de Razvan Iorga | mart. 20, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Mereu dependentă de gazul rusesc, Moldova va avea de trecut o grea încercare în 2019. Nu este niciun secret că puterea de la Kremlin a folosit întotdeauna arma energetică pentru a influența deciziile politice din țările dependente de livrările de gaze de la Gazprom. Fie prin prețurile oferite pentru gazele rusești, fie prin reducerea sau chiar sistări ale livrărilor.
De-a lungul anilor, gazul s-a dovedit poate cel mai influent instrument al Kremlinului în Europa. Moldova nu este o excepție de la această regulă, astfel că la începutul acestui an, Gazprom a majorat prețul gazului livrat acestei țări cu 25% comparativ cu cel din 2018. Astfel, prețul pentru gazele rusești va fi de 237 de dolari pentru mia de metri cubi.
Rușii aduc gaz în Moldova prin compania Moldovagaz.
Compania MoldovaGaz a fost formată în 1999 și are ca acționar majoritar Gazprom, cu 50% din acțiuni, Ministerul Economiei al Republicii Moldova cu 35,3% și regimul separatist de la Tiraspol din regiunea transnistreană, cu 13,4%. Alți câțiva acționari minoritari dețin circa 1,2%.
Chiar dacă a mărit prețul gazului cu 25%, Rusia nu a cerut încă subsidiarei sale Moldovagaz să anunțe autoritățile R. Moldova că se vor scumpi și facturile cetățenilor. Totul a fost ținut secret încă de la începutul anului 2019 pentru a nu diminua șansele forțelor proruse în perspectiva alegerilor parlamentare ce au avut loc pe 24 februarie. De altfel, recent au fost anunțate și noi scumpurile la energia electricată, după ce prețurile au fost micșorate în vara lui 2018, înainte de campania electorală pentru parlamentare.
De altfel, președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, a mers în campania electorală alături de Partidul Socialiștilor cu promisiunea ieftinirii gazelor rusești în cazul în care va ajunge acest partid la putere. Dodon s-a lăudat că a primit deja promsiuni de ieftinire de la președintele rus Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Alexei Miller despre acest subiect.
Mai mult, în urma negocierilor care se poartă în prezent, socialiștii au șanse bune să ajungă la guvernare, doar că Gazpromul nu numai că nu a micșorat, dar a și mărit factura de gaz a cetățenilor R. Moldova.
Începând cu 2013, România a încercat să tracteze Republica Moldova înspre UE și din punct de vedere energetic. În primul rând, datorită apropierilor istorice și culturale și în al doilea rând pentru a-și securiza cât mai bine frontierele cu un vecin care are aspirații și traiectorie europeană.
Bucureștiul a înțeles că nu numai lirismul faptului că ambele state vorbesc aceeași limbă și au avut o istorie comuncă este de ajuns. Astfel că, în 2013, România cu ajutorul UE, a demarat cel mai ambițios proiect de interconectare a R. Moldova la sistemul energetic european prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.
Proiectul a fost gândit în două faze de contrucție ce însumează 160 de kilometri. Dacă la început a fost vorba de amânări din partea României, în ultimii ani Chișinăul a fost cel care și-a sabotat propriul interes legat de securitatea energetică prin construirea acestei țevi alternative care să o racordeze energetic la UE.
Birocrația, corupția și lobby-ul puternic al Gazpromului pentru sabotarea proiectului l-au încetinit foarte tare. La toate acestea se adaugă și lipsa de interes a guvernului de la Chișinău de a reforma sistemul energetic.
Astăzi, termenul de finalizare a proiectului de până în 2020 este imposibil de atins din punct de vedere tehnic.
Chișinăul s-a angajat, în 2011, la Bruxelles, să implementeze aquis-ul comunitar și să introducă în propria legislație așa-numitul Pachet III Energetic al UE, până în 2015. Ulterior, a cerut o amânare până în 2020.
Cu toate acestea, Guvernul nu au făcut decât să tărăgăneze construcția gazoductului înspre UE.
România a făcut presiuni mari pentru ca gazoductul să fie construit până la finele lui 2019 sau începutul lui 2020, tocmai pentru a oferi R. Moldova alternativă la gazul rusesc. România poate livra anual fără probleme cantitatea de circa 1 miliard de metri cubi consumată în R. Moldova.
Gazoductul în cauză a fost prevăzut deja să poată transporta anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaz.
Cea mai mare problemă a R. Moldova legată de securitatea sa energetică este faptul că, la finele anului în curs, contractul R. Moldova cu Gazprom va expira și va trebui negociat unul nou în termeni nu tocmai favorabili pentru Chișinău.
