Crimeea rusească vrea să spargă blocada occidentală

Crimeea rusească vrea să spargă blocada occidentală

Crimeea, un paradis turistic, se confruntă cu o blocadă dură din partea comunității internaționale

Crimeea, un paradis turistic, se confruntă cu o blocadă dură din partea comunității internaționale

Autoritățile din peninsula Crimeea, anexată de Federația Rusă în 2014 în urma unui referendum nerecunoscut de marea majoritate a comunității internaționale, au anunțat cu fast redeschiderea liniei de ferry-boat dintre Crimeea și Abhazia, regiune seaparatistă pro-rusă din Georgia. Declarația așa-zisului premier al Republicii Crimeea, Sergei Aksyonov, a fost dezmințită rapid de autoritățile ucrainene care au atras atenția că orice navă care vizitează porturile crimeene aflate sub ocupația Federației Ruse, inclusiv Sevastopol, încalcă legislația internațională, putând fiind arestate de partea ucraineană.

Eforturile părții ruse de a găsi noi coridoare de transport maritim vin pe fondul întârzierii construcției podului peste strâmtoarea Kerci, dintre peninsula Crimeea și Rusia pro-priu zisă.

Arestări pe bandă rulantă

Până în acest moment organele de forță ale Kiev-ului au arestat câteva zeci de nave care au încălcat blocada impusă peninsulei Crimeea. Violarea embargoului impus transportului maritim spre Crimeea, aflată sub ocupaţia Federaţiei Ruse, a atras numeroase sancţiuni. Până acum, mai multe nave străine au fost reţinute în porturile din Ucraina, sub acuzaţia că au vizitat porturile din Crimeea, după instituirea restricţiilor.
Printre navele arestate se numără: nava de pescuit Nord, sub pavilion rus; cargoul „Deniz”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Turcia; cargoul „Melwill”, sub pavilion Moldova, având manager o companie din Ucraina; cargoul „Palamas”, cu pavilion Malta, aflat în managementul unei companii din Grecia; tancul de produse chimice „Dahi Byulbyul”, sub pavilion Rusia, având armator o fimă din Turcia; remorcherul „Aliot”, sub pavilion Moldova, aparţinând unei companii din Insulele Marshall; cargoul „Kanton”, sub pavilion Tuvalu, aflat în managementul unei firme din Turcia; tancul de produse petroliere rusesc „Roschem – 2″; nava „Katran”, sub pavilion Ucraina, etc..

Propunere periculoasă

Reamintim că anterior așa-zisul premier al Crimeii, susținut de Rusia dar nerecunoscut de Ucraina, a propus Bulgariei înființarea unei linii de feribot între Crimeea și Bulgaria, pe fondul relațiilor intensive în domeniul turismului dintre Federația Rusă și Bulgaria.

Sergei Aksyonov, „premierul” din Crimeea, a lansat această propunere în cadrul Forumului Economic internațional de la Ialta, care s-a desfășurat în urmă cu câteva săptămâni în peninsula ocupată de Federația Rusă.

Aksyonov a anunțat că a înaintat Bulgariei această propunere și că, dacă Guvernul Bulgariei o va accepta, el va prezenta această propunere și Guvernului Federației Ruse. În Bulgaria, navele feribot ar urma să ajungă la Varna și Burgas, cel mai mare port bulgar de la Marea Neagră, care are o rivalitate economică tradițională față de portul Constanța din România.

Experții consideră că dacă o asemenea linie de feribot ar deveni activă, importanța economică a portului Burgas ar crește puternic, în defavoarea portului Constanța.

Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence

Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence

Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane

Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.

Asistență americană

Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.

Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Capacități de luptă neschimbate

Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.

Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.

Nave multifuncționale

Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.

Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.

Diplomație militară la Marea Neagră

Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.

Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.

Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
Javelin-urile americane au ajuns în Ucraina. Insurgenții pro-ruși din Donbass amenință cu capturarea lor

Javelin-urile americane au ajuns în Ucraina. Insurgenții pro-ruși din Donbass amenință cu capturarea lor

Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina

Sistemele Javelin, simbol al colaborarii militare dintre SUA și Ucraina

Autoritățile americane au confirmat faptul că au furnizat deja Ucrainei sistemele de rachete antitanc Javelin, relatează Europa Liberă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ele au fost deja livrate”, a spus reprezentantul oficial al Departamentului de Stat, care a răspuns la o întrebare a jurnaliștilor de la Europa Liberă.

După luni de dezbateri aprinse la Washington și, după cum se susține, cu opoziția președintelui Donald Trump, Casa Alba a aprobat până la urma vânzarea de rachete antitanc Ucrainei. Decizia a provocat critici dure din partea Moscovei, ministrul adjunct de externe, Serghei Riabkov, acuzand atunci SUA că ”arunca gaz pe foc” in razboiul din Donbas.

Secret militar

În același timp, Departamentul de Stat nu a dezvăluit când și câte sisteme de rachete Javelin au ajuns în Ucraina, unde sunt depozitate și dacă au fost livrate toate complexele promise.

Administrația președintelui Ucrainei nu a comentat livrarea de arme americane, dar analiștii politici de la Kiev, citați de agenția de presă KARADENIZ PRESS consideră această decizie o victorie politică importantă pentru președintele Poroșenko, atât pe scena politică internă, cât și externă.

