Președintele Igor Dodon, c0=semnatar al așa-zisului Acord de investiții în 2006 în calitate de ministrul al Economiei și Comerțului și patronul Danube Logistic, Thomas Moser – iulie 2017, în portul Giurgiulești.
Autoritățile Republicii Moldova nu știu astăzi ce valoare au investițiile făcute Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG), singura ieșire indirectă la mare a R. Moldova, chiar dacă au acordat facilități enorme investitorilor, se arată într-o investigație publicată de Evenimentul Zilei, ediția de Republica Moldova.
De exemplu, unul dintre aceștia, Bemol Retail, în opt ani de zile, între 2007 și 2014, a beneficiat de facilități fiscale în valoare de circa 1557,9 milioane de lei, dar nu și-a îndeplinit mai multe obligații asumate.
Investitorul general, Danube Logistics, plătește, conform Acordului de Investiții din 2004, o taxă anuală de doar 1.000 de dolari pentru arendarea a unui teren de 120 de hectare, pe o perioada de 99 de ani, din care a obținut doar 55 de hectare. În plus, aceasta şi clienţii săi sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor pentru exploatarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază prețul de 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei. Statul moldovenesc a acordat facilități fiscale rezidenților PILG până în 2030. Aceasta este realizarea pe care și-o adjudecă actualul președinte Igor Dodon, unul din arhitecții proiectului.
Acordul de Investiție ”Cu privire la Portul Internțional Liber ”Giurgiulești”, publicat în premieră
Acordul de Investiție Cu privire la Portul Internațional Liber ”Giurgiulești”, încheiat în 2004 între Guvernul R. Moldova şi trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL), subsidiare atunci ale Azpetrol Oil Services Group B.V, nu a fost publicat în Monitorul Oficial și nici nu a fost făcut public. Centrul de Investigații Jurnalistice (CIJM) a solicitat de căteva ori autorităților, inclusiv Ministerului Economiei, să ne ofere copia documentului, dar demersurile noastre au fost ignorate. În procesul documentării acestei anchete, CIJM a reușit să obțină copia documentului, pe care îl publicăm în premieră.
Din Acordul de Investiție, desprindem că executivul moldovenesc s-a obligat să creeze cadrul legislativ prin care să asigure înlesnirea investițiilor de către cele trei firme – Azpetrol SRL (în prezent, Bemol Retail SRL), Azertrans SRL (Danube Logistic SRL), Azpetrol Refinery SRL (Bemol Refinery SRL).
La rândul lor, cele trei companii și-au asumat angajamentul să facă mai multe investiții: Azertrans – să construiască infrastructura PILG, precum și să extindă terminalul de mărfuri, de pasageri și cel petrolier; Azpetrol – să construiască și să întrețină o rețea de desfacere a produselor petroliere și să investească în dezvoltarea portului, iar Azpetrol Refinery – să construită o rafinărie de petrol.
Guvernul R. Moldova se obliga să cumpere suprafețele de teren care nu erau în proprietatea statului și care urmau să fie părți componente ale PILG. De asemenea, Executivul trebuia să arendeze Azertrans-ului o suprafață de 120 de hectare pentru 99 de ani contra unei plăți anuale de 1000 de dolari.
Acordul prevedea accesul și folosirea unei porțiuni de râu din vecinătatea portului. Azertrans trebuia să achite costurile legate de schimbarea destinației terenurilor agricole în terenuri industriale. Numai că plata urma să se facă eșalonat, pe o perioadă de zece ani, începând cu al șaselea an de la intrarea în vigoare a înțelegerii.
Guvernul se mai obliga să reconstruiască și să repare, pe banii contribuabililor, rețeaua de drumuri, calea ferată, rețeaua electrică, conducta de gaz și liniile de telecomunicații necesare pentru funcționarea PILG, practic, toată infrastructura adiacentă. Azertrans avea dreptul să se conecteze la orice infrastructură feroviară de stat existentă sau viitoare situată în vecinătatea portului.
Această generozitate a fostei guvernări comuniste ne-a fost explicată de către Thomas Moser, actualul director al Danube Logistics, fosta Azertrans, prin faptul că R. Moldova se afla într-o situație financiară extrem de dificilă.
Scutiri cu nemiluita
Cele trei companii urmau să achite impozit pe venit pentru activitățile lor, după cum urmează: 25% în primii zece ani de activitate, pentru ca ulterior scutirea de impozit pe venit să se ridice la 50%.
Mai mult, Azpetrol urma să fie scutit de impozitul pe venit în cazul în care înregistra cheltuieli capitale în valoare de 5 milioane de dolari pentru o perioadă de cinci ani consecutivi. De asemenea, compania urma să fie scutită de același impozit în cazul în care acumula cheltuieli capitale în cuantum de 10 milioane de dolari pentru o perioadă suplimentară de alți doi ani.
Vedere din satelit a Portului Giurgiulești
Șirul scutirilor nu se oprește aici. Cele trei companii urmau să aibă tratament preferențial în mai multe cazuri: la scutirea de TVA privind achiziționarea activelor Terminal SA (obiectiv de stocare în cadrul portului), la arenda terenului de la Guvern, amplasat în limitele teritoriului portului de către Azertrans, și la arendarea ulterioară a pământului de către Azpetrol Refinery de la Azertrans. Cei trei investitori au fost scutiți de TVA și pentru desfacerea mărfurilor și serviciilor pe teritoriul R. Moldova.
Orice marfă adusă pe teritoriul R. Moldova de către Azpetrol, indiferent de calea pe care era transportată, a fost scutită de TVA. În plus, Azpetrol urma să își însușească TVA-ul, pentru o perioadă de opt ani, la vânzarea produselor petroliere prin intermediul oricărei benzinării, taxă care trebuia de altfel transferată la bugetul de stat.
Cei trei „investitori” au fost scutiți de plata accizelor pentru toată perioada termenului de 25 de ani pentru comercializarea produselor petroliere și alte mărfuri desfăcute pe teritoriul R. Moldova. De altminteri, aceștia erau scutiți de accize și pentru produsele petroliere, precum și alte mărfuri livrate de către ei sau în folosul lor pe teritoriul PILG.