Mai mult, Rusia și Turcia vor finaliza la sfârșitul lui 2019 gazoductul TurkStream. Proiectul este menit să aprovizioneze cu gaz Turcia și zona Balcanilor pe sub Marea Neagră.
Republica Moldova și Ucraina vor fi ocolite, iar gazoductul Trans-Balkan, construit la începutul anilor `90, va deveni aproape irelevant ca pondere în viitoarele negocieri ale Chișinăului cu Gazprom.
Fără alternativă energetică din România și fără a mai conta în drumul gazului rusesc spre zona Balcanilor, securitatea energetică a Republicii Moldova este total vulnerabilă.
În cazul în care se va perpetua starea politică de tensiune dintre Chișinău și Moscova, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, este foarte greu de crezut că Gazpromul nu va impune condiții draconice Chișinăului în cadrul viitorului contract pentru livrări de gaze din 2020.
Republica Moldova merge la viitoarele negocieri fără niciun as în mânecă, situație pe care Kremlinul o va exploata cu siguranță la finele anului. Semne se vad deja prin ultima majorare semnificativă la prețul gazelor cu 25% față de anul precedent. Chiar și la aproape 28 de ani de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991, îmbrățisarea energetică a Moscovei ține Republica Moldova ca-ntr-o menghină.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 14, 2019 | Principal, UE, Uncategorized @ro
UK, afară din UE
Parlamentarii britanici au respins printr-un vot extrem de strâns, miercuri seara, opţiunea unui Brexit fără acord, vot ce deschide calea pentru formularea unei cereri de amânare a ieşirii Marii Britanii de UE, relatează Reuters, preluată de agenția AGERPRES, citată de KARADENIZ PRESS. 312 de parlamentari britanici au votat în favoarea amendamentului A, în timp ce 308 de parlamentari au votat împotrivă.
Amendamentul buclucaș
Amendamentul A, prezentat de Caroline Spelman, membră a Partidului Conservator și fost ministru în guvernul condus de David Cameron, şi susţinut de parlamentari din mai multe partide, exclude un Brexit fără acord, în orice circumstanţă.
Votul de miercuri a avut loc după ce cu o zi înainte Parlamentul Regatului Unit a respins ultima versiune de acord privind Brexit-ul susţinută de guvernul de la Londra. Pentru acord – modificat faţă de versiunea din noiembrie anul trecut şi respinsă deja în ianuarie – au votat 242 de parlamentari, iar împotrivă 391. Înfrângerea suferită de premierul Theresa May a fost categorică, deşi mai puţin severă decât cea de la începutul anului, când au fost doar 202 de voturi în favoarea acordului şi 432 împotrivă.
În condiţiile în care parlamentarii au respins miercuri un Brexit fără acord, joi seara va urma un alt vot privind autorizarea guvernului britanic de a solicita o prelungire a validităţii Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care a fixat data retragerii pe 29 martie după o perioadă de negociere de doi ani.
Telenovelă politică
În ianuarie 2019, Camera Comunelor de la Londra a respins proiectul de Acord Brexit cu un raport de voturi de 432/202.
Premierul Theresa May a declarat că miercuri va supune votului Camerei Comunelor o moţiune care prevede ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord Brexit. Dacă această posibilitate va fi respinsă, se va pune oficial problema amânării ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, programată pe 29 martie.
Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Theresa May a anunţat luni seară că obţinuse clauze juridice pentru garantarea statutului temporar al măsurilor adoptate la frontiera irlandeză.
Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit
Regrete europene
Uniunea Europeană regretă respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, anunţă Preşedinţia Consiliului European, precizând că amânarea Brexit va fi aprobată doar în anumite condiţii. „Regretăm rezultatul votului din această seară şi suntem dezamăgiţi că Guvernul britanic nu a fost în stare să obţină majoritatea pentru acordul negociat. Uniunea Europeană a făcut tot ce este posibil pentru ajungerea la un acord. Date fiind clauzele suplimentare de garantare oferite de UE în decembrie, în ianuarie şi ieri, este greu să spus ce mai putem face. Dacă există vreo soluţie la actualul impas, aceasta poate fi găsită doar la Londra”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
„Dat fiind că mai sunt doar 17 zile până pe 29 martie, votul de astăzi a amplificat semnificativ probabilitatea producerii unui Brexit fără acord. Noi vom continua pregătirile pentru a ne asigura că putem face faţă unui astfel de scenariu. Dacă Marea Britanie va formula o solicitare rezonabilă pentru amânare, UE va analiza cererea şi va decide prin unanimitate. UE va cere o justificare credibilă pentru posibilitatea prelungirii negocierilor şi pentru durată. Va trebui asigurată funcţionarea eficientă a instituţiilor UE”, precizează oficialul european.