Ucraina va achiziționa în total din Statele Unite un număr de 210 de rachete antitanc Javelin și 37 de lansatoare în valoare totala de 47 de milioane de dolari.

Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev

Colaborarea militară dintre Ucraina și statele membre NATO primește un nou imbold legislativ în Rada de la Kiev

Sprijin crescut

”Scopul nostru este să suplinim golurile din dotările cu armament ale armatei ucrainene, să creștem capacitatea forțelor armate de a-și proteja teritoriul” a declarat emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker. „Da, rachetele Javelin vor fi parte acestui ajutor, dar va fi mult mai mult decât atât”, a declarat anterior emisarul special american în Ucraina, Kurt Volker, pentru siteul ucrainean  Eurointegration.com.ua., citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Valoarea totala a lotului de complexe Javelin livrate Ucrainei se ridica la 47 de milioane de dolari a mai arătat sursa citată.

El a subliniat că administrația Trump a eliminat limitarea ajutorului din timpul președintelui Barack Obama, care se referea la ajutor non-letal, simplificând, practic, capacitatea Washingtonului de a sprijini Ucraina într-un conflict armat, reţine sursa citată.

Armament american pentru Ucraina

Ucraina va putea să cumpere armele de care are nevoie de la SUA, iar parte din acest sprijin va fi gratuit, a declarat reprezentantul special al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, într-un interviu pentru Evropeiska Pravda, citat de mass-media internațională. „Va fi o combinație de abordări: menținem asistența oferită gratuit, dar, în același timp, Ucraina are dreptul să cumpere acele arme care îi lipsesc”, a spus el.

Volker insistă că scopul SUA nu este sa agraveze conflictul prin furnizarea de arme letale, ci de a ajuta Ucraina să se apere mai eficient. „Ucraina ca stat independent are dreptul la protecție și putem susține capacitatea sa de apărare”, a spus diplomatul SUA.

Reamintim că autoritățile de la Kiev încearcă să negocieze cu SUA și achiziționarea unor sisteme de armament performante anti-aeriene, precum și posibila achiziționare a unor nave de luptă americane pentru consolidarea flotei militare, grav afectate în urma crizei crimeene din 2014.

Colaborarea militară SUA-Ucraina, petcetluită prin livrarea sistemelor Javelin

Colaborarea militară SUA-Ucraina, petcetluită prin livrarea sistemelor Javelin

 

Condiții stricte

SUA și Ucraina vor încerca să împiedice să cadă în mâinile dușmanului noul armament livrat armatei ucrainene, in special complexele antitanc Javelin, scria anterior The Wall Street Journal, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Publicația arată că noul armament va fi stocat în depozitele Forțelor Armate ale Ucrainei în locații permanente situate departe de frontul din Donbas. Totodata, militarii americani care antrenează soldații ucraineni la poligonul Yarovoi, vor întreprinde inspectii regulate în depozitele armatei ucrainene pentru a monitoriza numărul acestor compexe.

Ziarul remarca că această condiție a Washingtonului a fost impusa din cauza temerilor ca nu cumva rachetele Javelin sa cadă în mâinile inamicului, dacă armata Ucrainei va începe eventual operațiuni ofensive. „Aceasta nu este o problemă teoretică”, subliniază WSJ.

Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin

Liderii separatiști pro-ruși amenință că vor captura sisteme Javelin

Victorie psihologică rusă

După 2014, Statele Unite ale Americii au transferat armatei ucrainene radare antibaterie cu rază scurtă, si cateva fragmente a unui astfel radar au fost capturate de armata rusa și forțele paramilitare separatiste în timpul luptelor acerbe care s-au dat in zona Debalțevo, confruntări soldate cu mii de morți și răniți din ambele părți.

O sursa apropiata Ministerului Apararii din Ucraina a declarat că capturarea fragmentelor radarului a fost o “victorie psihologica” a rușilor, in sens ca ”le-am făcut-o” americanilor, ”le-am sters nasul“, consideră autorii.

Transferul de sisteme antitanc de ultimă generație catre Kiev va asigura ca actualul conflict armat de mica intensitate din Donbas sa nu treaca, la ordinul Kremlinului, in faza unor ostilitățile pe scară largă, așa cum a fost în anii 2014-2015.

Rusia acuză SUA că înarmează militarii ucraineni

Anterior, Alexander Lukashevich, ambasadorul Rusiei la OSCE, a declarat că membri ai unor unităţi militare naţionaliste ucrainene sunt înarmate cu armament de provenienţă americană, inclusiv sisteme antitanc, informează agențiile de presă ruse.

Potrivit oficialului rus, compania AirTonic USA livrează lansatoare portabile de grenade Kievului încă din aprilie 2017. Lukashevich a mai afirmat că de la începutul acestui an au fost observate de mai multe ori drone şi avioane de recunoaştere/spionaj americane în zona frontierei între regiunile separatiste proruse din Donbas şi restul Ucrainei.

