de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Armata-israeliana-pregatita-pentru-o-noua-confruntare-cu-Hamas
Mişcarea terorista palestiniana Hamas a trimis un avertisment Israelului, afirmând că va răspunde în forţă şi imediat oricărui atac asupra Fâşiei Gaza, relatează cotidianul libanez Al-Akhbar, citat de mass-media israeliană, preluat de agenția KARADENIZ PRESS. Confom cotidianului arab, trimisul Qatarului în Gaza, Mohammed Al-Emadi, ar fi spus Hamasului că Israelul este în stare de alertă, anticipând un posibil conflict militar cu gruparea palestiniană care controlează Fâşia Gaza. Cotidianul a explicat că Hamas, la rândul său, a avertizat că răspunsul său va fi mult mai mult decât un schimb masiv de focuri între cele două părţi care a avut loc în luna noiembrie după lansarea unor tiruri cu rachete în direcţia Israelului, de o amploare nemaivăzută de la războiul din Gaza în 2014.
Motive financiare
Citând sub rezerva anonimatului o sursă din cadrul grupării teroriste, cotidianul arab susţine că Hamas ar fi refuzat bani din partea Qatarului, întrucât Israelul a introdus noi condiţii pentru acest transfer de fonduri. Sursa menţionată a explicat că aceste condiţii vizează refuzul israelian de a utiliza aceste fonduri pentru a remunera un număr de înalţi responsabili Hamas.
În Israel, respingerea de către Hamas a banilor din Qatar a ridicat temeri legate de recrudescenţa violenţei la frontiera cu Gaza, unde se înregistrează ciocniri săptămânale de amploare de anul trecut şi izbucniri periodice între armata israeliană şi grupările palestiniene.
Israelul a blocat temporar transferul ajutoarelor din Qatar după două atacuri suvernite la frontieră, aprobând intrarea lor abia după negocieri intense și presiuni europene și americane. Hamasul a anunţat apoi că nu va lua niciun ban, acuzând Israelul de încălcarea acordului de încetare a focului.
Această serie de violenţe a urmat unei operaţiuni a forţelor speciale în Fâşia Gaza, în cursul căreia şi-au pierdut viaţa un ofiţer israelian şi cel puţin şapte combatanţi Hamas.
Având în vedere recrudescenţa tensiunilor la frontieră, militarii israelieni au început joi să-şi consolideze prezenţa la frontiera cu Fâşia Gaza. Armata a desfăşurat, de asemenea, sistemul de apărare antirachetă Iron Dome în zona metropolitană a Tel Aviv-ului şi în sud, o măsură de precauţie împotriva atacurilor potenţiale dinspre Fâşia Gaza sau din nord – unde situaţia securităţii devine din ce în ce mai precară.
Aviația israeliană pedepsește atacurile Hamas
Reacție letală
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a promis o ‘reacţie letală’ grupărilor armate palestiniene dacă vor relua ostilităţile, acest avertisment intervenind pe fondul escaladării tensiunilor în Fâşia Gaza, informează mass-media de la Ierusalim, citată de KARADENIZ PRESS. ‘Ar putea să existe unii în Gaza care cred că îşi pot scoate capul, îi sfătuiesc să înţeleagă că reacţia va fi letală şi foarte dureroasă’, a declarat Netanyahu, citat de biroul său de presă, după ce a participat la un exerciţiu militar la baza Shizafon, în sudul ţării. ‘Suntem pregătiţi pentru orice scenariu’, a avertizat şeful guvernului israelian.
Lovituri militare
Tancuri desfăşurate de partea israeliană au lovit două poziţii militare ale Hamas, mişcarea islamistă care controlează acest teritoriu, ca represalii la tiruri cu arme de foc asupra soldaţilor israelieni desfăşuraţi la frontieră. În cursul nopţii de marţi spre miercuri, avioane de război au bombardat o tabără a Hamas.
Un membru al braţului armat al Hamas a fost ucis de tirul lansat de un tanc. De cealaltă parte, un soldat israelian, salvat de casca sa, a fost uşor rănit de focurile armă trase de palestinieni.
Israelul şi Hamas, precum şi aliaţii săi palestinieni, au dus trei războaie în Fâşia Gaza din 2008, ultimul în 2014, notează AFP.
Israel, amenintat permanent de terorism
Amenințări siriene
Bashar Jaafari, ambasadorul Siriei la ONU, a condamnat atacurile israeliene împotriva țintelor iraniene ca răspuns la un atac cu racheta asupra regiunii israeliene Hermon, luând în calcul un posibil răspuns similar sirian împotriva aeroportul israelian ”Ben Gurion”, relatează agenția AnimaNews.
“Nu este timpul ca Consiliul de Securitate să reacționeze la multiplele agresiuni israeliene împotriva țării mele? Sau trebuie să atragem atenția Consiliu exercitând dreptul nostru la autoapărare prin atacarea aeroportului ”Ben Gurion” ca răspuns la agresiunea israeliană împotriva aeroportul internațional Damasc?”, a spus el.
Adresându-se corpului internațional, după omologul său israelian Danny Danon, Jaafari a denunțat și “ocupația ilegală” a Podișului Golan.
Anterior, ambasadorul Danon afirmase că Iranul este “obsedat de Israel” și a cheltuit “șapte miliarde de dolari în fiecare an pentru finanțarea terorismului” în Orientul Mijlociu.