Un nou referendum
În același timp, primarul Londrei, Sadiq Khan, membru al Partidului Laburist (de opoziţie), a cerut Guvernului Theresa May să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.
„Salut votul de respingere a Acordului Brexit propus de Guvern, un acord prost. Premierul trebuie să plaseze pe primul loc oraşul nostru şi ţara noastră şi să anuleze clauza Articolului 50” al Tratatului comunitar, care prevede posibilitatea ieşirii din Uniunea Europeană, a declarat Sadiq Khan, citat de Sky News.
„A venit vremea ca cetăţenii britanici să aibă ultimul cuvânt despre Brexit”, a precizat primarul Londrei.
La rândul său, Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (de opoziţie), a propus marţi seară convocarea alegerilor parlamentare anticipate sau negocieri politice pentru ajungerea la un acord care să primească votul Camerei Comunelor. „Premierul Theresa May este în criză de timp. Poate că ar trebui să organizăm alegeri generale”, a declarat Jeremy Corbyn, propunând ca soluţie alternativă negocieri cu Partidul Conservator, aflat la putere, pentru ajungerea la consens privind Brexit.
Demers pe Twitter
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că le va cere statelor membre ale UE să ia în considerare o amânare extinsă a ieşirii Londrei din blocul comunitar, ‘dacă Marea Britanie consideră necesar’, cu o săptămână înainte ca liderii europeni să discute acest subiect în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, relatează DPA. „În consultările mele înainte de (summitul UE), voi face apel la UE27 să fie deschisă la o prelungire extinsă dacă Marea Britanie consideră necesar să îşi regândească strategia privind Brexit-ul şi să obţină consens asupra acesteia”, a scris Tusk pe Twitter.
Liderii din UE ar urma să ia o decizie privind orice solicitare de prelungire a Brexit-ului din partea Marii Britanii la summitul lor de la 21-22 martie, dacă va fi înaintată o astfel de cerere după votul de joi din Camera Comunelor.
Premierul britanic Theresa May se pregăteşte să le ceară parlamentarilor săi să voteze din nou asupra acordului de ieşire din UE, pe care l-au respins deja de două ori, înainte de data efectivă de ‘divorţ’, la 29 martie. Camera Comunelor urmează să voteze joi dacă va cere o prelungire a perioadei de negociere a Brexit-ului.
Divorț obligatoriu
La rândul său, eurodeputata Danuta Hubner a spus că Marea Britanie va primi cel mai probabil aprobarea Uniunii Europene pentru o amânare a Brexit-ului dacă Londra va cere acest lucru, dar blocul comunitar nu îşi va schimba acordul de ‘divorţ’ în această perioadă şi nici nu va negocia legăturilor viitoare, potrivit Reuters.
Danuta Hubner, care face parte dintr-o comisie specială de şase membri ce se ocupă de Brexit în Parlamentul European, a subliniat că acordul dintre UE şi Marea Britanie privind Brexit-ul este final. „Nu va fi nicio redeschidere a acordului, nu vor mai fi negocieri. Acest acord este final”, a spus eurodeputata pentru Reuters. „Ne îndreptăm spre o prelungire. Însă, în absenţa unui acord aprobat până la 29 martie, nu este clar pe ce bază şi de ce să le oferim o prelungire scurtă”, a adăugat ea.
Danuta Hubner a spus că o extindere mai lungă, până la 30 iunie sau chiar mai târziu, ar prelungi incertitudinea privind Brexit-ul şi ar putea cauza probleme juridice şi politice în privinţa alegerilor pentru Parlamentul European de la 24-26 mai.
„Singurul aspect pozitiv ar fi dacă Marea Britanie şi-ar modifica liniile roşii şi ar accepta o uniune vamală”, a mai declarat ea. „Aceste spectacole permanente din Camera Comunelor, care nu par să ducă undeva, nu fac decât să accentueze exasperarea şi anxietatea de partea UE”, a spus eurodeputata. (M.B.)
de Razvan Iorga | mart. 12, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Steagul României, desfășurat în centrul Chișinăului
Tradițional rusofobă, România este o nucă tare pentru propagandiștii ruși, dar asta nu înseamnă că ei nu vor încerca să gsească fisuri, se arată într-o analiză publicată de Balkan Insight, preluată de portalul afiliat sinopsis.info.ro.