Colac peste pupăză, angajații „investitorilor”, fie că e vorba de apatrizi, fie cetățeni străini, erau scutiți de plata în bugetul asigurărilor sociale (pensii, șomaj, asigurări medicale). Conform acordului, ei nu sunt obligați să plătească nici taxele vamale pentru produsele petroliere sau alte mărfuri, cu excepția taxelor pentru proceduri vamale și cele ecologice. Azpetrol a fost scutită de taxele vamale la importul pe orice cale a mărfurilor ce urmau să fie folosite la construcția benzinăriilor.
Fără prea multe controale și cu BNM la cheremul lor
Tot în cadrul acordului, statul se angaja să permită transferul discreționar al profitului obținut în urma „investițiilor” peste hotarele R. Moldova.
Mai mult, se obliga să intervină pe lângă Banca Națională a Moldovei pentru a permite operațiuni bancare excepționale pentru cele trei firme, în cel mult trei zile de la data solicitării.
Firma care are în arendă zeci de hectare din port.
La capitolul „control financiar” al Acordului, Guvernul se abținea să facă auditul activităților celor trei firme. El putea să efectueze un singur control pe an, doar în prezența reprezentantului său. Conform unui raport al Curții de Conturi, nici măcar acest control anual nu a fost efectuat de către organele abilitate.
Actualul proprietar al Danube Logistics, Thomas Moser, ne-a declarat că el a insistat asupra acestui detaliu pentru a evita eventualele controale abuzive din partea autorităților fiscale. Numai că această situație, după cum s-a constatat, a dus la imposibilitatea statului de a putea contabiliza volumul de investiții în raport cu înlesnirile fiscale pe care le-a acordat de-a lungul anilor.
La capitolul obligațiilor adiționale ale Guvernului, se menționează că acesta se obliga să se consulte cu Azertrans în ce privește dezvoltarea eficienței activităților pe Dunăre, precum și să faciliteze condițiile de tranzit ale mărfurilor oricărui investitor prin România sau Ucraina pe cale ferată.
Obligațiile investitorilor
Azertrans se obliga să încheie și să dea în exploatare Terminalul de Mărfuri și pe cel de pasageri în decursul a cinci ani de la data intrării în vigoare a Acordului, obligația asumată ulterior de executivul moldovenesc.
În cazul în care Guvernul nu și-ar fi îndeplinit vreuna dintre obligațiile prevăzute de înțelegere, indiferent de acestea, termenele stabilite pentru construcția celor două obiective urmau să se prelungească de la sine. Azpetrol Refinery trebuia, conform aceluiași paragraf, să construiască și să dea în exploatare rafinăria în șase ani, lucru care nu s-a mai întâmplat până astăzi.
Acordul a avut un termen de valabilitate de 25 de ani de la data intrării în vigoare, cu excepția arendei terenului, care era pentru o perioadă de 99 de ani. Conform Acordului, statul R. Moldova urma să ofere în arendă cele 120 de hectare investitorului general Azertrans contra sumei, Atenție! de 1.000 de dolari pe an.
Însă nici executivul de la Chișinău nu și-a îndeplinit până în prezent această obligație, oferind către Azertrans doar 55 de hectare. Celelalte 65 de hectare nu au ajuns nici astăzi în posesia investitorului din cauza că proprietarii privați ai terenurilor refuză să vândă statului aceste terenuri contra unei sume standard oferite conform unei legi în vigoare a exproprierilor.
Cât a pierdut statul din TVA-ul neîncasat
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS) a efectuat un control fiscal total privind corectitudinea calculării, achitării impozitelor, taxelor și plăților obligatorii la buget pentru perioada 1 ianuarie 2011 și 31 martie 2015, constatând că Bemol Retail „a atribuit neîntemeiat, în perioada 2011-2014, la deduceri unele cheltuieli (cheltuieli exagerate pentru chiria stațiilor de alimentare cu combustibil și a terenurilor aferente; servicii de asistență și consultanță juridică; dobânzile lunare aferente creditelor bancare; cheltuieli comerciale; cheltuieli privind plata pentru închirieri de bunuri efectuate în interesul persoanei cu funcții de răspundere în baza contractului de locațiune a imobilului etc.) în valoare totală de 109,9 milioane de lei, înregistrând pierderi în scopuri fiscale, care au condiționat micșorarea venitului impozabil și, respectiv, neachitarea impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător pentru 2012–2014”.
Dar beneficiile nu se opresc aici. În paralel, „investitorul în PILG mai beneficiază de o altă facilitate – scutirea de TVA”, care a însumat doar pe perioada menționată circa 598,3 milioane de lei.
Pe toată această durată, nimeni nu a venit să deranjeze cu vreun control BEMOL Retail SRL.
IFPS arată de asemenea că, la finele lui 2014, BEMOL Retail dispunea de 19 stații de alimentare cu produse petroliere proprii și 36 de stații arendate, iar în primul trimestru al anului 2015 – de 20 de stații proprii și 24 de stații arendate, fapt ce confirmă încălcarea prevederilor Acordului de investiții.
În prezent, Bemol are 50 de stații PECO conform Google Maps.
Potrivit fostului administrator al Bemol Retail, Thomas Moser, extinderea rețelei de benzinării BEMOL și profitul de pe urma acestei afaceri ar fi trebuit să ajute la dezvoltarea infrastructurii portuare, lucru care nu s-a întâmplat.
Prin urmare, după Moser, însăși construcția stațiilor PECO nu reprezenta obiectivul principal, deoarece produsele petroliere puteau fi desfăcute și prin stații arendate. În consecință, deși BEMOL Retail a beneficiat din partea statului de o gamă largă de facilități, nu a contribuit la dezvoltarea PILG și nu a plătit taxe și impozite la stat după cum arată raportul.
„Aici sunt banii dumneavoastră!”