La rândul lor, liderii separatiști pro-ruși din Donbass au criticat la unison posibilitatea echipării trupelor ucrainene cu Javelin. Aceștia au amenințat că vor captura sisteme Javelin pentru a fi folosite împotriva forțelor ucrainene. Akhra Avidzba, liderul brigăzii separatiste Piatnachka, citat de mass-media separatistă, a declarat că va captura sistemele Javelin și alte sisteme de armament occidentale din dotarea Ucrainei pentru a le păstra drept suveniruri ale victoriei.

Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence

Navele din clasa Island, folosite de SUA în operațiunile NAVY SEALs și de intelligence

Apele teritoriale ale Ucrainei, protejate cu nave americane

Tot ca o dovadă a relațiilor tot mai strânse din domeniul militar dintre Ucraina și SUA, autoritățile americane au anunțat că vor furniza Ucrainei, cu titlu gratuit, două nave pentru misiuni de patrulare de tip Islands, partea ucraineană urmând să suporte doar cheltuielile de transport şi pentru pregătirea echipajelor. Ucraina se așteaptă ca gestul SUA să fie copiat și de alte state membre NATO, Kiev-ul beneficiind deja de unele donații de armament și muniții de război, inclusiv din partea Poloniei și Lituaniei.

Asistență americană

Această asistenţă este furnizată Kievului în cadrul unui acord existent între guvernele Ucrainei și SUA, mai semnalează sursa citată. După semnarea contractului dintre cele două părți, va începe transferul navelor şi formarea personalului care îşi va desfăşura activitatea pe aceste nave, se mai arată în comunicat.

Menționăm că acest transfer de tehnologie a fost anunțat încă din 2017, când prim-adjunctul comandantului Forţelor Navale Ucrainene, Andri Tarasov, a declarat că Ucraina a intrat în etapa finală a negocierilor pentru obţinerea unor nave de război utilizate anterior de către ţări membre ale Alianţei Nord-Atlantice.

Capacități de luptă neschimbate

Acesta consideră că există perspective clare ca partea ucraineană să primească de la alte ţări ”nave utilizate anterior, dar care au termenul de folosire expirat sau au fost înlocuite cu alte nave cu potenţial mai mare”. „Demersurile în acest sens sunt destul de eficiente şi există unele rezultate. Nu voi dezvălui nuanţele, însă voi menţiona doar că am ajuns în etapa finală a negocierilor privind obţinerea de nave de patrulare de tip Islands din Statele Unite ale Americii” a explicat Tarasov, citat de mass-media de la Kiev.

Oficialul ucrainean a dat asigurări că aceste nave sunt complet gata de luptă. „Este bine ca oamenii să înţeleagă corect: aceasta nu sunt nave second-hand. Navele primite din ţările NATO au fost ţinute în condiţii care să permită ca toate capacităţile lor de luptă să rămână neschimbate” a precizat Tarasov.

Nave multifuncționale

Nave de patrulare de tip Islands sunt folosite de Paza de Coastă a SUA în operațiuni anti-drog, apărarea zonelor economice exclusive, operațiuni de căutare-salvare, acțiuni anti-teroriste, operațiuni de intelligence, fiind dotate cu sisteme avansate de supraveghere electronice și radar.

Nave din această clasă sunt desfășurate pe teatrul de operațiuni din Orientul Mijlociu, sprijinind acțiunile de lupă ale flotei militare americane din această regiune, luând parte la majoritatea operațiunilor din ultimii ani, precum Iraqi Freedom și Enduring Freedom. Ele pot fi dotate cu diferite sisteme avansate de armament, inclusiv pentru susținerea forțelor speciale, precum NAVY SEALS.

Diplomație militară la Marea Neagră

Un număr de nave din această clasă au fost livrate de către SUA, tot cu titlu gratuit, și către alte state din zona Mării Negre, precum Republica Georgia, care a primit două astfel de unități în septembrie 2016. Nave similare au mai primit Costa Rica, Panama și Pakistan.

Livrarea către Kiev a acestor nave este doar o etapă din sprijinul militar pe care Ucraina îl va primi în domeniul protecției apelor teritoriale. Asistența americană este capitală pentru marina Ucrainei, grav afectată de criza din Crimeea, când mii de soldați și ofițeri au dezertat în favoarea Federației Ruse, iar o parte importantă a navelor au fost confiscate de Kremlin, inclusiv singurul zubmarin al Ucrainei.

Surse militare de la Kiev au declarat anterior că SUA va finanța construcția unor sisteme avansate radar pe coasta ucraineană a Mării Negre, precum și a unor baze logistice și de antrenament, investiții estimate la câteva zeci de milioane de dolari. Sursele citate au mai declarat că navele vor avea baza principală în portul Odessa, urmând să fie folosite în operațiunile de apărare a apelor teritoriale și zonei economice exclusive a Ucrainei, inclusiv împotriva Federației Ruse. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
NATO, un vis încă îndepărtat pentru Kiev

NATO, un vis încă îndepărtat pentru Kiev

Ambițiile euroatlantice ale Kievului sunt bine văzute de majoritatea statelor Alianței

Ambițiile euroatlantice ale Kievului sunt bine văzute de majoritatea statelor Alianței

Miniştrii de externe ai ţărilor membre ale NATO au examinat cererea Ucrainei privind aderarea la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor din Alianţă, desfăşurată, vineri, la Bruxelles, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Ucraina şi-a exprimat şi ea dorinţa de a adera la NATO. Politica noastră, a uşilor deschise, e un succes istoric. A adus stabilitate, pace şi prosperitate la milioane de oameni din regiunea euroatlantică şi a construit o cooperare mai mare. Aşa cum a demonstrat primirea Macedoniei în NATO anul trecut, uşa NATO rămâne deschisă. Pentru ca o ţară să intre în NATO, ea trebuie să ceară asta, iar 29 de aliaţi trebuie să accepte. Nimeni altcineva nu are nimic de zis în asta sau drept de veto”, a declarat Jens Stoltenberg, făcând referire la presiunile periodice ale Federației Ruse.