Când, pe data de 28 februarie, premierul României, Viorica Dăncilă, a vorbit la telefon cu vicepreședintele Mike Pence pentru a discuta și lăuda parteneriatul strategic dintre cele două țări, cea mai mare parte a presei românești a relatat sumar despre asta.
Dar versiunea în limba română a agenției de presă Sputnik a publicat o notă mult mai amplă pe data de 1 martie, salutând succesele diplomatice ale dnei Dăncilă și perspectivele sale politice.
Sputnik a numit-o atunci “nu doar omul politic al momentului, ci și un foarte posibil candidat la președinție”. În realitate, Partidul Social Democrat, aflat la putere, încă nu și-a desemnat candidatul la alegerile prezidențiale din această toamnă, iar ea nu este considerată favorită.
În aceeași zi, Sputnik a publicat pe prima pagină și un articol despre Ion Creangă, un cunoscut scriitor român din secolul al XIX-lea.
Analiștii români afirmă că, pentru a-și transmite mesajele, Rusia vizează subtil inima și mintea românilor, utilizând o combinație de instrumente “soft“ – laudă, cultură etc – alături de instrumente “hard“, ce țin de politica externă.
Angela Grămadă, șefa asociației Experts for Security and Global Affairs, un think-tank din București, a declarat pentru BIRN că Rusia știe cu ce are de luptat în România. “Moscova a evaluat deja foarte bine percepția românilor despre Rusia în general”, a subliniat ea. Totodată, Grămadă a remarcat că țara rămâne mai pro-occidentală decât majoritatea statelor din sud-estul Europei.
Dar unele grupuri din societate sunt vulnerabile în fața narațiunilor media pro-Kremlin și sunt exploatate pentru a spori neîncrederea în UE și NATO, a adăugat ea.
Într-un raport pe tema vulnerabilității în fața propagandei rusești, dat publicității de centrul Global Focus din București, în martie 2018, se arată că Rusia își joacă de multă vreme cărțile în România.
“Viziunea Moscovei pe termen lung este o Românie care a părăsit atât UE, cât și NATO, devenind un aliat ideologic (al Rusiei), proces care ar implica transformarea sa într-o țară dominată de un discurs conservator și antioccidental”, se arată în raport.
Încă dușmanul numărul 1 al țării
Deocamdată, dintre toate țările din sud-estul Europei, România rămâne țara cea mai orientată spre Occident și cea mai rezistentă în fața “poveștilor” rusești.
Un sondaj de opinie al centrului de cercetări Avantgarde, din octombrie 2018, demonstrează că 31% dintre români încă mai consideră Rusia drept cel mai mare dușman al țării lor. Ungaria, considerată un rival istoric, se află cu mult în urmă, cu un procent de 9%.
Dintre toți liderii străini, românilor le place cel mai mult președintele francez Emmanuel Macron – ales de 38% dintre persoanele intervievate – urmat de Angela Merkel din Germania, preferată de 37% dintre intervievați.
Președintele rus Vladimir Putin se află mult în urmă, pe locul 5, cu un procent de 19%, după șeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. În același timp, 47% dintre români mai cred și că relațiile țării lor cu Moscova ar trebui îmbunătățite și numai 29% dintre ei vor ca relațiile să rămână reci.
În pofida acestui lucru, aproape 60% cred că scutul SUA antirachetă de la Deveselu e un lucru bun pentru țară.
Această antipatie față de Moscova se datorează îndelungatelor fricțiuni de ordin istoric, parțial legate de Moldova vecină, care a făcut parte din România și pe care Uniunea Sovietică și-a anexat-o după cel de-Al Doilea Război Mondial.
O sursă și mai veche de discordie este tezaurul de stat al României, care a fost depozitat la Moscova în timpul Primului Război Mondial, în timpul ocupației germane și austro-ungare, dar care nu a fost niciodată restituit pe deplin.
Rezultatul este o țară mai rezistentă decât majoritatea vecinilor din regiune în fața temelor din media și propunerilor rusești.
România a susținut o prezență mai mare a NATO, menită să blocheze Rusia în Marea Neagră după ce anexarea Crimeei, în 2014. A fost nevoie de efort serios pentru a convinge Bulgaria vecină și Turcia să sprijine asemenea inițiative.
Exploatând vulnerabilitățile din societate
După cum se arată în raportul Global Focus, deși mulți români sunt puternic rusofobi, sentimentul predominant antirusesc, ce pare să apere România în fața “poveștilor” de genul celor publicate de Sputnik, are slăbiciunile lui.
