplomaţiei turce, dând la o parte opţiuni pentru oferte parţiale. În ceea ce priveşte alte alianţe, Cavusoglu a spus ferm că „Rusia nu este o alternativă la Occident”.
El a recunoscut totuşi că represiunea guvernului său în urma puciului eşuat de anul trecut a „afectat imaginea Turciei”, dar a insistat asupra faptului că starea de urgenţă actuală nu înseamnă că ţara sa a devenit o dictatură. „Când lucrurile vor reveni la normalitate, vom scăpa de starea de urgenţă”, a adăugat ministrul de externe turc.

Atacuri diplomatice

Întrebat despre afirmaţiile preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, potrivit căruia Turcia se îndepărtează de blocul comunitar în ceea ce priveşte statul de drept, Cavusoglu a spus că executivul comunitar pare să-şi schimbe opinia de la o zi la alta. „Când Juncker îl vede pe preşedintele Erdogan, el îl numeşte cel mai bun prieten al său. Când ne întâlnim totul este frumos. Aş dori să întreb la ce oră a zilei el a făcut aceasta declaraţie şi din ce motiv „, a spus Cavusoglu.
În ceea ce priveşte Germania, un important partener comercial al Turciei, ministrul turc a spus: „Mă aştept la un an mult mai bun în 2018”, referindu-se la relaţia sa strânsă cu omologul său german, Sigmar Gabriel, pe care intenţionează să-l viziteze în ianuarie. „Din partea noastră, noi nu vedem nicio criză. Turcia nu are nicio problemă cu Germania. Dar Germania are o problemă cu Turcia”, a spus Cavusoglu, denunţând o „tendinţă de denigrare a lui Erdogan” în străinătate. El a spus că Germania ar trebui să trateze Turcia ca pe un partener egal. „Dacă Germania ameninţă Turcia, Turcia va răspunde”, a avertizat ministrul turc în acelaşi interviu.

Ofensivă poloneză

Guvernul polonez pregăteşte o ‘ofensivă diplomatică’ pentru a contracara decizia Comisiei Europene de a activa articolul 7 din Tratatul UE, o măsură inedită luată ca răspuns în faţa reformei sistemului judiciar polonez, dar suspendarea dreptului de vot al Poloniei în Consiliul UE (măsura prevăzută în acel articol) va fi greu de realizat, întrucât necesită un vot unanim al tuturor celorlalte state membre ale UE, iar Ungaria a anunţat deja că se va opune, relatează agenţiile de presă internaţionale.
Executivul comunitar i-a dat celui polonez şi un termen de trei luni să revină asupra acestei reforme considerată la Bruxelles ‘un risc evident de încălcare a statului de drept’. Anul trecut, tot în luna decembrie, Comisia Europeană a mai dat guvernului de la Varşovia un termen de două luni pentru a răspunde preocupărilor legate de reforma Tribunalului Constituţional. Guvernul polonez a răspuns în ultima zi a acelui termen şi a respins toate acuzaţiile, iar acum acţiunile executivului de la Varşovia arată că va folosi noul termen pentru a explica poziţia sa atât Comisiei Europene, cât şi diferiţilor lideri europeni.
Astfel, ministrul polonez de externe Witold Wasczykowski a anunţat o ‘ofensivă diplomatică’ ce va începe din data de 3 ianuarie, când noul premier polonez Mateusz Morawiecki se va întâlni la Budapesta cu omologul său ungar Viktor Orban.