BEMOL Retail a mai fost scutită de orice fel de plată de TVA pentru produsele petroliere aduse și comercializate pe teritoriul R. Moldova. Această companie avea dreptul să aplice TVA la produsele pe care le importa și apoi le vindea, dar va avea dreptul de a reține în proprietatea sa TVA-ul, care, în condițiile fiscale, se transfera la bugetul de stat. Așadar, pentru 2011–2015 (trimestrul I), facilitatea privind TVA rămasă în proprietatea entității a constituit 692,5 milioane de lei.
Cei de la BEMOL Retail nu s-au preocupat prea mult nici de crearea de locuri de muncă. Numărul acestora a început să descrească de la 886 de angajați, în 2011, la numai 656, în 2014, ajungând în prezent la peste 570 în 2016.
La rândul său, reprezentantul acestei companii, Viorel Barbănouă, ne-a declarat în cazul auditului menționat mai sus: „La noi nu a avut loc auditul la care vă referiți și de la noi nu s-a solicitat niciun fel de informație în vederea efectuării acestuia”. Acesta a evitat să răspundă la întrebarea ce valoare au investițiile făcute de către Bemol Retail în PILG.
Amintim că, potrivit Acordului de Investiții, Danube Logistics ar fi trebui să primească în arendă pe 99 de ani o suprafață de teren de 120 de hectare pentru dezvoltarea PILG.
Până în prezent însă această companie a intrat în posesia a 55 de hectare. Potrivit unor documente publicate pe Wikileaks, Thomas Moser, conducătorul Danube Logistics SRL, ar fi declarat în urmă cu câțiva ani responsabilului de domeniul economic al Ambasadei SUA la Chișinău că construcția portului progresează, însă nu în ritmul stabilit, denunțând corupția și birocrația din R. Moldova.
Mai mult, Moser, potrivit aceleiași surse, era îngrijorat de interesul pe care îl manifesta fostul președinte Vladimir Voronin față de acest obiectiv.
Cel dintâi a semnalat faptul că construcția este frânată prin „interferența mai multor concurenți din Rusia și România, în special Lukoil, interesați de terminalul petrolier.
În cele din urmă, deși Portul de pasageri urma să fie construit de Azertrans/Danube Logistics, Guvernul a hotărât ca obiectivul să fie ridicat de Ministerul Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor prin intermediul ÎS „Portul Fluvial Ungheni”. Astfel, Danube Logistics a fost obligat să cedeze 0,5 hectare, din cele 55, Guvernului R. Moldova pentru construcția Portului de mărfuri și pasageri.
Potrivit acelorași documente, „Moser se temea ca EASEUR Holding B.V. să nu fie înlăturată din afacerea portului”: „Moser se teme că acei concurenți din Rusia și România țes intrigi împotriva sa cu sprijinul unor elemente din guvern”.
Thomas Moser a evitat să ne vorbească despre aceste detalii din documentele diplomatice ale SUA, însă ne-a spus că așteaptă ca statul să le ofere restul, circa 65 de hectare, conform înțelegerii pentru dezvoltarea parcului industrial deja existent.
Cu toate astea, conform unui raport al Curții de Conturi din 2015, auditorii atrag atenția că acest „contract de locațiune a terenului din 21.04.2005, încheiat între Guvernul RM și Azertrans, nu prevede expres proprietarul terenului la încetarea contractului. În aceste condiții, statul își asuma riscul de pierdere a terenului la înapoierea acestuia”.
Danube Logistics ne-a declarat că Guvernul R. Moldova nu şi-a îndeplinit o serie de angajamente prevăzute de Acordul de investiţii. „Danube Logistics a obţinut până în prezent (pentru arendă) doar 55 de hectare, din care a întors 0,5 Guvernului R. Moldova pentru construcţia Portului de Mărfuri și Pasageri de Stat. Alte 65 de hectare nu au fost încă acordate de către guvern”, ne-au precizat reprezentanții acestei companii.
În ce privește respectarea obligațiilor stipulate în Acordul de Investiții, reprezentanta Danube Logistics, Ala Aydov, ne-a declarat următoarele: „Compania Danube Logistics SRL nu numai că și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în Acordul de Investiții, dar și le-a depășit. Compania a investit aproximativ 50 de milioane de dolari în proiectul PILG. Investițiile Danube Logistics SRL au inclus procurarea terminalului petrolier construit doar parțial prin decontarea unei datorii istorice restante garantate de către Guvernul R. Moldova BERD. Totodată, Danube Logistics SRL așteaptă realizarea proiectului de construcție a rafinăriei de petrol pe teritoriul PILG de către BEMOL Rafinery SRL, la fel și la reabilitarea restantă a traseului M3 ce face conexiunea între port și sudul Moldovei cu Chișinău”.
Bemol Retail nu a răspuns la întrebarea de ce nu a fost construită rafinăria.
Tudor Șoitu, fost membru al Curții de Conturi, spune că auditul activității financiare a investitorilor în PILG a fost planificat de câteva ori, dar nu a mai fost efectuat. „Structura asta este făcută strâmb din start și așa cum funcționează este una de format banditesc. Prin acest port înflorește contrabanda, se tranzitează ilegal mărfuri de tot felul. Mă întreb de ce deputații din 2009 încoace tolerează această afacere tare dubioasă. E făcută de altă guvernare, deși exponenții acelei guvernări, cum ar fi Marian Lupu și Igor Dodon, sunt și acum în funcții publice importante”, a opinat Șoitu.
„Portul Giurgiulești, de o importanță strategică pentru Moldova, a fost înregistrat prin fraudă, activează prin fraudă, s-au acordat tot prin fraudă facilități, care au adus și continuă să aducă prejudiciu bugetului public. Și deputații tac de atâta timp”, precizează fostul membru al Curții de Conturi, Tudor Șoitu.
Tarife vamale inegale
Confruntând datele privind veniturile obținute din tarifele vamale, observăm că statul obține mai multe venituri din Portul de Mărfuri și Pasageri Ungheni, amplasat pe cele 0,5 hectare decât de la Danube Logistic.