Țară aspirantă

NATO a oferit Ucrainei statut de ţară aspirantă pentru aderarea la alianţa militară, se arată și într-un comunicat al organizației, citat de KARADENIZ PRESS. „Uşa NATO rămâne deschisă oricărei ţări europene aflate în poziţia de a-şi asuma angajamentele şi obligaţiile de membru şi de a contribui la securitatea zonei euro-atlantice. Din 1949, numărul de state membre NATO a crescut de la 12 la 29, prin intermediul a şapte runde de extindere. În prezent, patru ţări partenere şi-au declarat aspiraţiile pentru aderarea la NATO: Bosnia şi Herţegovina, Georgia, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei şi Ucraina”, se mai arată în documentul citat.

Ţările care îşi exprimă intenţia de a adera la NATO sunt invitate la un dialog aprofundat cu Alianţa Nord-Atlantică despre aspiraţiile de membru şi reformele necesare, după care urmează participarea la manevre comune în cadrul Planului de Acţiune (MAP), prin intermediul căruia NATO furnizează asistenţă în pregătirea pentru aderare. Colaborarea pentru aceşti paşi nu reprezintă o garanţie pentru aderare, ci un mecanism-cheie al candidaturii.

Liderul-de-la-Kiev-Petro-Poroșenko, mulțumit de decizia NATO

Liderul de la Kiev Petro Poroșenko, mulțumit de decizia NATO

Poroșenko, mulțumit

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a salutat anunţul făcut de NATO şi a spus că aşteaptă Planul de Acţiune în vederea aderării. „Salut această decizie importantă, mult aşteptată şi logică luată de NATO de a aprecia ambiţiile Ucrainei cu privire la Alianţă. Acest lucru a devenit o recunoaştere privind starea reală a relaţiilor noastre cu NATO. Este exact ce am discutat în timpul celei mai recente întâlniri cu secretarul general al NATO, la Munchen, precum şi în cadrul conversaţiei telefonice recente cu vicepreşedintele SUA. Apreciez poziţia fermă pentru sprijinirea Ucrainei, ţară pentru care îndeplinirea criteriilor de aderare la Alianţă este una dintre priorităţile de securitate naţională. Următoarea noastră ambiţie este un Plan de Acţiune pentru Ucraina”, a spus liderul de la Kiev.

Ucraina a început demersurile pentru aderarea la NATO în 2014, după protestele antiguvernamentale din Maidan (Piaţa Independenţei din Kiev), în urma cărora preşedintele prorus Viktor Ianukovici a fost înlăturat şi ulterior acuzat de deturnarea fondurilor publice şi înaltă trădare.

În mandatul său (februarie 2010 – februarie 2014), președintele fugar Viktor Ianukovici a spus că nu manifestă interes pentru aderarea ţării sale la NATO.

Război prelungit

Ucraina este afectată de conflictul militar din regiunile Doneţk şi Lugansk, între armata și serviciile de securitate ucrainene şi insurgenţi separatişti proruşi, care a izbucnit în 2014 şi care s-a soldat până în prezent cu aproximativ 10.000 de morţi. Acordul de la Minsk, care prevede încetarea ostilităţilor, a fost încălcat în mod frecvent. La 18 iulie 2017, regimurile separatiste din estul Ucrainei au proclamat un nou stat pe teritoriile pe care le controlează.

Rusia şi-a manifestat în repetate rânduri îngrijorarea faţă de extinderea NATO către Est. În plus, Moscova a denunţat instalarea elementelor antirachetă americane în România şi Polonia, susţinând că, deşi sunt prezentate ca fiind defensive, aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră interzise prin Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF).

Relaţiile dintre Rusia şi NATO au ajuns la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după anexarea ilegală a Crimeei în 2014 şi susţinerea de către Rusia a separatiştilor din estul Ucrainei.

Fără speranțe deșarte

Parteneriatul Ucraina-NATO de dezvoltare a capabilităților și de consolidare a capacităților, solicitat de președintele Petro Poroșenko, nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la Alianţă a precizat anterior secretarul general adjunct al NATO, Rose Gottemoeller, adăugând, totuşi, că aliații au luat în considerare faptul că Ucraina se străduiește să se alăture programului de parteneriat consolidat. „Am luat în serios declarația președintelui cu privire la această chestiune, iar aliații vor lua în considerare această aspirație” – a remarcat Gottemoeller. „Dar vreau să avertizez foarte clar încă de pe acum: parteneriatul de capabilităţi consolidate în niciun caz nu reprezintă o treaptă pentru aderarea la NATO” – a completat secretarul general adjunct al Alianţei. Potrivit lui Rose Gottemoeller, acest program a fost elaborat pentru parteneri importanți ai Alianței, cum ar fi Australia sau Iordania, care nu intenționează să adere vreodată la NATO. „Acesta este semnalul pe Ucraina tinde să-l obţină? În opinia mea, Kievul nu ar trebui să creadă că acesta va fi un pas spre aderare. Nu! Pentru țările partenere, aceasta poate fi o recunoaștere a faptului că relaţia noastră de cooperare este una strânsă, însă cu siguranţă nu este o treaptă pentru obţinerea calităţii de membru!” – a explicat Gottemoeller. Aceste declaraţii ale reprezentantului NATO au fost făcute după ce președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat că Ucraina va insista asupra unui program de oportunități sporite în cooperarea cu NATO.

Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO

Experiența militară ucraineană din Donbass, un punct forte pentru Kiev în negocierile cu NATO

Veto maghiar

Întâlnirea la nivel de miniştri dintre ţările membre ale NATO şi Ucraina nu a putut să aibă loc din cauza veto-ului Guvernului ungar, arată surse oficiale ale NATO. Acest pas nu reprezintă o surpriză întrucât Guvernul de la Budapesta a precizat unanim, în ultimele luni, că va împiedica apropierea Ucrainei de Occident, până când nu vor fi retractate deciziile care ştirbesc drepturile maghiarilor din Transcarpatia. Potrivit lui Péter Szijjártó, ministrul ungar pentru afaceri externe şi relaţii economice internaţionale, acesta nu este un conflict ungaro-ucrainean, ci ar trebui să fie un conflict între comunitatea internaţională, care respectă drepturile fundamentale ale democraţiei, şi Ucraina

Anterior, reprezentantul Kievului la NATO, Vadim Pristaiko, şi-a exprimat speranţa că Ungaria, care a promis să blocheze aspiraţiile euro-atlantice ale Kievului, din cauza Legii ucrainene a educaţiei, va avea „o poziție consolidată” cu privire la demersurile Kievului în privinţa integrării în UE şi NATO.

„Ungaria ne vindecă soldații și participă la exerciții comune. Ungaria înțelege foarte bine de unde pot veni tancurile şi ştie că nu este vorba despre Ucraina”, a adăugat Pristaiko.

Începând cu luna februarie 2018, Ungaria a blocat deja a doua sesiune ministerială Ucraina-NATO, autoritățile ungare explicând că în acest fel, fac presiuni asupra Kievului, pentru a modifica Legea educaţiei.

NATO, subiect de campanie electorală pentru Poroșenko

Președintele Ucrainei Petro Poroșenko, a anunțat în timpul unei întâlniri cu bloggeri ucraineni că va candida pentru un al doilea mandat la alegerile prezidenţiale programate pentru luna martie 2019. „Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, relatează pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov.

În postarea personală bloggerul ucrainean a descris pe scurt problemele discutate în cadrul întâlnirii, adăugând, de asemenea, care sunt reformele din țară de care se mândrește Poroșenko. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.

Calcule electorale

Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.

Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a  președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.

NATO, aventură politică

În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.

NATO în Constituția Ucrainei

De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.

Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.

Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev.

Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2019 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici (liderul partidului pro-rus Za Jittia), Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.

Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.

Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.

An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO

An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO

Antonov ucrainene pentru NATO

Ca o dovadă clară a intențiilor strategice ale Ucrainei de a adera la NATO, compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.

Moscova răspunde dur

Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.

Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.

Opțiuni corespunzătoare

NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.

Antonov 225 „Mrya”, propus NATO

Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.

Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G./M.I.)

Share our work
Analiză: Miza „războaielor gazoductelor” duse de Rusia în Europa

Analiză: Miza „războaielor gazoductelor” duse de Rusia în Europa

Pe lângă războiul informațional pe care îl duce din plin în Europa prin canalele sale de propagandă, Rusia a apăsat pedala de accelerație și în domeniul energiei. Deținătoare a unor puternice atuu-uri energetice, Rusia a lasant în ultimii ani o ofensivă teribilă în Europa pentru a lega și apoi ține în șah UE prin forța pârghiei energetice.

Prin aceste rețelele enegetice ce cresc de la an la an, Moscova se contrapune regimului de sancțiuni occidentale și ale privațiuni pentru mulți lideri ce gravitează în jurul nucleaului de putere de la Kremlin.

În prezent, Rusia poartă acest „război energetic” pe două fronturi: cel nordic asigurat de proiectul Nord Stream 2 și cel putin asigurat de Turkish Stream. Dar ambele au în vizor scoaterea de pe rută a Ucrainei și oricărui tip de avantaje care să mijlocească relația comercială dintre Rusia și Europa. Deși UE mimează un soi de atașament față această chestiune delicată pentru Ucraina, singurul aliat puternic al Kievului în toată această poveste sunt SUA.

Acestea sunt principalele conducte prin care Rusia își propune alimentarea suplimentară a Europei cu gaz rusesc. Miza politică în nord este de ocolire a Ucrainei și de interconectare și mai profundă cu Germania, principala forță politică din UE, iar în sud întărirea legăturilor cu Turcia condusă de regimul din ce în ce mai autoritar al președintelui Erdogan și extensia spre zonă sud-estică a Europei în țările din Balcani.