Războiul spionilor
Armata libaneză a anunţat recent arestarea unui agent al Serviciului de informaţii externe al Israelului (Mossad), care a fost implicat în ianuarie 2018 într-o tentativă de asasinat împotriva unui responsabil al mişcării islamiste palestiniene Hamas în sudul Libanului, informează mass-media libaneză. Serviciile de securitate libaneze au anunţat marţi arestarea unui complice care ar fi ‘efectuat operaţiuni de recunoaştere şi supraveghere’ înaintea tentativei de atentat. Nu se precizează naţionalitatea persoanei reţinute, dar comunicatul asigură că aceasta ‘a recunoscut că lucrează pentru Mossad din 2014’. El ar fi ‘mărturisit’ de asemenea că a fost însărcinat cu monitorizarea responsabilului Hamas din vara anului 2017.
La 14 ianuarie 2018, Mohammed Hamdane a fost grav rănit la picioare când o bombă a explodat în maşina sa la Saida, 40 km sud de Beirut. Potrivit unei surse palestiniene, el făcea parte din serviciile de securitate ale Hamas.
Autorităţile libaneze au acuzat Israelul de implicare în această tentativă de asasinat. Încă din ianuarie 2018 acestea au anunţat că l-au arestat pe ‘unul dintre autorii actului criminal’.
După atentatul eşuat, Mossad i-ar fi cerut acestuia să părăsească Libanul, apoi să se întoarcă trei luni mai târziu, mai adaugă comunicatul armatei.
În 2010, Libanul a condamnat la moarte un fost membru al Siguranţei generale libaneze găsit vinovat de colaborare cu Israelul şi de implicare în asasinarea a doi lideri ai Jihadului Islamic palestinian. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, razboi electoral total
Rada Supremă a Ucrainei va examina în a doua lectură un proiect de lege privind modificarea Constituției, care presupune consfinţirea cursului ţării spre UE și NATO, într-o ședință specială programată pentru data de 7 februarie, a declarat reprezentantul președintelui Ucrainei în Rada Supremă, Irina Lutsenko, într-un interviu pentru postul TV „Pryamoy”, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit sursei citate, negocierile cu grupurile parlamentare demonstrează sprijinul acestora pentru schimbări cu o majoritate constituțională de peste 300 de voturi. Pentru cimentarea cursului euro-atlantic al Ucrainei, în următoarea sa sesiune, Rada Supremă de la Kiev, va examina proiectele de lege legate de securitatea națională și apărare necesare, a mai declarat Irina Lutsenko.
Reamintim că, în primă lectură, Rada a susținut proiectul de amendamente la Constituție, care consfinţesc cursul țării spre UE și NATO, la 22 noiembrie, 2018. Această decizie a fost susținută de 311 deputați ai poporului.
Poroșenko, ofensivă electorală
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, şi-a exprimat convingerea că Ucraina se îndreaptă cu încredere spre aderarea la Uniunea Europeană și la Alianţa Nord-Atlantică, relatează agenția de presă UNIAN, menţionând că liderul de la Kiev a făcut o declaraţie în acest sens la întâlnirea anuală cu diplomații străini acreditaţi în Ucraina. „Ne urmăm calea cu încredere. Aceasta este modalitatea prin care se poate construi o ţară cu un stat de drept şi o democraţie europeană, care să se îndrepte cu precizie spre aderarea la UE și la NATO. Este calea consensului nostru național, ideea națională. Sunt sigur că nu vom renunța la această cale” a mai subliniat Poroșenko.
Preşedintele a mai menţionat că zona de liber schimb cu UE este „ghidul nostru pentru o amplă integrare economică pe piața europeană comună”. „Ucraina implementează cu succes schimbări fundamentale în domeniul securității și apărării statului. Armata ucraineană a intrat deja în clasamentul primelor zece cele mai puternice armate din Europa. Iar legea privind securitatea națională, adoptată anul trecut, ne-a adus mai aproape de standardele NATO într-un ritm și mai accelerat” – a spus Petro Poroşenko.
Armata Ucrainei, mandria lui Porosenko
Vise NATO
Ucraina ar putea deveni stat membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice în următorii cinci sau zece ani – consideră general-locotenentul în rezervă Igor Romanenko, fost șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, relatează mass-media de la Kiev.
Acesta califică drept „destul de realistă” posibilitatea ca Ucraina să atingă standardele NATO, în condiţiile în care planul de reformare a armatei ucrainene ar trebui finalizat până în 2020. „Cel mai important lucru este că Ucraina se îndepărtează de sistemul de control al Rusiei, în care Statul Major era parte din Ministerul Apărării, așa cum era în Rusia țaristă, în forțele armate sovietice și în Federația Rusă modernă. Trecem la așa-numitul sistem anglo-saxon, în care Ministerul Apărării îndeplinește o funcție pur militaro-politică, contribuind în mod cuprinzător la dotarea forțelor armate” – a concluzionat fostul șef adjunct al Statului Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
Standarde NATO
Anterior, ministrul adjunct al afacerilor externe de la Kiev, Vadim Pristaiko, a declarat că Alianța Nord-Atlantică apreciază pozitiv dezvoltarea armatei ucrainene, în special în ceea ce privește pregătirea sergenţilor şi gestionarea trupelor. „Ultima evaluare, pe care Alianţa a făcut-o la sfârșitul anului trecut, indică faptul că există mari realizări” – a menţionat Pristaiko. Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, de asemenea, a anunţat recent că, începând cu anul viitor, forțele armate ucrainene vor funcționa conform standardelor NATO, un obiectiv stabilit prin legea privind securitatea națională a Ucrainei.