De exemplu, în 2015, în PILG au intrat 301 nave, pentru care Danube Logistics a plătit statului circa 243.840 de lei, în timp ce la Portul de mărfuri și pasageri au intrat 107 nave, pentru care s-a achitat în bugetul de stat 760.000 de lei. Pentru 2016, noiembrie, în PILG au intrat 350 de nave, pentru care Danube Logistics a plătit din tarifele vamale statului 189.000 de lei, de vreme ce în Portul de mărfuri și pasageri au intrat 371 de nave, pentru care au fost achitate 1.365.000 de lei la bugetul de stat.
Valoarea scăzută a banilor achitați de către Danube Logistics în bugetul de stat pentru tariful vamal se explică prin faptul că, potrivit Hotărârii Guvernului cu privire la fondarea Instituţiei publice „Căpitănia portului Giurgiuleşti” şi Întreprinderii de Stat „Registrul Naval”, „Investitorul General al PILG şi clienţii acestuia sunt scutiţi de achitarea plăţilor şi taxelor, prevăzute de legislaţia în vigoare, pentru exploatarea şi utilizarea portului şi obiectivelor portuare, cu excepţia plăţilor navale, care se calculează şi se achită luându-se ca bază 0,0062 dolari SUA pentru un metru cub din volumul navei (Anexa 3, punctul 10)”.
Demersurile administrației Căpităniei Portului Giurgiulești privind modificarea acestei prevederi au eșuat mereu, deși acești au ridicat în repetate rânduri această problemă.
Responsabil de construcția portului de pasageri a fost desemnat Igor Dodon, pe atunci ministru al Economiei și Comerțului. În urma unei vizite efectuate în iulie 2017 în PILG, Dodon s-a lăudat cu „realizarea sa”: „Sunt mândru că în 2005–2009 anume eu am fost responsabil din partea Guvernului pentru acest proiect investiţional”, a scris Dodon pe pagina Administrației prezidențiale.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Războiul elicopterelor amenință securitatea României
Procentul de 2% din Buget alocat Apărării a atras în România producătorii de armament mai rău decât atrage mierea muștele. Vânzătorii de moarte se calcă în picioare și se atacă unul pe celălalt, la fel cum fac vulturii care rup hălci din carnea putrezită a unei gazele.
În acest joc urât mirositor, totul este pemis. Așa că francezii au recurs din nou la un șantaj murdar, chiar în timpul vizitei ministrului român al Apărării în Franța. Mai precis, prin intermediul presei, au amenințat că își iau linia de producție a elicopterelor de la IAR Brașov (Ghimbav), dacă Guvernul României nu le dă pe tavă contracte pentru dotarea Forțelor Aeriene Române.
Singurii care au mai făcut așa ceva au fost sovieticii, care, după ce au ocupat România (stat devenit aliat înainte de finalizarea celui de-Al Doilea Război Mondial), au demontat fabrica de avioane de la Ghimbav și au dus-o în URSS, drept despăgubire de război.
De altfel, pe propriul site, IAR S.A. Brasov se laudă, pe bună dreptate, că este o companie aeronautică de tradiţie cu rădăcini adânci în istoria aviaţiei, activitatea sa începând incă din anul 1925. „Reînfiinţată după 1968, a cooperat în principal cu firme occidentale, precum Aerospatiale şi Turbomeca din Franţa, Britten Norman din Marea Britanie. Din 1970, IAR S.A. Brasov devine unicul fabricant de elicoptere din România, atât militare cât şi civile. Începând cu anul 1978, rămâne singurul fabricant mondial al versiunii militare a elicopterului Puma, al cărui contract de licenţă este semnat în 1974.
IAR S.A. Brasov a produs şi livrat mai mult de 360 elicoptere Puma şi Alouette III sub licenţă Aerospatiale (astăzi integrată în compania Airbus Helicopters fosta Eurocopter SAS), (…) În prezent, IAR S.A. Braşov este o unitate specializată pentru mentenanţă, reparaţii şi reparaţii capitale pentru elicopterele Puma şi Alouette III” – spune societatea.
Americanii de la Bell Helicopters vor să facă ce nu au putut în 1998, din cauza șantajului UE
Deranjul mare pentru francezii de la Airbus Helicopters (fosta Eurocopter) este că americanii de la Bell Helicopters le-au cam luat fața, cu o ofertă mult mai atractivă, care include, la fel, linii de producție deschise în România și transfer de tehnologie.
Culmea este că, în urmă cu aproximativ 20 de ani, oferta Bell Helicopters, care dorea să producă elicoptere RO „Dracula” (AH-1 modificat), în România, a fost aruncată la gunoi cu scandal de către decidenții din fruntea Statului, doar pentru că francezii au șantajat România în privința aderării la UE.
Ce ar fi însemnat investiția Bell Helicopters în industria românească de Apărare, în 1998? Potrivit specialiștilor, profitul estimat pe mai mult de un deceniu (aproximativ 12 ani) se ridica undeva în jur de 2 miliarde dolari, având în vedere că MApN estimase costuri la aproximativ 1,5 miliarde de dolari, incluzând și o investiție de 250 de milioane de dolari (nu exista EURO).
La momentul respectiv, în 1998, în tot acest angrenaj de dezvoltare tehnologică și investiții, ar fi fost incluse, pe lângă IAR Brasov, și Turbomecanica București precum și Aerostar Bacău. De asemenea, prim-ministrul de atunci (actual Avocat al Poporului) Victor Ciorbea, după întâlnirile cu reprezentanții firmei americane, își exprima intenția privatizării IAR Brașov cu Bell Helicopters, precizând că fabrica de la Ghimbav nu va produce doar elicoptere de atac pentru Armata Română, ci va intra în competiția regională și internațională pentru comercializarea lor pe piețe specializate. În plus, se discuta despre intenția companiei General Electric de preluare a Turbomecanica București. Turbomecanica ar fi trebuit sa producă, sub licență General Electric, componente pentru motoarelor elicopterelor de atac AH 1 – RO Dracula (Bell Helicopters).