Un exemplu îl reprezintă acele grupuri din societatea românească care au convingerea că lupta împotriva corupției din ultimii ani nu a făcut decât să înfățișeze capitalismul ca pe o simplă farsă menită doar să împiedice progresul societății.
Cei mai mulți dintre acești oameni nu s-au adaptat noilor realități economice, iar integrarea în UE nu le-a adus nimic bun, se arată în studiu. S-ar putea ca acești oameni să nu fie automat înclinați să adopte o poziție prorusă, dar nici nu sunt mulțumiți de situația actuală.
Experții afirmă că tocmai aici și-ar putea găsi “poveștile“ rusești zona vulnerabilă în care pot acționa. “Situația lor îi pune în conflict cu starea actuală de lucruri, iar existența acestor grupuri și opiniile lor ar putea fi subtil încurajate – sau încurajate – de Rusia“, susține raportul.
Angela Grămadă mai spune că Moscova dispune de mai multe căi prin care să-și exercite influența asupra țărilor vecine, chiar și în cele ostile, precum Ucraina și România. O metodă este aceea de a investi în țară prin companii-paravan aflate în UE. “Pe hârtie, pare să fie o investiție din UE, dar dacă te uiți în spatele companiei din UE, constați că adevăratul proprietar este rus”, spune ea.
Un alt canal prin care Moscova funcționează este prin intermediul grupurilor din societatea românească amatoare de cultură rusă. Kremlinul apelează și la mici ONG-uri locale, tentându-le să promoveze materiale proruse în schimbul finanțării sau în vederea unei mai mari recunoașteri internaționale.
Atacurile cibernetice și paginile false
O metodă mai agresivă este războiul cibernetic. Serviciile române de informații afirmă că, de obicei, Bucureștiul este ținta atacurilor cibernetice “din est”.
Facebook anihilează în mod obișnuit pagini cu știri false operate de Sputnik în social media, pagini care pretind că sprijină protestele anticorupție de la București, dar care urmăreasc de fapt altceva. Experții spun că există periodic tentative de a difuza știri false sau informații deformate despre istoria românească și europeană.
Pe data de 20 februarie, Microsoft a anunțat că a descoperit o campanie de atacuri cibernetice care vizau angajați ai unor instituții din Belgia, Franța, Germania, Polonia, România și Serbia. Câteva dintre organizațiile vizate erau ONG-uri, grupuri de reflecție și susținătoare ale democrației.
Printre ele se numărau Consiliul German pentru Relații Externe, Fondul Marshall German și birourile Institutului Aspen. Atacurile au vizat 104 angajați ai acestor organizații, între septembrie și decembrie 2018. Campania era coordonată de Strontium, o organizație sprijinită de Kremlin, a informat Microsoft.
Strontium este noua denumire a Fancy Bear sau Sofacy, două organizații sprijinite de Kremlin, care au fost implicate în alte mari atacuri cibernetice din ultimii ani.
Potrivit unui avertisment postat de Microsoft pe pagina sa de web, este de așteptat ca un număr tot mai mare de asemenea organizații, unele sprijinite de stat, să încerce să-i influențeze pe alegătorii din Europa înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, din luna mai.
Pe data de 17 februarie, Facebook a anunțat că a îndepărtat 364 de pagini și conturi, dintre care unele aveau 800.000 de cititori și care se dădeau drept pagini independente de știri din Europa de Est, inclusiv din România și Moldova, dar care erau de fapt dirijate de angajați de la Sputnik.
Aceste pagini promovau deseori mesaje împotriva NATO și mișcări de protest, a precizat Facebook. Dintre paginile care vizau România, una era dedicată protestelor anticorupție și, în general, având un conținut ce discredita mișcarea de protest.
Drept răspuns, Sputnik a acuzat Facebook că “apelează practic la cenzură” ca să elimine paginile în mod abuziv. “Redacțiile Sputnik se ocupă de știri și își fac bine treaba. Dacă acest blocaj din partea Facebook-ului este singura reacție la calitatea activităților din presă, atunci nu mai avem nicio îndoială, totul e clar. Încă sperăm ca bunul simț să prevaleze”, a relatat Sputnik.
În ziua de 1 martie, Serviciul Român de Informații (SRI) a anunțat că, în 2018, s-a confruntat cu mai multe valuri de atacuri cibernetice, multe dintre ele avându-și originea în “zona estică” – termenul prin care instituțiile române se referă de obicei la Rusia.