„În 2020, Forțele Armate ale Ucrainei vor fi organizate și capabile să acționeze pe deplin conform standardelor NATO, în conformitate cu legea noastră privind securitatea națională” – a precizat șeful statului ucrainean. Totodată, Poroșenko şi-a exprimat convingerea că parcursul euroatlantic al Ucrainei va contribui la asigurarea securității granițelor și suveranității statului. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 27, 2019 | Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Brexit ameninta stabilitatea Marii Britanii
Data la care Marea Britanie părăseşte Uniunea Europeană ar putea fi amânată cu câteva săptămâni pentru a da timp Parlamentului să adopte legislaţia, a declarat pentru BBC Andrea Leadsom, preşedintele Camerei Comunelor, cel mai important oficial britanic care a lansat o astfel de idee până în acest moment, relatează Reuters, citată de KARADENIZ PRESS. „Putem să adoptăm legislaţia şi cred că, în ciuda tuturor dificultăţilor, avem o relaţie foarte puternică cu prietenii şi vecinii noştri din UE şi sunt absolut sigură că, dacă vom avea nevoie de câteva săptămâni în plus, atunci acest lucru este posibil”, a declarat Andrea Leadsom pentru BBC.
Răspunzând întrebării dacă acest lucru ar însemna extinderea perioadei de negociere aferente articolului 50, Leadsom a declarat pentru BBC: „Nu înseamnă în mod necesar asta. Cred că trebuie să ne gândim cu atenţie. Însă, aşa cum stau lucrurile, simt că noi putem, cu sprijinul celor două Camere – Camera Comunelor şi Casa Lorzilor – cu bunăvoinţă şi determinare, să adoptăm legislaţia în timp util”.
29 martie
Marea Britanie urmează să părăsească Uniunea Europeană pe 29 martie, însă acordul negociat de premierul Theresa May cu Bruxellesul a fost respins de parlamentari, lăsând deschisă posibilitatea unui Brexit fără acord.
Parlamentul britanic va vota în curând o serie de amendamente, în condiţiile în care Marea Britanie se confruntă cu cea mai gravă criză politică din ultima jumătate de secol, încercând să stabilească cum, sau chiar dacă, va părăsi proiectul european la care a aderat în 1973.
O purtătoare de cuvânt a cabinetului premierului May a declarat că poziţia guvernului nu s-a schimbat. „Nu avem în vedere o prelungire a articolului 50 şi suntem angajaţi să facem tot ce este necesar pentru a avea totul gata pentru momentul în care părăsim UE pe 29 martie”, a spus oficialul britanic.
Propunere europeană
Ministrul francez al afacerilor europene Nathalie Loiseau a estimat că ar putea fi luată în considerare o amânare a Brexit-ului, dar că aceasta nu poate fi o soluţie în sine, opinie exprimată în cadrul unei conferinţe de presă pe marginea unui forum la Strasbourg. ”Dacă un guvern britanic, susţinut de o majoritate în parlamentul (britanic) – ceea ce ar fi un adevărat progres -, ar veni cu noi idei privind viitorul relaţiilor dintre Regatul Unit şi Uniunea Europeană (…) şi noi am cere o amânare, acest lucru ar merita să fie luat în considerare”, a declarat dna Loiseau.
”O amânare nu este o soluţie, ci un mijloc pentru o soluţie”, a subliniat ministrul. ”Trebuie să existe un obiectiv politic nou şi credibil, adică trebuie ca un guvern britanic să propună o soluţie care nu deschide acordul privind retragerea (din UE) negociat timp de 17 luni”, a insistat dna Loiseau. ”S-a încheiat acest acord de retragere şi el nu este renegociabil”, a conchis ea.
Marea Britanie ştie că Uniunea Europeană este dispusă să amâne data la care ţara va ieşi din Blocul comunitar, preferabil nu mai târziu de luna mai, când sunt programate alegerile din Parlamentul European, a declarat si cancelarul austriac Sebastian Kurz, citat de mass-media europeană, preluată de presa de la București. „Oficialii britanici ştiu că Uniunea Europeană este pregătită să facă orice pentru a evita un Brexit dur, de exemplu să amâne data de ieşire din Uniunea Europeană, dacă şi Marea Britanie doreşte acest lucru”, a declarat Sebastian Kurz în cadrul Forumului Economic Davos.
Conform declaraţiilor lui Kurz, Marea Britanie ar putea obţine o prelungire de aproximativ două luni, dar Brexitul ar trebui să aibă loc până la data în care sunt programate alegerile din Parlamentul European.
Liderii Uniunii Europene ar accepta prelungirea negocierilor pe tema Brexit doar în anumite condiţii, pe termen limitat, a declarat miercuri și Michel Barnier, negociatorul Uniunii Europene, subliniind că Marea Britanie trebuie să ofere clarificări despre viitoarea relaţie bilaterală.
Eventuala „prelungire a negocierilor Brexit trebuie aprobată de liderii UE. Vor aproba acest lucru doar dacă vor exista răspunsuri la trei întrebări: prima şi a doua – de ce şi pentru cât timp? A treia – nu vor apărea probleme la organizarea alegerilor europarlamentare în luna mai? Eu încă nu am un răspuns juridic clar la a treia întrebare. Cu toate acestea, este important la procesele democratice din UE să nu fie afectate”, a declarat Michel Barnier pentru publicaţiile Luxemburger Wort, Le Monde şi Rzeczpospolita.