Germania admite importanța politică

Luna aprilie a fost una extrem de importantă a discuțiilor Rusiei cu partenerii săi pe această dimensiune. Cu toate că și Germania vrea realizarea gazoductului Nord Stream 2, Berlinul realizează că astfel o mare parte a importanței strategice a Ucrainei, ca zonă tamponă între Rusia și Europa, se va pierde, iar negocierile de pace vor deveni unele și mai dificile pentru Kiev și aspirațiile sale europene.

La ultimele discuții de pe 10 aprilie pe tema conducetei Nord Stream 2, cancelarul german Angela Merkel a declarat într-o conferință comună cu liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, că Rusia trebuie să rcunoască întâi rolul Ucrainei în tranzitul gazelor naturale ruse către Europa.

Până acum, Berlinul a dat asigurări că era vorba despre o infrastructură pur „comercială” şi a ridicat, la sfârşitul lui martie, ultimele obstacole din calea construirii acestui gazoduct care leagă Rusia şi Germania prin marea baltică, un complemt al Nord Stream 1.

„Există de asemenea factori politici de luat în considerare”, a declarat Merkel. Ea a apreciat că Nord Stream 2 este „un proiect fără claritate cu privire la rolul Ucrainei în tranzit nu este posibil”. Cancelarul a recunoscut că proiectul gazoductului nu va schimba cu nimic importanta dependenţă a Europei de gazele naturale ruse.

Mai precis, este vorba despre garantarea pentru Kiev a drepturilor tranzitului terestru, plătit de Moscova. Rusia încearcă să scape de această povară și financiară, dar și ca pârghie de negocieri politice între Kiev și Moscova. Într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt, Poroşenko a acuzat recent Rusia că vrea să impună o „blocadă economică şi energetică” Ucrainei prin această conductă submarină.

„Proiectul nu are fundament economic”, a dat el asigurări, apreciind că Nord Stream 2 este un ”proiect politic finanţat de Rusia” şi că modernizarea reţelei transucrainene este posibilă la un preţ mai mic.

De asemenea, În cadrul Uniunii Europene (UE), cu Polonia în frunte, proiectul gazoductului Nord Stream 2 este foarte criticat, din cauza importanţei politico-economice pe care o are pentru Rusia. Principalul motiv este legat de faptul că acest gazoduct ar ocoli Ucraina, în prezent un loc tranzit esenţial pentru vânzarea gaxelor ruse către Europa.

Proiectul ar de asemenea o importantă miză economică pentru Germania. Proiectul Nord Stream 1 a fost lansat în 2005 și avea ca obiectiv să pună aprovizionarea cu gaze naturale a Europei la adăpost de conflictul în domeniul gazelor, recurent, între Moscova şi Kiev.

Nord Stream 1 a fost dat în folosinţă în 2011, iar Nord Stream 2 ar urma să dubleze capacitatea la 55 de miliarde de metri cubi, la sfârşitul lui 2019.

Însă şantierul celui de-al doilea gazoduct scoate la suprafață tensiunile din cadrul UE, iar Comisia Europeană (CE) şi mai multe ţări din Europa de Est doresc să-şi reducă dependenţa faţă de gigantul rus Gazprom.

Consumul de gaze naturale ruse în Europa continuă să crească an de an, partea de piaţă a Gazprom reprezentând, în 2017, 35% în UE cu 28 de membri. În Germania, importurile de la Gazprom reprezintă 60%, astfel că Rusia caută să consolideze această dependenţă de gazele sale.

Garanții dubioase

La scurt timp după discuțille dintre Angela Merkel și Petro Poroșenko, Bruxelles-ul a precizat că Ucraina a dovedit că poate fi un nod de tranzit important pentru Europa pentru gazul rusesc. Astfel, că Bruxelles-ul și Berlin au promis să garanteze tranzitul de gaze rusești prin Ucraina și după construirea Nord Stream 2

Ministerul Federal al Germaniei pentru Afaceri Economice și Energie, Peter Altmaier, și vicepreședintele Comisiei Europene pentru Energie, Maroš Šefčovič, au făcut astfel de declarat după o întâlnire de la Berlin de pe 16 aprilie.

„Trebuie să spun că Ucraina, în ciuda condițiilor dificile, a reușit să pompeze 97 de miliarde de metri cubi de gaz într-un mod sigur în ultimii ani, în ultimele ierni, după ce au stabilit un nou record, ceea ce confirmă faptul că tranzitul funcționează bine și este de importanță strategică pentru furnizarea cu gaz nu numai a unei țări atât de mari ca Ucraina, ci și a Europei Centrale și de Est. Prioritatea noastră este să ne asigurăm că tranzitul este menținut mai departe „, a spus Sefcovic.

Potrivit acestuia, Comisia Europeană a susținut declarația cancelarului Angela Merkel în acest context. Comisarul european a mulțumit șefului guvernului german pentru asistență continuă în situațiile în care a fost necesar să se discute ceva la nivel trilateral – Ucraina, Rusia și Europa – în special atunci când era necesar să se convină asupra tranzitului neîntrerupt al gazelor în timpul iernii au existat probleme.