Noua linie de producție de la Ghimbav și campania electorală a fostului președinte francez Hollande
În vara lui 2017, prin august, IAR Ghimbav a semnat acordul de parteneriat cu Airbus Helicopters pentru încă zece ani, urmând ca la Braşov să fie produse elicoptere multirol H215M. Conform acordului de parteneriat semnat cu Airbus Helicopters, IAR ar fi trebuit să acționeze drept contractant principal pentru toate comenzile eventuale de H215M care ar putea fi plasate de către MApN. Mai mult, acordul includea şi cooperarea dintre Airbus Helicopters şi IAR privind producţia, asamblarea, personalizarea, activităţile suport şi de întreţinere a elicopterelor H215M destinate Forţelor Aeriene, precum şi exportul (în funcție de comenzi).
O lună mai târziu, aflat în plină campanie electorală (pe care a și pierdut-o, în favoarea lui Macron) președintele francez Francois Hollande venea la Brașov, declarând că proiectul are „vocaţia să consolideze industria apărării în Europa” şi că va propune acest proiect, la Summitul NATO.
„Cu acest Super Puma H215 avem dovada că putem să construim o cooperare care este benefică ambelor ţări. Locurile de muncă create, aici, nu sunt create în detrimentul celor din Germania, din Franţa sau din alte ţări europene. Locurile de muncă de aici vor duce la crearea altor locuri de muncă, în Franţa. Pe lângă asta, suntem într-o relaţie prin care personalul va fi format în Franţa şi aici pentru a atinge nivelul de calificare care le va permite să aibă un proces de fabricaţie cât de performant posibil. Aşadar, este un proiect de dimensiune europeană deoarece are de asemenea vocaţia să consolideze industria apărării în Europa. Este ceea ce dorim să facem şi ceea ce doresc să propun, în câteva zile, la Summit-ul de la Bratislava. Trebuie să avem o cooperare în ceea ce priveşte fabricarea materialului de apărare pentru a putea să-i dăm condiţiile ca să aibă o politică europeană de apărare”, suținea președintele francez Francois Hollande, în prezența premierului de atunci, Dacian Cioloș.
Concluzia este destul de tristă. De câte ori este vorba de bani alocați Apărării, statele furnizoare șantajează clienții. România se află iar într-o situație ingrată, supusă permanent presiunilor aliaților. Dacă, în perioada Războiului Rece, sovieticii ne băgau pe gât armament vechi la suprapreț, acum, când putem să achiziționăm armament competitiv, produs acasă, suntem supuși șantajului „prietenilor”!
După ce Republica Moldova a fost grav afectată de furtul a unei miliard de dolari, autoritățile R. Moldova încearcă să consolideze sistemul bancar conform regulamentelor UE, dar experții avertizează că stabilirea statului de drept și combaterea corupției sunt de asemenea esențiale, scrie portalul de limbă engleză Balkan Insight într-o amplă analiză despre reformarea sistemului bancar din Republica Moldova, preluată de EvZ Moldova.
De doi ani, sistemul bancar moldovenesc trece printr-un proces greu de recuperare și consolidare după așa-numit „furt al miliardului”, când aproximativ 1 miliard de dolari a fost furat din trei bănci în perioada 2012-2014, precum și pe fondul unor scandaluri provocate de scheme de spălare a banilor în proporții deosebit de mari.
Moldova este nerăbdătoare să își întărească sistemul bancar în concordanță cu regulile UE, prin reforme menită să crească transparența în ceea ce privește indentitatea acționariatului și credibilitatea întregului sistem bancar al fostei republici sovietice.
„Legăturile noastre economice cu UE devin din ce în ce mai puternice, aproximativ 2/3 din comerțul exterior al Moldovei având loc cu zona UE. Totodată, UE reprezintă cea mai mare arie geografică de unde vin remitențele personale”, a declarat pentru BIRN Victor Colța, consilier al Guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei pentru politică monetară și piețe financiare.
Colța a menționat că remitențele trimise din UE de cetățeni moldoveni s-au ridicat la aproximativ 1,6 miliarde USD în 2017, echivalentul a peste 19% din PIB-ul Moldovei.
Furtul secolului
„Furtul secolului”, cum a fost denumit de mass-media în 2014, a lăsat cea mai săracă țară europeană și mai sărăcită, când împrumuturi valorând 1 miliard USD au fost transferați în doar două zile de la trei bănci moldovenești (Banca de Economii, Unibank și Banca Socială) la o serie de companii cu acționariat ascuns.
Guvernul a fost nevoit să intervină pentru a salva cele trei bănci de la faliment, protejând depunătorii, dar creând o gaură în finanțele publice, echivalentă cu aproximativ 15% din PIB-ul țării.
Împreună, cele trei bănci dețineau 28% din valorile sistemului bancar moldovenesc, inclusiv banii pentru pensii.
Scheme financiare complexe au fost folosite pentru a trimite bani către companii offshore, cu ajutorul unor bănci din Rusia și Letonia.
Moneda națională moldovenească a fost puternic lovită, pierzând 42% din valoare, în perioada 1 noiembrie 2014-18 februarie 2015.
Un raport comandat de Banca Națională a Moldovei companiei americane de investigații Kroll lansa mai multe acuzații la adresa lui Illan Shor, un tânăr om de afaceri care deținea băncile implicate în tranferul fondurilor în afara țării.
Inflația scade, moneda se întărește
Situația a început să se schimbe în aprilie 2016, când Sergiu Cioclea a fost numit noul guvernator al Băncii Naționale.
Cu o experiență de 19 ani în sistemul bancar internațional, dintre care șapte în calitate de director general și șef al Departamentului de Corporate Finance pentru Rusia și statele ex-sovietice la BNP Paribas Group, Cioclea a implementat o serie de măsuri menite să revigoreze sistemul bancar din Moldova.
În ultimii doi ani inflația a scăzut sub 5%. Leul moldovenesc este mult mai puternic, iar consolidarea încrederii în sistemul bancar este dovedită de creșterea rapidă a valorii depozitelor și interesul crescut al investitorilor străini în dezvoltarea unor noi afaceri, consideră Banca Națională.