Alegerile pentru Parlamentul European, data limita oferita de liderii UE pentru un acord Brexit
Regina anti-Brexit
Regina Elisabeta a II-a are una dintre rarele sale intervenții în viața politică din Marea Britanie. Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina a cerut să se găsească soluții, iar țara să iasă din această criză profundă. Într-un discurs susţinut la Women’s Institute din Norfolk, regina Elizabeth, în vârstă de 92 de ani, nu a menţionat explicit subiectul Brexit – programat pentru 29 martie -, însă a vorbit despre faptul că fiecare generaţie se confruntă cu „provocări şi oportunităţi noi”.
„În timp ce căutăm noi răspunsuri în epoca modernă, eu, una, prefer reţete testate şi încercate, de exemplu, să vorbeşti de bine de celălalt şi să respecţi puncte de vedere diferite; să colaborezi pentru a găsi un teren comun, să nu pierzi niciodată din vedere situaţia în ansamblu”, a mai spus regina.
Comentariile sale au fost interpretate drept un semnal codificat adresat clasei politice. Publicaţia The Times a titrat „Puneţi capăt Brexit-ului, le-a spus regina politicienilor”, iar cei de la BBC au spus că, fără îndoială, aceasta transmite un mesaj.
Un nou referendum
Tony Blair estimează că există peste 50% şanse să se organizeze al doilea referendum pe tema Brexitului. Şansele să aibă loc al doilea referendum pe tema Brexitului sunt, în prezent, mai mari de 50%, a mai spus recent, fostul premier laburist britanic. ”Eu cred că dacă va avea loc al doilea referendum, acesta va clasa afacerea”, a declarat pentru televiziunea Reuters Blair, un susţinător al rămânerii Regatului Unit în Uniunea Europeană, la forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos.
”Eu cred că dacă ne retragem din UE fără să ne întoarcem în faţa poporului, cu cearta actuală şi în aceste circumstanţe, asta ar semăna o disensiune şi mai mare”, a adăugat el. ”Mi-ar părea absolut iresponsabil să ieşim din UE fără acord şi sunt sigur că Parlamentul nu o va permite”, a adăugat el.
Referendumul de la 23 iunie 2016 a degajat o majoritate de 51,9% din voturile exprimate în favoarea Brexitului, ceea ce a declanşat procesul retragerii regatului din Uniune, aflat în haos în prezent, după ce deputaţii din Camera Comunelor au respins masiv acordul retragerii încheiat de Guvernul Theresei May cu UE.
Proteste anti-Brexit
Manifestanţi au blocat sâmbătă un drum care asigură o legătură între Irlanda şi Irlanda de Nord, construind un zid de beton şi false baraje militare, pentru a ilustra ceea ce va însemna un Brexit dur în această regiunea fragilă, relatează AFP preluată de mass-media de la București. Această acțiune vine să confirme avertismentele analiștilor politici privind declanșarea unor proteste masive în regiunile unde majoritatea a respins Brexitul, precum Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, etc.
Locuitori din regiune au folosit bariere de beton şi au instalat un birou vamal, apărat de un fel de turn de observaţie, cu falşi militari purtând uniforma britanică – o scenă menită să amintescă cele trei decenii de violenţe.
”Este vorba despre a aminti generaţiei noastre mai tinere care era situaţia în urmă cu 25 de ani”, a declarat John McNamee, un activist din cadrul Comunităţilor frontaliere împotriva Brexitului (BCAB – Border Communities against Brexit). ”Aşa era situaţia şi noi nu vrem cu adevărat să redevină aşa”, a adăugat activistul, deghizat în vameş.
În cazul în care Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană la 29 martie fără acord, frontiera între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord va deveni o frontieră extermă a UE, unde se vor efectua controale vamale. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 26, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Preşedintele Republici Kosovo, Hashim Thaci, l-a invitat pe preşedintele rus Vladimir Putin să efectueze o vizită la Pristina, informează RIA Novosti, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Îl invităm să vină (într-o vizită) în Kosovo. Este important să stabilim relaţii bune şi să avem contacte’, a declarat Hashim Thaci într-un interviu acordat agenţiei ruse de presă cu ocazia Forumului Economic Mondial de la Davos, pe fondul recentelor declarații dure ale președintelui rus la adresa autorităților de la Priștina.
Întâlnire parizană
În acest context, preşedintele kosovar a amintit că a vorbit cu Vladimir Putin în urmă cu două luni la Paris. ‘Am fost inspirat de discuţia directă şi corectă pe care am avut-o cu preşedintele Putin acum două luni la Paris. Preşedintele Putin a spus că dacă Kosovo şi Serbia vor ajunge la un acord de pace pe cale paşnică, prin dialog, el va accepta şi va susţine un astfel de document. Acesta este un pas nou şi pozitiv’, a declarat Hashim Thaci.
Potrivit lui, ‘Kosovo nu este un inamic al Rusiei’ şi doreşte ‘relaţii normale, ca între două ţări suverane’.
Diplomație oligarhică
Mass-media de la Priștina a precizat, citând surse guvernamentale kosovare, că președintele Hashim Thaci mizează în acest demers pe sprijinul oligarhului kosovar Behgjet Pacolli, o figură controversată, cu puternice legături de afaceri cu Federația Rusă.