SRI a mai spus că aceste atacuri erau sprijinite de stat, din cauză că virușii erau extrem de sofisticați și aveau nevoie de o uriașă infrastructură de ordin logistic – uneori, necesitând 2.000 de servere.
Drumul spre relații mai bune rămâne complicat
Rusia continuă să susțină că urmărește îmbunătățirea relațiilor cu România. Pe 7 februarie, ambasadorul său la București, Valeri Kuzmin, le-a spus jurnaliștilor că Rusia nu are intenții ostile și dorește relații mai calde. Cel mai mare obstacol, a spus el, îl reprezintă scutul antirachetă al SUA, pe care România îl găzduiește la Deveselu. “Relațiile noastre [cu România] au rămas ca anul trecut. Ar fi corect să spunem că aceste relații ar putea fi mult mai bune,” a spus diplomatul.
Dar, la București, realitatea e cu totul alta. De exemplu, pe data de 28 decembrie, ambasada rusă din România a postat un mesaj bilingv, în română și rusă, negând că Armata Roșie ar fi comis vreo crimă când a ocupat țara, spre sfârșitul anului 1944. “De multă vreme, presa occidentală și cea românească publică articole periodice menite să-i discrediteze pe soldații Armatei Roșii care au eliberat de sub fascism țările din Europa Centrală și de Est,” se arată în mesaj.
Mesajul i-a iritat pe mulți români care încă mai condamnă invazia rusă și impunerea forțată a regimului comunist. Peste 200 de români au lăsat comentarii ostile, reamintind crimele, tâlhăriile și violurile comise de armata sovietică și postând mărturii ale persoanelor mai în vârstă care au trăit acele vremuri.
Angela Grămadă spune că, intenționat sau nu, Rusia continuă să jignească sentimentul național românesc. “Chiar și astăzi, Rusia încă mai promovează [în special în Moldova] imaginea României ca țară fascistă cu tendințe imperialiste,” spune ea. “Românii nu pot uita neînțelegerile istorice. Dar dacă transmiți mereu același mesaj unui grup de oameni, s-ar putea ca, în cele din urmă, ei să-l împărtășească,” a conchis ea.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Ana Maria Luca
de Razvan Iorga | mart. 11, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE
Liderul PD, Vlad Plahotniuc (foto centru-dreapta). Foto: Facebok
Experții iau în calcul patru scenarii majore posibile pentru o nouă alianță de guvernământ în R. Moldova după alegerile de luna trecută. Trei dintre ele implică Partidului Democrat PD în viitoarea alianță de guvernare, se arată într-o analiză publicată de portalul del limbă engleză Balkan Insight.
Chiar dacă PD a ieșit pe locul al doilea, ca număr de mandate în alegerile parlamentare de luna trecută, experții sunt de părere că formațiunea este cea mai bine plasată pentru a păstra puterea într-o viitoare coaliție post-electorală la guvernare.
Patru partide au trecut pragul de 6% pentru a intra în parlamentul moldovean de 101 locuri, împreună cu alți trei candidați independenți.
Potrivit rezultatelor oficiale finale, partidul socialist pro-rus al Republicii Moldova, PSRM, a ieșit pe primul loc cu 35 de locuri, urmat de PD cu 30, cu blocul pro-european ACUM pe 26 și cu Partidul Ilan Șor, al cărui lider a fost condamnat în primă instanță pentru „furtul miliardului”, cu șapte locuri.
Blocul ACUM a exclus din start o alianță cu PSRM sau PD, partidul din ce în ce mai naționalist al magnatului Vlad Plahotniuc.
Mulți experți consideră că PD și PSRM se află în alianță neoficială de ani de zile, dar PD tatonează formal terenul pentru o eventuală coaliție cu blocul ACUM, intenție ce a fost rapid repudiată. Partidele care s-au aflat anterior în alianță formală cu PD s-au dezintegrat de facto sau nu au reușit să obțină suficiente voturi pentru a intra în parlament.
BIRN a stat de vorbă cu mai mulți analiști politici cu privire la posibile scenarii postelectorale:
1. Coaliție între PD și PSRM
Acesta este cel mai probabil scenariu. Chiar dacă PSRM și PD s-au aflat formal în opoziție unul față de celălalt în Parlament, acestea și-au dat mâna pe mai multe probleme politice majore în ultimii ani.
„Netezirea căii spre acest scenariu a început anul trecut, atunci când ideologia” pro-Moldova” a fost creată de PD. La fel, și alte teme naționaliste au fost încorporate în retorica acestui partid”, a declarat analistul politic de la IDIS Viitorul, Ion Tăbârță.