Instituția colaborează strând cu parteneri occidentali precum FMI, Bnca Mondială, Trezoreria SUA, USAID, Comisia Europeană, Echipa Economică Germană în Moldova, băncile naționale din România, Olanda și Lituania.
“Un astfel de exempul este proiectul de twinning, sponsorizat de UE, și implementat cu ajutorul Băncii Naționale a României și a Băncii Naționale Olandeze pentru pregătirea unei noi legislații bancare”, mai arată sursa citată.
Reformele au la bazp „principiile Basel III”, însemnând că băncile ar urma să fie obligate să aibă rezerve echivalente cu 7% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă.
“Acest pachet legislativ va aduce regulile bancare ale Moldovei la nivelul celor din UE, iar implementarea sa completă va avea loc într-o perioadă de 2 ani”, a adăugat sursa citată.
Liber la investiții străine
Un bun exemplu privind restabilirea încrederii investitorilor străini este dat de Banca Transilvania din România, care a plătit aproximativ 39 de milioane de Euro pentru 39% din acțiunile Victoriabank, a treia bancă ca mărime din R. Moldova. Ulterior, aceasta a depus cerere pentru preluarea și a restului de acțiuni din pachetul de 33,23%.
Banca Transilvania și partenerul său strategic, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), dețin împreună peste 66% din acțiunile Victoriabank, urmărind sprijinirea antreprenorilor și a economiei statului.
“Banca Transilvania, care este al doua cea mai mare instituție creditoare din România, este un jucător cu experiență pe segmentul IMM și de retail, care în mod tradițional sunt subdezvoltate în Moldova“ a adăugat sursa citată.
De asemenea, Banca italiană Intesa Sanpaolo Bank Group, care este activă în 40 de state, a finalizat recent achiziționarea a 100% din acțiunile EximBank-Gruppo Veneto, a cincea bancă ca mărime din Moldova.
În urma recentelor reforme bancare și a creșterii anuale a economiei cu 4.5 puncte procentuale în 2016 și 2017, Banca Națională a Moldovei speră că și Banca Comercială Română (BCR), membră a grupului austriac Erste Group, ar putea să crească valoarea creditului disponibil pentru clienții din Moldova.
Concomitent, Banca Națională este implicată într-un proces anevoios de mediere a vânzări acțiunilor celor mai mari bănci din țară, Moldova-Agroindbank și Moldindconbank.
Un proiect de lege propus în aprilie de Guvernul Moldovei permite statului să cumpere aproape 43% din acțiunile Moldova-Agroindbank și 64% din cele ale Moldinconbank. În 2016, autoritățile au împiedicat vânzarea unor pachete de acțiuni ale băncilor datorită unor semne de întrebare privind legalitatea demersurilor acționarilor implicați.
În cazul Moldinconbank, cei 14 acționari implicați erau cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei și Federației Ruse, apropiați de omul de afaceri Veaceslav Platon, care a fost condamnat la 18 ani de închisoare în decembrie 2017 în primă instanță pentru spălare de bani și delapidare în conexiune cu implicarea sa în “marele furt“.
În cazul Agroindbank, acționarii sunt două companii deținute de cetățeni ruși. Vânzarea Agroindbank și a Moldindconbank, care urmează după achiziționarea acțiunilor Victoriabank de către Banca Transilvania, ar trebui să îmbunătățească imaginea celor mai importante și controversate trei bănci din R. Moldova.
Întârzieri în investigarea fraudelor
Totuși, autoritățile moldovene spun că nu pot face publice faptele din ancheta realizată de firma americană Kroll despre „furtul miliardului”.
În decembrie 2017, după aproape trei ani de la începerea investigației, premierul Pavel Filip a declarat că ultimul raport Kroll a oferit o mulțime de informații despre schemele de fraudare, dar numele persoanelor implicate nu vor fi expuse deoarece „90% dintre aceștia sunt oameni cinstiți „, provocând revolta publicului și a societății civile.
La o conferință de presă comună cu premierul moldovean Filip, desfășurată în data de 3 mai la Bruxelles, șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini, a declarat că investigația trebuie să fie aprofundată, imparțială și cuprinzătoare, pentru a „recupera fondurile însușite ilegal și pentru a aduce pe toți cei responsabili în fața justiției” .
Mogherini a afirmat că se așteaptă ca ancheta fraudei bancare „să fie finalizată fără întârziere”. Banca Națională a Moldovei aprecizat pentru BIRN că circa un miliard de lei moldovenești (aproximativ 50 de milioane de euro) a fost recuperat până în prezent prin lichidarea administrativă a băncilor falimentare, supravegheată de Banca Națională, fiind inițiate și peste 70 de cauze penale.
O strategie de recuperare a fondurilor va fi pregătită până luna viitoare, în colaborare cu Kroll, a mai precizat BNM.
Statul de drept și corupția, probleme stringente/restante
În ciuda progreselor înregistrate până în prezent, experții declară că reformele din sectorul bancar nu vor aduce peste noapte investitorii străini, deoarece nu este momentul cel mai favorabil pentru atragerea investițiilor în piețele emergente.
„Dacă vom include factorul de atractivitate al unor țări precum Moldova, unde credibilitatea sistemului judiciar este redusă, sistemul politic este instabil și există un grad ridicat de corupție, este cu atât mai complicat să atragem investitori de înaltă calitate” a declarat expertul în economie, Sergiu Gaibu, pentru BIRN.
Gaibu a argumentat că trebuie îmbunătățită și protecția investitorilor, iar în lipsa unui sistem judiciar credibil, acest lucru nu este pe deplin posibil, indiferent de ceea ce fac instituțiile de reglementare din sistemul financiar.
Expertul în economie, Roman Chircă, a spus că măsurile luate de Banca Națională au ajutat la stabilizarea sistemului bancar, inclusiv blocarea preluărilor ostile ale băncilor. El a apreciat faptul că anonimatul acționarilor în băncile comerciale va fi eliminat, precum și anonimizarea acționariatului în companiile offshore.