Behgjet Pacolli, patronul Mabetex Group și eroul mai multor episoade politice interne controversate în Kosovo, este cunoscut pentru campania dusă în primii anii de independență ai Republicii Kosovo pentru obținerea recunoașterii din partea comunității internaționale.
Reamintim că posibila îmbunătățire a relațiile dintre Priștina și Moscova a fost grav afectată de decizia din decembrie 2018, când parlamentul de la Pristina a votat pentru crearea unei armate proprii a Kosovo, iar Moscova a calificat demersul ca pe o încălcare flagrantă a rezoluţiei Consiliului de Securitate.
Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic pentru Republica Serbia
Supărare rusă
Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, în marja recentei vizite efectuate în Serbia.
Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat și Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relata anterior site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.
Vizită strategică
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a aflat într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.
Putin, salvarea Serbiei
Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Poziția NATO
O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)
de Razvan Iorga | ian. 25, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE
Directoarea CIJM, Cornelia Cozonac (dreapta), în fața tinerilor jurnaliști din R. Moldova
Directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), Cornelia Cozonac, a vorbit într-un interviu pentru portalul Balkan Insight despre cele mai mari probleme cu care se confruntă jurnaliștii din R. Moldova. Situația din ce în ce mai grea este determinată de mai mulți factori precum concentrarea instituțiilor media în mâinile politicienilor, lipsa de finanțare, abuzuri și nu în ultimul rând de campania electorală pentru alegerile parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie. Toate aceste probleme sunt relevate pe larg în interviul de mai jos:
Anul 2018 a fost unul cu probleme pentru jurnaliștii din R. Moldova. Care au principalele situații cu care s-au confruntat ziariștii?
Cu adevărat anul 2018 a fost un an dificil pentru presă. În acest an, pe lângă problemele anterioare legate de accesul la informație, presiunile asupra jurnaliștilor, s-a întețit și discursul de ură (hate speech -n.r.) asupra jurnaliștilor.
Au fost cel puțin 10 cazuri grave în care politicieni, funcționari publici și alții, au atacat jurnaliștii și destul de dur. Fie cu cuvinte licențioase, fie cu amenințări cu moartea sau răfuiala fizică. În anii anteriori, acest fenomen nu a fost atât de pronunțat.
Cazurile înregistrate în 2018 chiar ne îngrijorează. S-au întețit presiunile și de alt gen asupra instituțiilor media. Constrângerile financiare legate de lipsa de publicitate au fost o altă problemă. Piața de publicitate din R. Moldova este monopolizată de două mari companii: una este a liderului Partidului Democrat (PD) Vlad Plahotniuc, care controlează 80 la sută din piața publicatară din R. Moldova, iar 20 la sută este controlată de o companie afiliată președintelui Igor Dodon.
Practic, fluxul de publicate este controlat și direcționat către anumite medii de informare. Chiar au fost mai multe cazuri în care oameni de afaceri spuneau unor instituții media că ei nu le pot oferi deschis contracte de publicitate pentru că au temeri legate de faptul că s-ar putea confrunta ulterior cu probleme.
Din lipsă de finanțe, acestea se descurcă foarte greu.
Cum fac rost de finanțare aceste media?
Presa independentă se descurcă aproape exclusiv din grant-uri și finanțări internaționale. Chiar și televiziunile care au costuri foarte mari sunt nevoite să acceseze proiecte ca să-și acopere cheltuielile. Au și publicitate, dar este foarte mică ca și volum, poate doar pentru anumite emisiuni sau mici produse media.
Din ce cunosc eu, la unele televiziuni independente, doar vreo 10 la sută din cheltuieli sunt acoperite din publicitate. Și asta nu tot timpul, ci mai degrabă sporadic, nu lunar.
Dar cele două companii monopoliste mai sus menționate, acestea pot asigura publicitatea pe tot anul. Așa funcționează și în alte țări. Ai contracte mari, cu companii mari, astfel tu îți poți planifica ce vrei să faci pe anul următor. Dar când lucrezi de la lună la lună și cauți niște bănuți mărunți este foarte dificil să faci presă.
De ce credeți că în 2018 s-a accentuat această presiune pe jurnaliști. Care ar fi cauzele în viziunea Dvs.?
Anul 2018 a fost un an pre-electoral, partidele politice care vor să vină la guvernare în 2019 au demarat tot felul de acțiuni cu caracter electoral și presa, de fapt, le-a stricat de multe ori planurile, venind cu investigații foarte bune în care arătau scheme de corupție, interese private, gestionarea frauduloasă a banilor publici. Și asta îi supără pe mulți politicieni.
Chiar și pe Ilan Shor, primarul de Orhei, care este vizat în dosarul „furtului miliardului” din cele trei bănci devalizate. El a fost unul dintre cei mai duri atacatori ai presei. Acesta a amenințat și cu moartea și cu răfuiala fizică.
Au fost bruscați mai mulți jurnaliști de la Radio Orhei și de la Europa Liberă. Aceștia de la Orhei au fost bruscați de către adjuncta lui Ilan Shor, Marina Tauber. Asta se întâmplă, deoarece îl supără materialele de presă care arată schemele de corupție în care a fost implicat și pentru care este certat, dar se vede că el este cumva „lăsat” de către actuala guvernare și organele de drept să-și facă mendrele politice.