Axă Varşovia-Budapesta

Acesta din urmă, aliat al Varşoviei şi care el însuşi are o relaţie dificilă cu Comisia Europeană, tot pe teme ce ţin de statul de drept, precum şi din cauza opoziţiei faţă de cotele de refugiaţi şi a noii legi ungare privind învăţământul superior – care vizează Universitatea Central-Europeană creată de George Soros -, a anunţat că va apăra Polonia în aplicarea articolului 7 şi că va bloca prin veto orice acţiune a Bruxelles-ului împotriva acestei ţări.
Polonia ar putea de asemenea să ceară sprijinul celorlalte două ţări din grupul de la Vişegrad, Cehia şi Slovacia, mai ales că nici premierii acestora, Andrej Babis şi Robert Fico, nu sunt văzuţi favorabil la Bruxelles, în special din cauza poziţiei lor ostile în chestiunea migraţiei. Andrej Babis, recent numit premier, este considerat un politician populist, supranumit şi ‘Trump al Cehiei’, ţară vizată împreună cu Polonia şi Ungaria de o procedură comunitară de infringemenent pentru că au refuzat să aplice cotele obligatorii de refugiaţi.
În următoarea etapă a ofensivei sale diplomatice, premierul Morawiecki va avea pe 9 ianuarie o întrevedere cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, iar pe 15 ianuarie va avea discuţii cu responsabilii bulgari, având în vedere că la 1 ianuarie Bulgaria preia preşedinţia semestrială Consiliului UE.
Deşi nu au mai fost comunicate alte date precise, şeful de cabinet al lui Morawiecki a spus că în săptămânile următoare ‘probabil acesta va efectua un turneu diplomatic prin statele UE’, urmând probabil să participe şi la Forumul de la Davos.
Premierul polonez şi-a manifestat disponibilitatea de a ‘explica partenerilor europeni de ce pentru Polonia reformele din sistemul judiciar sunt necesare’. ‘Sper că vom ajunge pe un teren comun, măcar în ceea ce priveşte înţelegerea poziţiilor fiecărei părţi’, a indicat Mateusz Morawiecki.

Măsuri comunitare

Executivul comunitar a lansat anul trecut în luna iunie o procedură de infringement pe tema respectării statului de drept în Polonia, urmată anul acesta, tot în iunie, de o alta privind neaplicarea cotelor obligatorii de refugiaţi. Vorbind duminică despre aceasta din urmă, premierul Morawiecki a declarat că Polonia nu îşi va schimba poziţia. ‘Nu vom permite să ni se impună propuneri greşite care nu ajută la rezolvarea problemei la sursă (…) Impunerea unilaterală a unei asemenea soluţii statelor membre este o negare a principiilor UE’, a scris premierul polonez pe Twitter.
Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat luna trecută că de la începutul anului 2017 a trimis guvernului polonez patru invitaţii la dialog, toate rămase fără răspuns, executivul de la Varşovia acuzând în schimb oficialii europeni că evaluările lor pe tema reformei sistemului judiciar şi a statului de drept sunt mai degrabă politice decât juridice. (Mihai Isac)

Share our work
Romania, pe ultima suta de metri pentru demararea proiectelor de interconectare a R Moldova la sistemul energetic european

Romania, pe ultima suta de metri pentru demararea proiectelor de interconectare a R Moldova la sistemul energetic european

Transgaz a depus o ofertă pentru achiziţia societăţii de stat Vestmoldtransgaz din Republica Moldova Oferta a fost acceptată de către autorităţile de la Chişinău, fiind conformă cu caietul de sarcini. Agenţia Proprietăţii Publice din Republica Moldova a precizat că preţul iniţial de vânzare al societăţii Vestmoldtransgaz este de 180 de milioane de lei (moldoveneşti). Cumpărătorul va avea obligaţia de a investi în companie 93 de milioane de euro, pe durata primilor doi ani după preluarea acesteia.

Transgaz a înregistrat, în primele nouă luni din acest an, un profit net de 433,552 milioane lei, în creştere cu 21% raportat la cel obţinut în perioada similară din 2016, de 358,469 milioane lei.

Totodată, potrivit Ministerului Economiei şi Infrastructurii de la Chişinău, Transgaz a înfiinţat, pe 18 decembrie, o filială în Republica Moldova, denumită EuroTransgaz. În documentul de înfiinţare se arată că printre principalele obiective de activitate ale noului agent economic sunt producerea, transportul, distribuţia, stocarea şi furnizarea gazelor naturale, transporturi prin conducte, depozitări, precum şi activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management.

Noua întreprindere este reprezentanţa Societăţii pe Acţiuni Transgaz din România, care participă la realizarea proiectului de interconexiune pe gaze naturale dintre Republica Moldova şi România, inclusiv prin extinderea gazoductului Iaşi – Ungheni până la Chişinău, care urmează a fi dat în exploatare până la finele anului 2018, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei şi Infrastructurii din Republica Moldova.