„O altă problemă cronică este dimensiunea alarmantă a creditelor neperformante; deși volumul lor a scăzut recent, problema persistă „, a avertizat expertul.
În același timp, R. Moldova trebuie să implementeze multe reforme pentru combaterea corupției și instaurarea unui sistem bazat pe statul de drept – ambele fiind esențiale pentru sporirea încrederii investitorilor străini.
Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
Ucraina are tot mai multe şanse de a primi un nou ajutor financiar din partea Uniunii Europene în valoare de un miliard de euro, relatează agenția UNIAN, preluată de KARADENIZ PRESS. Consiliul UE a aprobat acordarea celui de-al patrulea program de asistenţă macrofinanciară pentru Ucraina. Noul program are menirea de a sprijini stabilizarea economică și reformele structurale, relatează sursa citată.
Pentru ca banii să ajungă la Kiev, documentul trebuie să fie aprobat şi de către Parlamentul European. Analiști politici de la Kiev au avertizat că lipsa unor reforme în domeniul justiției și a luptei anticorupție, dar și ofensiva diplomatică rusă poate bloca un vor favorabil în Legislativul comunitar.
Umbra Kremlin-ului
Anterior, șeful Delegației UE în Ucraina, Hugues Mingarelli, a declarat în timpul unei întâlniri oficiale cu vicepremierul ucrainean Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, că Ucraina se bucură de un sprijin real din partea unui număr mic de țări ale Uniunii Europene, în timp ce cele mai multe state membre ale UE nu doresc să-și strice relațiile cu Rusia din cauza Kievului”. „Aş minți dacă aş spune că majoritatea statelor membre ale UE sprijină Ucraina”, a afirmat diplomatul european. Potrivit lui Mingarelli, faptul că Ucraina primeşte un sprijin nesemnificativ din partea partenerilor europeni „se datorează unei imagini false care există în Europa despre Ucraina”.
Imagine îngrozitoare
„Acest lucru se datorează faptului că imaginea țării dumneavoastră în UE este îngrozitoare și foarte puțină lume din Occident știe ce înseamnă, de fapt, Ucraina. Foarte puţină lume ştie că Ucraina este o țară mare, cu 40 de milioane de locuitori, care produce rachete, sateliți și motoare de avioane, are cel mai bun pământ din Europa, un potenţial turistic fantastic și resursă umană dispusă să lucreze pentru 200 de dolari pe lună. Dacă mai mulți oameni din Europa ar cunoaşte toate aceste lucruri, nu am nicio îndoială că aţi avea mai mulţi prieteni”, a declarat reprezentantul UE la Kiev.
Mingarelli a adăugat că de fiecare dată când în Europa se discută despre problemele ucrainene, este luat în calcul aspectul negativ, cum ar fi corupția, Cernobylul, războiul şi prostituția. „Nu veți vedea discuții despre unul dintre multele aspecte pozitive ale acestei țări. Prin urmare, comunicarea este o mare problemă”, a subliniat Mingarelli.
Ucraina, în afara UE
Ambasadorul Hugh Mingarelli a declarat anterior că pentru Ucraina la moment actual nu există nicio perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. „Turcia este una dintre țări care a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană…În prezent pentru Ucraina nu există nicio perspectivă de aderare la spațiul comunitar”, a declarat șeful Delegației UE în Ucraina în timpul unei mese rotunde cu tematica: „Alegerea europeană a Ucrainei după Revoluția demnității: Oportunități și provocări”.
Potrivit lui Mingarelli, Acordul de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană este menit să consolideze integrarea politică și economică a țării noastre. „Este o mare dezamăgire pentru partenerii noștri ucrainene deoarece ei și-ar fi dorit ca Ucraina să aibă o perspectivă de aderare la UE, însă dintr‑unul sau mai multe motive, Uniunea Europeană nu poate oferi aceasta țării dvs.”, a spus ambasadorul, citat de mass-media de la Kiev. (N.G.)
Tbilisi a început procedurile de încetare a relațiilor diplomatice cu Siria, a declarat ministrul adjunct de externe al Georgiei, David Dondua, la o informare specială dedicată recunoașterii de către Siria a independenței teritoriilor georgiene ocupate de Rusia, relatează mass-media georgiană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Conform oficialului georgian, ca urmare a manipulării din partea Rusiei, regimul sirian a luat o decizie ilegală și cu încălcarea principiilor de drept internațional a recunoscut independența Abhaziei și a regiunii Țhinvali (Osetia de Sud). „Prin această acțiune, regimul Assad sprijină agresiunea militară a Rusiei împotriva Georgiei și epurările etnice care au continuat de-a lungul anilor”, a spus Dondua.
În acest sens, partea georgiană a început procedurile de rupere a relațiilor diplomatice cu Siria, a subliniat el, citat de mass-media.
Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate – Osetia de Sud și Abhaziei. Georgia a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia după agresiunea militară ruseasca din august 2008.
Anunț așteptat
Siria a recunoscut independența republicilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia și a stabilit relații diplomatice cu aceste teritorii ocupate de Rusia, au anunțat agențiile oficiale din cele regiuni separatiste.
”Ministerul de Externe” al Osetiei de Sud a declarat că „Republica Osetia de Sud și Republica Arabă Siria, afirmând angajamentul lor față de principiile de bază ale dreptului internațional (…) anunța recunoașterea reciprocă și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivel de ambasador“, se arata în comunicatul citat. Un anunț similar a fost dat publicității și de autoritățile de la Suhumi, care au anunțat și vizita iminentă a liderului sirian în mica republică caucaziană.
Liderul sirian, Bashar Al Assad, recunoaște independența Abhaziei și Oseției de Sud, aliate strategice ale Moscovei în Caucaz
Întâlnire strategică
Surse diplomatice de la Moscova, citate de mass-media, au declarat că în data de 28 mai, a avut loc o întâlnire trilaterală a ambasadorilor celor două republici separatiste și omologului lor sirian, în timpul cărora au fost convenite textul comunicatului și data de lansare a declaratiei de recunoaștere.
Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate ale Georgiei.
Recunoașterea de către Siria a independenței Abhaziei și Oseției de Sud fost speculată periodic de către mass-media, având în vedere că Damascul este una dintre puținele state care a recunoscut anexarea Crimeei de către Moscova, principalul său aliat militar și economic.
Legături militare
Relațiile dintre Siria și cele două regiuni caucaziene sunt mult mai ample decât par la prima vedere, au declarat surse diplomatice abhaze în exclusivitate pentru Karadeniz Press. Astfel, în afară de relațiile comerciale, în Abhazia s-au stabilit câteva sute de etnici abhazi și din alte etnii caucaziene, originari din comunitățile din Siria, unde au fost colonizați pe timpul Imperiului Otoman, când ambele regiuni erau sub stăpânirea fostului imperiu.
Concomitent, sursele citate au mai declarat că un număr de câteva sute de abhazi participă la războiul din Siria în calitate de angajați ai forțelor militare ruse ori ai organizației de securitate privată Wagner, parte a efortului de război rus de pe frontul sirian. Sursele citate au mai declarat că aroximativ 50 de abhazi au decedat pe frontul sirian în ultimii ani. Concomitent, autoritățile ruse și siriene duc o campanie intensivă de recrutare a unor cadre active ale armatei ori serviciilor de securitate abhaze, pentru a lupta în Siria. (M.B.)
Războiul invizibil dintre Moscova și Kiev afectează securitatea internațională
Parchetul rus a cerut 14 ani de închisoare împotriva lui Roman Suşcenko, jurnalist ucrainean arestat în octombrie 2016 şi acuzat de spionaj de Moscova, a anunţat avocatul acestuia, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Acuzarea a cerut 14 ani de închisoare. Nu este pedeapsa maximă pe care o putea cere, care era de 20 de ani”, a declarat Mark Feighin, avocatul lui Suşcenko, prezentat drept jurnalist de Kiev, dar acuzat de Moscova că este colonel al serviciilor de informaţii ucrainene.
Contextul Șențov
„Cred că ei au ţinut cont de contextul ‘Oleg Senţov”, realizator ucrainean condamnat la 20 de ani de închisoare în Rusia pentru „terorism” şi care a intrat într-o grevă a foamei la mijlocul lui mai, a precizat avocatul. „Ei nu au nevoie de o nouă grevă a foamei”, a adăugat el. Verdictul ar urma să fie dat în data de 4 iunie, a mai declarat avocatul Mark Feighin, cunoscut pentru activitatea sa în sprijinul liderilor opoziției din Federația Rusă și a unui număr mare de cetățeni ai Ucrainei, acuzați de autoritățile ruse de spionaj.
Reacție tardivă
„Subliniem încă o dată motivaţia politică a cazului. Cerem eliberarea jurnalistului Suşcenko, ostatic al agresiunii ruse”, a reacţionat pe contul său de Twitter purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ucrainene, Mariana Betsa.
Reamintim că Roman Suşcenko a fost arestat în octombrie 2016 la Moscova de Serviciile de Securitate Ruse (FSB), care îl acuză că este colonel activ al serviciilor de informaţii ale Ministerului ucrainean al Apărării.
Ucraina susţine că Suşcenko, în vârsta de 47 de ani când a fost reţinut, este un jurnalist şi corespondent la Paris al agenţiei de presa Ukrinform.
Schimb de prizonieri
Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile ucrainene vor să negocieze un eventual schimb de prizonieri între Moscova și Kiev, prin care un număr de cetățeni ai Ucrainei, deținuți în acest moment în închisorile din Federația Rusă, să fie schimbați cu cetățeni ruși și membrii ai forțelor separatiste pro-ruse din Donbass, condamnați pentru spionaj ori alte acuzații.
Sursele citate au mai precizat că serviciile de informații de la Kiev se așteaptă ca Moscova să mențină presiunea asupra Ucrainei prin noi arestări și condamnări sub diferite pretexte ale unor jurnaliști și alte persoane publice din Ucraina.
RIA Novosti, suspendată în Ucraina
Ucraina a interzis agenţiei de presă ruse RIA Novosti să-şi desfăşoare activitatea pe teritoriul său, în cadrul noilor sancţiuni care vizează Moscova şi care intervin la o săptămână după arestarea unui oficial al filialei agenţiei RIA Novosti la Kiev, acuzat de „înaltă trădare”, relatează mass-media regională.
Ria Novosti şi Interselekt, compania care gestionează activităţile economice ale agenţiei la Kiev, au fost adăugate pentru o perioadă de trei ani pe lista neagră a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare (NSDC), publicată pe site-ul preşedinţiei ucrainene. Aceste sancţiuni includ blocarea activelor, a telecomunicaţiilor utilizate de agenţie şi a site-ului ucrainean al Ria Novosti.
Filiera belarusă
Recent, un corespondent al unui post de radio din Ucraina a fost condamnat în Belarus la peste opt ani de închisoare pentru spionaj. Ambasadorul Ucrainei la Minsk, Ihor Kizim, a declarat că „procesul a avut loc. El se află în prezent într-un centru de detenţie al KGB”. ”Nu are plângeri în privinţa condiţiilor de detenţie” a adăugat diplomatul.
Reamintim că în noiembrie anul trecut, serviciul de securitate KGB din Belarus (n.r.: structură cu strânse legături cu serviciile de informații ale Federației Ruse) a anunţat că a descoperit o reţea de spionaj care lucra pentru ministerul apărării din Ucraina şi care ar fi fost creată de jurnalistul Pavlo Șaroiko.
Șaroiko, care nu a putut fi contactat de mass-media sau de ambasada Ucrainei de la arestarea sa, în octombrie anul trecut, a fost condamnat recent de către o instanţă închisă, a spus ambasadorul Igor Kizim. Sharoyko ar fi pledat vinovat la acuzaţiile de spionaj, dar ambasada nu acordă credibilitate acestora informaţii, a mai declarat ambasadorul ucrainean. (N.G.)