Șor nu a fost pedepsit pentru atacurile la adresa presei și drept urmare aceste acțiuni au escaladat ulterior, deoarece și alți demnitari au început să atace mai virulent presa.
Deci, discursul de ură și atacurile asupra presei, dacă nu sunt pedepsite la momentul potrivit de către organele abilitate, se înmulțesc. Discursul de ură naște alte acțiuni conexe. Atât timp cât nu sunt pedepsite, ele nu vor scădea din intensitate.
Acestea ar trebui amendate și de către breasla jurnalistică și de către cetățeni, dar asta nu se întâmplă mereu. Este problemă cu solidaritatea de breaslă.
Cum vedeți manifestată această solidaritate de breaslă, celui puțin pe aceste cazuri concrete din 2018?
A existat un grup de jurnaliști. S-au solidarizat câteva instituții media și asociații de media. Ele se solidarizează în aceste cazuri, reacționează prompt cu declarații și vin cu materiale de presă. Dar asta nu este suficient, pentru că, dacă ar fi să comparăm cu toată presa, există o disproporționalitate față de presa care promovează și care face și imagine politicienilor, și nu ar trebui să facă prin definiție.
Avem un grup mare de presă care lucrează la lustruirea imaginii unor policieni. Mă refer aici la presa din concernul afiliat lui Plahotniuc, care lustruiește deschis imaginea PD și a liderului ei. Observăm astfel că și acest Ilan Șor și-a construit treptat un trust de presă cu televiziuni cu foarte mulți bani investiți în astfel în media. Scopul este de a-și lustrui imaginea.
Atunci când punem pe cântar câte medii își fac bine meseria și au o politică editorială independentă, aceasta este în minoritate față de presa de partid.
Dar, totuși, în 2018 au existat cazuri în care și instituțiile statului au făcut abuzuri asupra jurnaliștilor. Mă refer aici la cazul Vioricăi Tătaru de la ZdG?
Da, sunt tot mai multe acțiuni de acest fel din partea instituțiilor statului, partidului care se află la guvernare și pentru că aceștia care sunt reprezentanți ai puterii își dau frâu liber pumnilor și vocii, vedem la fel că și alți politicieni care nu sunt neapărat la putere își permit acest lucru.
Pentru că nu am văzut pedepse sau intervenția organelor de drept care trebuie să reacționeze în astfel de cazuri. Au fost depuse plângeri la Procuratură. Într-un anume caz, Procuratura a refuzat să cerceteze, dar alt procuror a preluat cazul Ilan Șor.
Voiam să vă întrebăm și despre cazul jurnalistei CIJM, Mariana Colun. Cum vedeți atacurile venite din partea deputatului socialist Oleg Savva?
Acest caz a „încununat” anul 2018, în ceea ce privește cazurile de presiune la adresa jurnaliștilor. Cazul colegei noastre Mariana Colun este elocvent, ea a fost atacată verbal pe o rețea de socializare de către deputatul socialist Oleg Savva, urmare a campaniei „Parlament curat”.
Este un profil de potențial candidat, în care a fost analizată activitatea acestuia, problemele de integritate ale acestui deputat, dar și actual candidat pe lista electorală a PSRM.
El a reacționat bolnăvicios, pe alocuri violent, cu cuvinte licențioase și injurii la adresa jurnalistei. Acest discurs de ură a generat la rândul său alte discursuri instigatoare la ură, pentru că și alți doi deputați socialiști au continuat acest discurs pe rețelele de socializare. S-au implicat și alte persoane care au utilizat injurii la adresa Marianei și chemau la răfuială cu jurnaliștii.
Deputatul Oleg Savva chiar a formulat ideea că „noi putem să și batem” și cine se va lega de PSRM va primi bătaie. Deci, era o amenințare cât se poate de deschisă. Noi atunci am reacționat repede ca să o susținem și pe Mariana Colun.
Chiar dacă această situație nu s-ar putea materializa în practică, oricum crează un precedent periculos și un disconfort jurnalistului.
De multe ori jurnaliștii tineri pot să renunțe la meserie. Mai ales la jurnalismul de investigație care comportă riscuri. Ei pot să recurgă la autocenzură, ceea ce nu trebuie încurajat. Aceste situații crează niște riscuri și este bine ca organizația din care face parte un astfel de jurnalist, care ar putea avea probleme, să-l susțină.
Asta am făcut noi (CIJM -n.r.). Am reacționat foarte prompt și organizațiile de media au făcut o declarație, dar CIJM a trimis sesizări și plângeri la toate structurile abilitate: Parlamentului, respectiv Comisiei pentru Numiri și Imunități care este direct responsabilă pentru comportamentul deputaților și care ar trebui să reacționeze în astfel de cazuri, Avocatul Parlamentului care la fel este abilitat să protejeze drepturile jurnalistilor și să reacționeze în astfel de cazuri.
Am mai făcut demersuri la Procuratură sau la Consiliul pentru Nediscriminare.
Mai mult, acest deputat a studiat profilul de Facebook al Marianei Colun și a venit cu atacuri și la adresa apartenenței etnice și anume că mama ei provine din regiunea Cernăuți și este româncă, chiar și acte. Mariana a scris lucrul acesta pe profil și deputatul a atacat-o și din acest punct de vedere.
I-a zis: „Să te duci în patria ta, România, să trăiești!”. Este vorba și de discurs de ură inter-etnică.
Am depus sesizare astfel și la Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării. Deocamdată, am primit niște răspunsuri negative de la Ombusdusman.