Pe data de 12 decembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Transgaz a aprobat înfiinţarea unei companii în Republica Moldova pentru a participa la procedura de privatizare a întreprinderii de stat Vestmoldtransgaz, se arată într-un document publicat pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

Share our work
România va interconecta Republica Moldova la rețeaua europeană de energie electrică

România va interconecta Republica Moldova la rețeaua europeană de energie electrică

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiții (BEI) și Banca Mondială oferă un pachet de finanțare în sumă de 270 de milioane de euro pentru a asigura interconectarea permanentă între rețelele electrice din Moldova și România. Pachetul de finanțare include împrumuturi de la BEI și BERD de 80 de milioane de euro fiecare, un împrumut de 70 de milioane de euro de la Banca Mondială și un grant de 40 de milioane de euro din fondurile UE. Acordurile de credit cu BERD și BEI au fost semnate miercuri, 20 decembrie, la Chișinău, relatează agenția de știri IPN.

Ministrul Octavian Calmâc a subliniat că proiectul de interconectare electrică cu România este cel mai mare proiect în domeniul energetic al Republicii Moldova de la proclamarea independenței până în prezent. Investiția acoperă construcția unei noi linii electrice de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcănești, în sudul Moldovei și Chișinău, modernizarea și extinderea stațiilor din Chișinău și Vulcănești și construirea unei stații electrice de tip back-to-back de 600 MW în Vulcănești.

Interconexiunile vor fi construite de către întreprinderea de stat Moldelectrica pe parcursul a trei ani, între 2019 și 2022. „Implementarea proiectelor investiționale pentru dezvoltarea interconectării electrice dintre Moldova și România este un obiective strategic orientat spre atingerea unui complex energetic mai eficient, competitiv şi care va asigura securitatea energetică a țării, modernizarea infrastructurii energetice existente şi integrarea pe piața energetică a UE.

Totodată, realizarea proiectului va oferi nu doar un nivel de securitate sporit, dar și prețuri competitive pe piața autohtonă de energie electrică, accesul permanent la piața regională de energie electrică, iar în consecință un preț final al energiei mai puțin împovărător pentru consumatori”, a declarat Octavian Calmâc.

„Urmărim un obiectiv clar: ca într-o perioadă de timp medie să devenim parte a unui sistem european de funcționare a pieței energetice, iar Republica Moldova să aibă surse alternative și dreptul de a alege din care piață să se aprovizioneze cu energie electrică”, a adăugat ministrul economiei și infrastructurii.

Șeful Delegației UE la Chișinău, Peter Michalko, a apreciat proiectul drept unul major, care leagă Republica Moldova de piața energiei electrice a Uniunii Europene. „Este un exemplu de cooperare excelentă dintre Uniunea Europeană, BERD, BEI și Banca Mondială în ceea ce privește materializarea unui proiect concret, care va face o schimbare pentru cetățenii Republicii Moldova”, a menționat diplomatul, subliniind că „acest proiect va oferi o securitate energetică Republicii Moldova și, în același timp, va duce la îmbunătățirea competitivității pieței electrice”.

Proiectele vor fi lansate după ce acordurile de finanțare vor trece prin procedurile de ratificare.

Share our work
Rusia intră puternic în industria petrolieră venezueleană

Rusia intră puternic în industria petrolieră venezueleană

Președintele Venezuelei, Nicholas Maduro, supervizează acordurile încheiate de șeful Rosfent, Igor Secin și preşedintele PDVSA, generalul Manuel Quevedo

Compania rusă de petrol Rosneft a precizat, duminică, că planuiește să producă anual circa 6,5 miliarde de metri cubi de gaz din exploatarea a două câmpuri petrolifere din Venezuela pe o perioadă de 15 ani de zile.  Potrivit Rosneft, autortiățile venezuelele au acordat o licență de exploatare pe 30 de ani pentru Rosneft, care ar urma să lucreze câmpurile petrolifere de la Patao și Mejillones, relatează TASS.

Dar cooperarea energetică între Rusia și Venezuela nu se oprește aici Compania petrolieră de stat PDVSA din Venezuela a anunţat că a semnat cu gigantul rus Rosneft o serie de acorduri în domeniile petrolier şi gazelor naturale, cu ocazia unei reuniuni la Caracas la care a participat preşedintele Nicolas Maduro.

„Sunt în studiu alianţe între PDVSA şi Rosneft în sectorul gazelor naturale şi petrolier (…) Investiţiile între companiile petroliere şi de gaze ruse şi PDVSA vor creşte”, a anunţat firma venezueleană într-un mesaj pe Twitter.

La reuniune au fost prezenţi, printre alţii, preşedintele PDVSA, generalul Manuel Quevedo, şi cel al Rosneft, Igor Sechin.