În ceea ce privește Nord Stream 2, poziția Comisiei Europene, a reamintit vicepreședintele, este că conducta ar trebui construită în conformitate cu aceleași reguli ca toate celelalte conducte din UE.

Opoziția SUA

Apropierea energetică din Germania și Rusia prin intermediul extinderea conductei Nord Stream, ocolind Ucrainei, nu este văzută cu ochi buni la Washington. Subiectul a fost discutat, la Washington, între ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov și secretar de stat adjunct în diplomația americană pentru afaceri europene și euroasiatice, Wess Mitchell.

Părțile au discutat despre „modul în care, în cooperare cu partenerii americani, să se prevină construcția conductei de gaze”, a declarat un diplomat ucrainean prezent la discuții, citat de Ukrinform.

Poziția SUA pe acest subiect este aspru criticată constant de la Moscova. Într-un interviu recent pentru Tass, ministrul adjunct al Afacerilor Externe al Rusiei, Alexander Grușko, a declarat că implementarea proiectului de gazoduct Nord Stream 2 depinde de faptul dacă Uniunea Europeană va fi capabilă să reziste presiunii Statelor Unite pe acest subiect.

„Ideea este dacă Europa va rezista presiunii americanilor, care au folosit toate oportunitățile pentru a împiedica implementarea acestui proiect și în același timp convinge europenii să cumpere LNG din SUA”, a spus Grușko.

El a mai spus că, din perspectiva Rusiei, proiectul va asigura o securitate energetică sporită Europei.

„Credem că, dacă securitatea energetică a Europei va avea o prioritate maximă, nu va exista nicio îndoială că acest proiect o va asigura”, a subliniat ministrul adjunct de externe al Rusiei.

Frontul turcesc

Construcția primului picior la mare adâncime al conductei Turkish Stream a fost finalizată luni lângă litoralul turc al Mării Negre, a precizat Gazprom.

Viteza medie a construcției în zona de adâncime, efectuată de vasul „Spirit Pioneering”, a ajuns la 4,3 km pe zi. Eficiența maximă – 5,6 km pe zi – a fost realizată de două ori în luna februarie, detaliază un comunicat al Gazprom, citat de Karadeniz Press.

Nava amintită va continua construirea la mare adâncime a celui de-al doilea segment al conductei de gaze în al treilea trimestru din 2018.

„Proiectul Turkish Stream continuă cu succes și a fost realizată o etapă importantă – a fost construită prima etapă a gazoductului. Rata de construcție este una ridicată”, a declarat Alexei Miller, directorul executiv al Gazprom.

Începând cu data de 7 mai 2017, când a început construcția din larg a gazoductului Turkish Stream, au fost construite un total de 1.161 km de gazoduct sau 62% din totalul conductei, a precizat Miller. „Fără îndoială, Turkish Stream va juca un rol important în îmbunătățirea securitatea energetică a Turciei și a Europei „, a mai spus directorul Gazprom.

Gazprom a început construcția secțiunii din apă a gazoductului lângă coasta rusă a Mării Negre în mai 2017. Proiectul presupune construcția conductei de gaze prin Marea Neagră către partea europeană a Turciei și granița cu Grecia. Lungimea părții din mare a conductei ar trebui să ajungă undeva pe la aproximativ 930 km, iar cea terestră de pe teritoriul turc la circa 180 km.

Prima ramificație va oferi gaz rusesc pieței turcești, iar a doua pentru furnizarea de gaze către țările din Europa de Sud și Sud-Est. Capacitatea fiecărui segment atinge 15,75 miliarde metri cubi de gaz pe an.

Primele livrări de gaze sunt planificate pentru sfârșitul anului 2019. Construcția unei secțiuni maritime a conductei de gaze este realizată de către South Stream Transport B.V., o subsidiară a Gazprom.

Investitiile Gazprom în construcția conductei de gaze turcești pentru 2018 sunt planificate la aproximativ 182,4 miliarde de ruble (2,9 miliarde de dolari) față de aproape 93 miliarde de ruble (1,49 miliarde de dolari) în 2017. Gazprom estimează costul Turkish Stream la circa 7 miliarde de euro.

Turcia este a doua piață de export a Gazprom. În prezent, livrările rusești de gaze către Turcia sunt efectuate prin conducta de gaz Blue Stream și coridorul trans-balcanic.

Toate aceste ecuații energetice devin din ce în ce mai complicate, iar rolul Ucrainei în asigurarea tranzitului gazelor rusești către Europa este pe cale să fie estompat. Acest fapt va reduce la minimul puterea de negociere a Kievului cu Moscova pe toate nivelurile. În astfel de condiții, este puțin probabil ca Rusia să își înceteze implicarea militară în războiul din estul Ucrainei și să-și anuleze anexarea peninsulei Crimeea. (M.N.)

Share our work
Armata română, țintă pentru atentatele sinucigașe din Afganistan. Talibanii și Statul Islamic, bănuite de noul val de acte teroriste

Armata română, țintă pentru atentatele sinucigașe din Afganistan. Talibanii și Statul Islamic, bănuite de noul val de acte teroriste

Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi

Contingentul militar trimis de România în Afganistan suferă noi pierderi

11 copii au fost omorâți într-un atentat sinucigaș cu mașină-capcană comis de un presupus taliban care s-ar fi detonat lângă o mschee în orașul Daman, aflat în provincia Kandahar din sudul Afganistanului, au anunțat luni surse oficiale de la Kabul, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care precizează că printre răniți se numără și 8 soldați români. Șaisprezece persoane, inclisv civili, polițiști și soldați români au fost răniți în atacul comis în districtul Daman din provincia Kandahar, cunoscut fief al insurgenței talibane.