Ei ne-au redicționat către Consiliul anti-discriminare, iar de la Parlament, Comisia Juridică pentru Numiri și Imunități a răspuns că, deși în atribuțiile ei intră analizarea comportamentului deputatului sau probleme de integritate, ne-au explicat foarte clar că nu pot acționa.
Asta pentru că în legislație nu există prevederi foarte clare de sancționare a unui astfel de comportament.
Poate și legea ar trebui modificată?
Da, noi am studiat legea la acest capitol în raport cu deputații și, într-adevăr, deputații se bucură de imunitate și asta le permite să facă astfel de abuzuri. Ei nu pot și cercetați în niciun fel, trebuie sancționat doar de procuror, dar numai după ce i se ridică imunitatea.
Constatăm că pentru comportament neadecvat al unui parlamentar nu există sancțiuni sau proceduri ale unui organ anume care să fie abilitat să examineze comportamentul unui deputat. Ceea ce ni s-a părut nouă o situație asupra căreia ar trebui să intervenim ulterior.
Vorbim aici de un comportament neadecvat, contrar legii și valorilor care se ghidează un stat de drept.
Cum ar trebui încurajat jurnalismul de investigație în R. Moldova?
Oriunde în lume, jurnalismul de investigație este foarte important, dar în R. Moldova, în ultimii ani am constatat o degradare destul de mare la capitolul gestionarea banilor publici.
Nivelul de corupție este destul de înalt de ani buni, iar în ultimii ani situația s-a înrăutățit. Acest partid de la guvernare, atunci când a venit în Parlament în 2014 avea 19 deputați, deci mai puțin de 20% din totalul deputaților, iar acum ei controlează o majoritate.
Controlează de fapt toate instituțiile statului. Și în situația asta este foarte important să stăm cu ochii pe această guvernare pentru că ea nu a venit la putere pe niște criterii oneste, legate de interesul cetățeanului, ci interesul acestei guvernări, așa cum vedem noi jurnaliștii, este de a acapara bani publici, de a obține anumite dividende, funcții, etc.
Și astfel se fac foarte multe nereguli. În ultimii ani sunt probleme la capitolul transparență. Nu este deschidere din partea instituțiilor statului. Jurnaliștii se confruntă cu probleme legate de accesul la informație. Tot mai multe baze de date care anterior au fost create pe bani internaționali din proiecte internaționale au fost fie închise, fie completate, fie sunt trucate, numai să nu fie deschise, ca să nu se poate uită îndeosebi jurnaliștii la ele.
De aceea este importantă și această discrepanță mare dintre mediile informare. În situația asta, când este tot mai puțină transparență, vedem că există tot mai multe interese obscure în cercul guvernării. Tocmai de aceea este nevoie ca jurnaliștii de investigație să lucreze.
Ei sunt cei care scot la suprafață și deconspiră scheme de corupție și interese private. Arată cum se gestionează banii publici și noi trebuie să ne bucurăm că noi avem libertatea cuvântului în R. Moldova și orice investigație jurnalistică oricât de complicată ar fi, oricât ar viza pe cei de la guvernare, ea va putea fi publicată undeva pe internet.
Acesta poate fi publicată și în străinătate și difuzată în R. Moldova, dar aici mai multe medii de informare publică investigațiile jurnalistice, astfel ca ele să poată ajunge la cetățean. Și este important ca aceste investigații să apară și ca grupurile de jurnaliști care au curajul să facă investigații jurnalistice să fie protejați.
Ați vorbit de lipsă de transparență, de lipsă de finanțare, de granturi care sunt greu de obținut, intimidarea jurnaliștilor… practic din ce îmi spuneți jurnalismul de investigație din ce în ce mai mult o „misiune imposibilă”. Cum reușiți totuși?
Este adevărat, este tot mai dificil ca să-ți faci bine meseria și să faci investigații bune, dar asta este și o provocare și un farmec al profesiei noastre. Cu cât este mai dificil cu atât te încurajezi să faci, să cauți adevărul și să-l scoți la suprafață. Cam așa și lucrăm, acolo unde vedem că se ascunde ceva, ne băgăm nasul. Este dificil, dar este și un risc asumat de jurnaliștii care își fac bine meseria și care vor să facă acest tip de jurnalism.
Eu apreciez că există jurnaliști tineri care vor să facă jurnalism de investigație. În R. Moldova sunt câteva grupuri bune de jurnaliști de investigații. Cum se descurcă ei financiar, asta este o altă problemă pentru că accesarea fondurilor este o dificultate și nu se accesează ușor fonduri pentru jurnalismul de investigații.
Dar este bine că sunt, așa cum spuneam, aceste grupuri de jurnaliști care fac acest lucru și care își asumă acest riscuri și merg înainte orice s-ar întâmpla și există medii de informare care preiau investigațiile jurnalitice și le difuzează.
Există un spațiu mediatic în care își are loc jurnalismul de investigații.
Vă mulțumim!