O astfel de coaliție ar oferi Moscovei șansa unui cuvânt mai greu în această ecuație, a avertizat Tăbârță, unul care ar avea ramificații inclusiv pentru viitorul rol al regiunii separatist transnistrene.
„Cine va da girul unei astfel de coaliții va dori anumite garanții pentru a primi anumite pârghii în Moldova și va cere și un anumit statut pentru regiunea transnistreană„, a declarat el pentru BIRN.
Tăbârță a spus că o astfel de coaliție ar putea relansa un plan de federalizare din 2003, susținut de Rusia, și cunoscut sub numele de Memorandumul Kozak, care prevede prinntre altele și cedarea mai multe prerogative Transnistriei și regiunii autonome Găgăuzia în viața politică de la Chișinău și cursul țării pe direcții majore de dezvoltare.
„Alianța PD-PSRM trebuie acum aranjată în exterior. În special în SUA și România de către PD”, mai adăugat analistul.
2. Coaliție între PSRM și ACUM
Acest lucru pare a fi scenariul cel mai dorit de PD, după ce formațiunea a trimis o scrisoare blocului ACUM, pe 26 februarie, sugerând că trebuie puse deoparte diferențele dintre partide pentru a forma o majoritate în Parlament pentru binele țării.
Cu toate acestea, ACUM a exclus o alianță cu un partid despre care spune constant că nu a făcut nimic pentru a lupta împotriva corupției sau pentru a reforma statul.
Tăbârță a spus că ACUM ar avea de suferit în cazul în care a merge într-o astfel de alianță. „Orice abordare sau cooperare cu Partidul Democrat va avea un preț greu de plătit pentru blocul ACUM în ceea ce privește evaluarea lor politică și încrederea în ei pe viitor„, a spus el.
La rândul său, expertul politic, Mihai Isac, a declarat că liderul PD, Vlad Plahotniuc, printr-o astfel de mișcare, încearcă să își spele imaginea față de partenerii occidentali, dar și să compromită orice formă organizată de opoziție politică pro-europeană la adresa regimului său.
Probabil PD ar avea de suferit, a declarat el pentru BIRN, din cauza presiunii inevitabile venite din partea ACUM pentru implementarea de reforme, în special cea a sistemului judiciar.
„Aceasta ar conduce la o slăbire semnificativă a controlului absolut al lui Plahotniuc asupra sectoarelor-cheie din R. Moldova”, a spus Isac.
3. Coaliție între PSRM și ACUM
O astfel de posibilitate a fost ridicată de analiști și o parte a presei opozantă PD-ului, dar a fost deja exclusă de ACUM.
„Da, socialiștii și ACUM au viziuni total diferite. Da, ei nu pot guverna împreună, dar, logic, firesc, moral este ca să elibereze spațiul, să radă aceste instituții captive, să creeze condiții pentru alegeri libere și corecte sau măcar decente”, a declarat Valeriu Pasa de la ONG-ul WatchDog .
Apoi, Pasa a precizat că partidele ar putea apela apoi la alegerile anticipate.
Pe același subiect, Mihai Isac a spus: „În pofida ideologiei și a agendelor politice diametral opuse, acest scenariu este susținut de o parte dintre liderii de opinie ca fiind un rău necesar pentru a demara procesul de dezoligarhizare a R. Moldova, în mod special în domeniul justiției, serviciilor secrete și forțelor de ordine.”
Isac a spus că un astfel de scenariu a fost susținut de președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, lider de facto PSRM, și alți socialiști, dar „este puțin probabil ca acest moment să se producă un astfel de scenariu care ar duce la o scindare în blocul ACUM”.
4. Coaliție între PD, Partidul Ilan Șor și „dezertorii” din PSRM
Partidul Ilan Șor este văzut în general ca un instrument al PD, formațiune care ar putea să-l țină pe Șor afară din închisoare, în ciuda condamnării sale de primă instanță pentru „furtul miliardului” din 2014.
Cei trei independenți din Parlament sunt, de asemenea, considerați apropiați de Partidul Șor, oferind PD-ul un control de facto a 40 de locuri în Parlament. Nu este exclus faptul că PD ar putea încerca să recruteze 11 „transfugi” din PSRM pentru a guverna fără a fi nevoit să facă o alianță formală cu celelalte două mari blocuri.
„Unul dintre cele mai probabile scenarii este un guvern format de PD, Partidul Ilan Șor, independenți și dezertori socialiști”, a spus Tăbârță. „Un scenariu similar a fost aplicat în Parlament în 2015-2016”.