Surse militare locale au declarat că o altă grupare suspectată de acest val de atentate este Statul Islamic, care și-a consolidat în ultimele luni pozițiile din Afganistan, după înfrângerile suferite în Siria și Irak.

Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României

Repatrierea camarazilor căzuți pe frontul afgan, o imagine dureroasă în garnizoanele militare ale României

Confirmare oficială

Mircea Dușa, secretar de stat în MApN, a confirmat că în atacul din Afganistan au fost răniți 8 soldați români, starea acestora fiind stabilă. ”În urma exploziei au fost răniți opt militari. Starea lor este stabilă. Mai întâi s-au anunțat familiile, pentru că așa e procedura”, a declarat Mircea Dușa pentru postul Antena3.

Alte surse, citate de mass-media de la București, au declarat că doar unul dintre români este rănit grav, ceilalți șapte având răni superficiale. De asemenea, atentatul s-a produs, după ce atacatorul a intrat cu mașina capcană într-o clădire în care se ținea o adunare a soldaților cu localnicii din Daman. Autoturismul a explodat în urma impactului.

Reamintim că luni au mai avut loc două atentate sinucigașe în capitala afgană Kabul. Cel puțin 25 de persoane au fost ucise, din care un fotograf al AFP și alți șapte jurnaliști locali și corespondenți pentru mass-media occidentală.

Pe 22 aprilie, cel puţin 57 de persoane au fost ucise şi alte peste 110 au fost rănite într-un atentat sinucigas într-un centru electoral din Kabul. Atacul a avut loc la un centru de înregistrare pentru alegerile legislative care vor avea loc în luna octombrie 2018 în Afganistan. (Mihai Isac)

Share our work
Antonov ucrainene pentru NATO. Kremlinul blochează armatele Alianței

Antonov ucrainene pentru NATO. Kremlinul blochează armatele Alianței

An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO

An-225 Mriya, propus de Kiev statelor NATO

Compania de stat ucraineană Antonov a anunţat că este pregătită să furnizeze mai multe avioane Antonov 124 unor armate din ţări membre NATO pentru a compensa retragerea grupului rus Volga-Dnepr, care nu va prelungi un contract pe care îl are cu Alianţa Nord-Atlantică şi care expiră la sfârşitul anului, relatează mass-media internațională, citând un comunicat de presă al companiei, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. ”Antonov este pregătit să-şi extindă cooperarea în cadrul proiectului cu garanţia de a livra cantitatea de avioane necesară”, a declarat și un purtător de cuvânt al companiei.

Moscova răspunde dur

Compania privată rusă Volga-Dnepr a anunţat la 18 aprilie că nu va prelungi un contract care expiră la sfârşitul anului 2018 pentru furnizarea de avioane Antonov 124 pentru zece armate europene din cadrul NATO. Experții consideră că această decizie este luată ca răspuns la noile sancțiuni adoptate de Occident împotriva Federației Ruse.

Potrivit termenilor acestui contract, numit Salis şi care a fost prelungit în mod constant din 2006, Antonov şi Volga-Dnepr trebuiau să furnizeze fiecare până la şase avioane de transport Antonov 124 unor state membre ale NATO pentru a acoperi deficitul capacităţilor de transport aerian strategic ale Alianţei.

Opțiuni corespunzătoare

NATO a precizat, după anunţul Volga-Dnepr, ”că lucrează cu ţările din contractul Salis pentru a explora opţiunile corespunzătoare nevoilor în domeniu începând din ianuarie 2019”. Cele zece state membre NATO care beneficiază de contractul Salis sunt: Belgia, Republica Cehă, Franţa, Germania, Ungaria, Luxemburg, Norvegia, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

Retragerea companiei Volga-Dnepr este o lovitură deosebit de puternică pentru armata franceză, afectată de întârzierea livrărilor şi de problemele tehnice ale noii aeronave de transport militar european A400M şi care este nevoită să se bazeze pe avioanele Antonov 124 pentru misiunile sale externe, în special în regiunea Sahel.

Antonov 225 „Mrya”, propus NATO

Există doar aproximativ 20 de avioane Antonov 124 în lume, deţinute de trei companii: grupul rus Flight Unit FU-224, compania privată ucraineană Antonov Airlines şi Volga-Dnepr, aceasta din urmă deţinând majoritatea aparatelor de acest tip.
Proiectat în epoca sovietică, Antonov 124 are o capacitate de transport de 120 de tone, mult superioară modelului A400M, şi poate transporta inclusiv elicoptere sau vehicule blindate.

Antonov a indicat, de asemenea, posibilitatea de a furniza statelor NATO modelul Antonov 225 „Mrya”, cea mai mare aeronavă cargo din lume, capabilă să transporte până la 250 de tone. Un singur exemplar al acestui model a fost construit până în prezent, neexistând planuri pentru construirea unor noi aparate. (N.G.)

Share our work