A consemnat Mădălin Necșuțu, Chișinău, R. Moldova
de Isac Mihai | ian. 25, 2019 | Orientul Mijlociu, Principal, România, Știri, UE
Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman
Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la Antena 3, că întâlnirea cu omologul israelian Benjamin Netanyahu nu a fost una secretă, pentru că dacă ar fi fost astfel atunci nu ar fi transmis comunicat de presă Guvernul român referitor la întrevedere. „Dacă era o întâlnire secretă nu postăm nici pe twitter, nu dădeam nici comunicat. Sunt convinsă că nu erau camere de luat vederi la domnul prim-ministru Netanyahu. Nu a fost o întâlnire secretă. Au fost fost foarte multe situaţiile în care prim-miniştrii au mers la o întâlnire cu un alt prim-ministru şi nu au anunţat înainte. În niciun caz nu putea să fie vorba de aşa ceva, pentru că au fost discuţii referitoare tot la România. Au fost discuţii la modul în care să abordăm relaţia între cele două guverne – cel român şi cel israelian”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Vizită probabilă
Întrebată despre Dăncilă a precizat că încă nu a fost luată o decizie cu privire la următoare vizită de lucru cu premierului Netanyahu. „Da, se va întâmpla această vizită. Urmează să hotărâm dacă va fi la Bucureşti sau la Ierusalim. În perioada imediat următoare, vom lua o decizie. ( …) Vreau să remarc faptul că, pentru mine, eu am avut bucuria să am într-un an de zile a treia întâlnire cu premierul Netanyahu, ceea ce arată importanţa pe care i-o acordă României şi devoltării relaţiilor bilaterale economice, comerciale şi România. Acest lucru ar fi trebuit să ne bucure şi nu să ne aducă critici”, a punctat şeful Executivului de la București.
Parteneriat economic
Premierul român a precizat că discuţiile în vizita de lucru pe care a făcut-o în Israel au fost axate pe dezvoltarea relaţiilor economice şi comerciale. „Am vorbit despre o cooperare în ceea ce priveşte inovarea, anteprenoriatul. Ştiu că au un parteneriat public privat foarte dezvoltat în Israel. (…) Am vorbit şi despre situaţia din regiune, chiar premierul se pregătea să plece în Ciad, şi a arătat că are o relaţie foarte bună şi cu statele musulmane”, a conchis Dăncilă.
Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, pe 18 ianuarie, în timpul unei vizite de lucru în Israel, cu prim-ministrul Statului Israel, Benjamin Netanyahu, anunţă Guvernul, printre temele discutate fiind situaţia internaţională actuală. Cei doi au vorbit şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne.
Totodată, Netanyahu şi-a exprimat speranţa că România va continua demersul mutării ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Sprijin diplomatic românesc
Autoritățile de la București sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE, relatează surse politice de la București, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Negocierile în acest sens sunt în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile vin la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.
Vizită de lucru
Prim-ministrul Viorica Dăncilă, aflată anterior într-o vizită de lucru în Israel, a avut o întrevedere cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, pe agenda discuţiilor aflându-se şi organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, cei doi înalţi oficiali au salutat relaţiile excelente dintre cele două ţări, fapt reflectat şi de frecvenţa contactelor bilaterale la nivel înalt. În acest sens, s-a discutat şi despre organizarea, în prima parte a acestui an, a şedinţei comune a celor două guverne. „Prim-ministrul Viorica Dăncilă a reconfirmat interesul României pentru consolidarea şi aprofundarea relaţiilor cu Statul Israel în domeniul cooperării strategice, securitate cibernetică şi energetică, medicină, cercetare şi inovare”, se arată în comunicat.
Relații aprofundate
De asemenea, cei doi premieri şi-au exprimat satisfacţia pentru avansarea negocierilor în vederea încheierii Parteneriatului România – Israel în domeniul noilor tehnologii, de manieră să stimuleze interesul reciproc al comunităţilor de afaceri din cele două ţări, astfel încât să fie fructificat potenţialul economic atât al ţării noastre, cât şi al Israelului. A fost subliniată şi importanţa consolidării relaţiilor în domenii precum sănătate, turism şi educaţie.
Potrivit sursei citate, au fost discutate posibilele modalităţi de cooperare dintre România şi Israel, inclusiv din perspectiva deţinerii de către ţara noastră a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene. Totodată, cei doi premieri au avut un schimb de opinii cu privire la aspecte legate de situaţia internaţională actuală, se precizează în comunicat.
România, prieten adevărat
Noul ambasador al Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Exemplu românesc
„Vreau să amintesc că în unele şcoli se învaţă despre Holocaustul în România. De asemenea, în 2018 a fost promulgată Legea pentru combaterea antisemitismului, mulţumită Parlamentului şi preşedintelui României. Din nefericire, trăim într-o perioadă în care intoleranţa şi xenofobia sunt prezente în Europa. Datoria noastră este să ne amintim de trecut, iar mai ales noi, ca popor evreu, (…) avem responsabilitatea de a fi model de toleranţă. Vreau să vă asigur şi eu personal – Ambasada Statului Israel şi Statul Israel am fost, suntem şi vom fi mereu alături de dumneavoastră. Vă urez un An Nou plin de sănătate, realizări şi fericire! La Mulţi Ani!”, a transmis ambasadorul comunităţii evreieşti.
El a mărturisit că România are un loc important în inima sa. „Aici am început cariera mea diplomatică acum mai mult de 20 de ani şi de atunci am rămas legat de cultură, de ţară, de limba română şi de dumneavoastră. Cred că faptul că prima apariţie publică a mea e aici, în Templul Coral, în faţa dumneavoastră, arată că e foarte important pentru mine să am această legătură cu comunitatea dumneavoastră”, a adăugat înaltul diplomat.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Conflict politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Netanyahu, anulat de două ori
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