Cu toate acestea, toți cei 35 de deputați PSRM din viitorul legislativ au ținut marțea trecută o conferință de presă la care au exclus posibilitatea de a sari din barca PSRM și au semnat un angajament în acest sens.
PD pare să se pregătească pentru posibilitatea ca, în cazul eșuării acestor negocieri cu toate partidele, legea supremă să fie modificată astfel încât să permită guvernului actual, ieșit din funcțiune, să rămână la guvernare timp de încă 18 luni și să nu fie organizate alegeri anticipate.
Totuși, săptămâna trecută, într-un interviu, liderul PD Vlad Plahotniuc a avertizat asupra „unor efecte foarte grave asupra economiei și societății” în cazul unei alegeri anticipate.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | mart. 10, 2019 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE
Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău
Alegerile parlamentare din 24 februarie 2019 au fost validate, după confirmarea de către Curtea Constituțională de la Chișinău a rezultatelor scrutinului atât pe circumscripția națională cât pe cele 51 de circumscripții uninominale, relatează agenția de presă KARADENIZ PRESS. Totodată, instanța a validat mandatele deputaților aleși în Parlamentului Republicii Moldova de legislatură a zecea.
În viitorul Parlament de la Chișinău, Partidul Socialiştilor va avea 35 de mandate, Partidul Democrat – 30, Blocul ACUM – 26, iar Partidul Şor – 7 mandate. Trei mandate le-au revenit deputaţilor independenţi, care sunt însă tot persoane apropiate actualei conduceri de la Chișinău ori Partidului Șor.
Demersurile opoziției, respinse
În context, instanța a respins ca nefondate cererile depuse de către blocul ACUM cu privire la anularea alegerilor pe cinci circumscripții, precum și modul de repartizare a mandatelor pe circumscripția națională.
Hotărârea va fi trimisă Parlamentului Republicii Moldova și Comisiei Electorale Centrale de la Chișinău. Hotărârea este definitivă și este fără drept de atac.
În ziua validării rezultatelor scrutinului, Blocul electoral ACUM a depus o serie de contestaţii la Înalta Curte prin care a cerut anularea alegerilor şi invalidarea mandatelor de deputat în cinci circumscripţii electorale: nr. 47, Camenca, Rîbniţa, Dubăsari şi Grigoriopol; nr. 48, Slobozia, municipiile Tiraspol şi Bender; nr. 4, Rîşcani; nr. 18, Orhei şi nr. 17, Nisporeni.
Reprezentantul Blocului ACUM, Sergiu Litvinenco, a invocat zeci de mii de cazuri înregistrate de transportare organizată a alegătorilor din cele două circumscripţii uninominale destinate alegătorilor din stânga Nistrului, cazuri de intimidare sau cumpărare a voturilor, folosirea resurselor administrative sau nedeclararea cheltuielilor de către mai mulţi candidaţi. Curtea însă a respins aceste contestaţii în întregime.
Dodon iese la rampă
„După decizia Curții Constituționale partidele trebuie să se angajeze la modul cel mai responsabil în dialog, pentru a decide viitoarea guvernare și soarta politică de mai departe a țării” a declarat președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, pe pagina sa de Facebook. „Eu personal, ca Președinte al țării, voi iniția în curând discuții cu principalele forțe politice care au ajuns în Parlament, pentru a găsi împreună soluții optime pentru țară în actuala conjunctură post-electorală”, a mai declarat Dodon.
„Urmează să convoc ședința de constituire a noii Legislaturi, până pe 25-26 martie, și astfel să înceapă toate procedurile legale în care vor fi implicați noii deputați, pe care îi felicit cu prilejul funcțiilor dobândite și le reamintesc de înalta datorie față de Moldova pe care o au, ca demnitari”, a mai adăugat Dodon, care mizează pe formarea unei guvernări în jurul socialiștilor. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Principal, UE, Uncategorized @ro
TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin
Trei consorţii au depus oferte în cadrul unei licitaţii în valoare de 1,4 miliarde euro pentru construcţia unui gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti de-a lungul teritoriului Bulgariei, a anunţat joi compania Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters, citată de mass-media de la București. „Bulgatransgaz va face toate eforturile pentru a derula acest proiect în conformitate cu legislaţia din Bulgaria şi Uniunea Europeană”, a declarat joi directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.
Proiect strategic
Această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, ar urma să se întindă de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia vor să îşi asigure o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia.
Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.
Garanții europene
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului
Traseu strategic
Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Sprijin bulgar
Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)