PDVSA nu a oferit niciun detaliu despre acorduri, reuniunea încheindu-se fără conferinţă de presă.

Compania PDVSA furnizează 96% din valuta Venezuelei, iar datoria grupului reprezintă circa 30% din datoria suverană a ţării care se confruntă cu o gravă criză economică, cu o rată a inflaţiei estimată pentru 2018 la 2.349%, agravată de prăbuşirea cursului barilului.

Generalul Manuel Quevedo a fost numit la sfârşitul lunii noiembrie de preşedintele Nicolas Maduro la conducerea grupului PDVSA după o serie de scandaluri de corupţie legate de industria petrolieră din Venezuela.

Marţea trecută, procuratura din Venezuela a anunţat deschiderea unei anchete penale pentru corupţie contra fostului preşedinte al PDVSA Rafael Ramirez, constrâns săptămâna trecută să îşi părăsească postul de ambasador la ONU.

Share our work
România amâna conectarea R. Moldova la sistemul energetic european

România amâna conectarea R. Moldova la sistemul energetic european

Trangaz amână cumpărarea Vestmoldtransgaz din Republica Moldova, compania ce ar urma să gestioneze gazoductul Ungheni-Chișinău și conectarea Republicii Moldova la sistemul energetic european via România. Probleme mari în privința planurilor României de a deveni, prin intermediul Transgaz, principalul acționar al societății din Republica Moldova Vestmoldtransgaz care va gestiona gazoductul Ungheni-Chișinău și ar racorda astfel R. Moldova la sistemul energetic european.

Ministerul Economiei de la București, care controlează operatorul sistemului național de transport al gazelor naturale, Transgaz, cu 58,5% din acțiuni, a votat în AGA de marți a companiei împotriva rectificării bugetului pe 2017 al Transgaz prin suplimentarea cheltuielilor pentru investiții de anul acesta cu 41 milioane lei, sumă necesară preluării Vestmoldtransgaz, operatorul moldovean al gazoductului Iași-Ungheni, scrie profit.ro.

Votul negativ al ministerului a condus însă la neaprobarea în AGA a rectificării bugetare solicitate de Transgaz în scopul participării la privatizarea Vestmoldtransgaz.

Vestmoldtransgaz a fost scoasă la privatizare pentru 180 de milioane de lei moldovenești (circa 41 milioane lei românești sau 9 milioane euro) și cu obligația realizării de investiții de 93 milioane euro în următorii 2 ani, sumă echivalentă cu valoarea proiectului de extindere până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni și de majorare a capacității de transport a acestuia.

Agenția anunțase inițial că Vestmoldtransgaz, care administrează gazoductul Iași-Ungheni, va fi scoasă la licitație în perioada 27 noiembrie- 1 decembrie 2017. Ulterior, APP a prelungit de două ori termenul, ultima dată la jumătatea lunii trecute, când a stabilit drept dată limită pentru depunerea ofertelor ziua de 28 decembrie. Până atunci mai sunt două săptămâni. În schimb, în AGA Transgaz de marți s-a aprobat, cu votul pozitiv al Ministerului Economiei, înființarea în Republica Moldova a SRL-ului prin care ar urma să fie preluat Vestmoldtransgaz.

Share our work
Gazprom se restructurează și vrea companie separată de gaze lichefiate

Gazprom se restructurează și vrea companie separată de gaze lichefiate

Gigantul energetic Gazprom s-ar putea desprinde cu o companie ce ar urma să se ocupe de afaceri cu gaz lichefiat (LNG), a declarat luni directorul boardului de administrație al companiei, Viktor Zubkov. „Planurile pentru crearea unei noi companii sunt încă valabile. Am pus în funcțiune Compania de combustibili pentru mașini și ne propunem să creăm o companie specializată în LNG care se va ocupa de contrucția unor centrale pe LNG”, a declarat Zubkov, răspunzând la o întrebare privind proiectele de investiții ce ar urma să fie discutate la o întrunire generală a boardului Gazrpom de pe 19 decembrie.

Fabricile pentru LNG ar putea aproviziona combustibil pentru vehicule cu motor, transport feroviar, nave maritime și fluviale, a mai adăugat el, citat de Tass. Zubkov a preciat că proiectele de gaze lichefiate din Sahalin și constuctia fabricii de gaz lichefiat din regiunea Leningrad vor fi discutate la întâlnirea de săptămâna viitoare.

Share our work