Opoziția organizează proteste masive la Chișinău. Alegerile pentru primăria capitalei, invalidate de justiție. Plahotniuc, acuzat de încălcarea voinței alegătorilor. PPE, consternat de erodarea democrației în Republica Moldova

Opoziția organizează proteste masive la Chișinău. Alegerile pentru primăria capitalei, invalidate de justiție. Plahotniuc, acuzat de încălcarea voinței alegătorilor. PPE, consternat de erodarea democrației în Republica Moldova

Opoziția-amenință-cu-proteste-masive-la-Chișinău

Opoziția-amenință-cu-proteste-masive-la-Chișinău

Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr (PPDA), Partidul Acţiune şi Solidarite şi Partidul Liberal Democrat anunță organizarea unui protest masiv astăzi, lângă clădirea primăriei Chișinăului, cerând populației să se opună deciziei prin care nu sunt validate alegerile pentru postul de primar de Chișinău, desfășurate în data de 3 iunie. Surse locale au declarat pentru Karadeniz Press că acest protest este doar primul din acțiunile plănuite, în câteva zile urmând ca protestele să fie organizate pe baze permanente.

Acuzații dure

„Până aici! Ne-am săturat! Ieşim la protest să ne apărăm votul! Justiţia controlată de Plahotniuc a călcat în picioare opţiunea liberă şi democratică a cetăţenilor. Ei au scuipat şi au dat pe jos cu ceea ce ne-a mai rămas de preţ – votul nostru”, se arată în mesajul paginii de pe Facebook care a fost creată pentru protestul respectiv. Primarul ales al Capitalei, Andrei Năstase, a declarat că „votul exprimat de cetăţenii responsabili la 3 iunie a fost desconsiderat de mafie”. „Aseară, sub paravanul nopţii, alegerile locale din Chişinău au fost invalidate sub pretexte ridicole, total inconsistente. Deci, vom lupta în continuare. Astăzi, la ora 17.30 ne întâlnim la primăria capitalei pentu a ne apăra votul”, a scris Năstase pe pagina sa de Facebook.

Decizia controversată

Judecătoria Chișinău nu a validat alegerile locale care au avut loc în Chișinău, relatează mass-media locală, invalidând mandatul de primar general al municipiului Chişinău, câștigat de Andrei Năstase cu 52,57% din voturi în fața socialistului Ion Ceban.

PPDA a contestat decizia la Curtea de Apel, dar liderii partidului nu se așteaptă ca decizia Judecătoriei Chișinău să fie anulată de această instanțpă

Reamintim că în alegerile din 3 iunie, Andrei Năstase a câştigat mandatul de un an la şefia capitalei cu un avantaj de 12 644 de voturi faţă de contracandidatul său, Ion Ceban. Procesul de validare a mandatului său de primar a fost însă tergiversat după ce contracandidatul său în turul doi de scrutin, socialistul Ion Ceban, l-a atacat în instanţă pe motiv că ar fi încălcat legislaţia electorală şi după ce reprezentantul Consiliului Electoral al Circumscripţiei Electorale Chişinău a solicitat schimbarea magistratului pe motiv că nu ar fi dat dovadă de imparţialitate la judecarea cazului.

„Vom contesta această hotărâre la Curtea de Apel. Avem la dispoziție o zi pentru a contesta decizia. o să facem acest lucru cât mai repede dar vom aștepta decizia de la Curtea de Apel. Am un îndemn către toți să fim pregătiți pentru proteste masive. Este o decizie arbitrară pentru care această judecătoare trebuie să facă pușcărie”, a declarat Andrei Năstase după decizia instanței.

Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău

Populația Republicii Moldova, victime ale clasei politice de la Chișinău

Proteste internaționale

Decizia de invalidare a alegerilor a trezit nemulțumirea a numeroși oficiali occidentali, precum și în mediile diplomatice de la Chișinău. Președintele Partidului Popular European (PPE), Joseph Daul, a declarat că este: „consternat de erodarea democrației în Republica Moldova. Numai într-o țară autoritară, puterea judecătorească poate ignora fără motiv voința poporului rezultată dintr-o alegere democratică. Este evident că alegerea lui Andrei Năstase ca primar al capitalei Republicii Moldova a fost o surpriză neplăcută pentru alianța Plahotniuc-Dodon. Împotriva voinței oamenilor, cartelul Plahotniuc-Dodon a decis să folosească sistemul de justiție controlat politic pentru a-și aduce prin ușa din spate propriul primar și să ignore complet coloana vertebrală a oricărei democrații: dreptul de vot.

Situația nu a fost niciodată mai rea ca astăzi. Este clar că alianța Plahotniuc-Dodon este capabilă de orice pentru a-și păstra controlul asupra țării. Uniunea Europeană nu poate susține sau finanța astfel de carteluri, iar PPE nu va rămâne indiferent în fața acestei situații. Republica Moldova s-a angajat prin intermediul Agendei de Asociere să îmbunătățească substanțial independența sistemului judiciar și să consolideze statul de drept. Decizia de ieri de a invalida rezultatele alegerilor și voința locuitorilor Chișinăului ridică îndoieli serioase cu privire la angajamentul autorităților moldovenești de a avansa în implementarea reformelor. PPE va sprijini cetățenii Chișinăului și Republicii Moldova în aspirațiile lor pentru un viitor prosper și pentru integrarea europeană. Facem apel la autoritățile guvernamentale să nu fie un obstacol în dorința noastră de a susține cetățenii Republicii Moldova” se mai arată în comunicat.

Fără alegeri repetate

Dacă hotărârea de marți, 19 iunie, Judecătoriei Chișinău va fi menținută și de instanțele ierarhic superioare, alegeri repetate în municipiul Chișinău nu vor mai fi organizate, deoarece a rămas mai puțin de un an până la alegerile locale generale, a comentat pentru Radio Chișinău membrul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, citat de KARADENIZ PRESS. „Alegeri în interiorul unui an până la data alegerilor generale nu se mai organizează”, a declarat Iurie Ciocan.

Totodată, el s-a referit și la prevederile art. 149 din Codul Electoral, care prevede organizarea alegerilor repetate în decurs de două săptămâni. Dar a menționat că CEC ar urma să examineze hotărârea integrală a Judecătoriei Chișinău. „Eventual, Codul prevede organizarea unor alegeri repetate, dar dacă au fost excluși ambii candidați, așa cum se vehiculează, nu ai cu cine face alegeri repetate. Dacă a fost exclus numai unul, urmează să vedem în ce condiții facem alegeri repetate. Sunt destul de multe necunoscute. Trebuie să vedem hotărârea integral ca să știm cum acționăm”, a declarat Iurie Ciocan.

De asemenea, el a precizat că mai există două căi de atac a hotărârii de ieri a Judecătoriei Chișinău prin care au fost declarate nule alegerile locale noi din municipiul Chișinău – Curtea de Apel și Curtea Supremă de Justiție. (M.B.)

Share our work
Turcia, în febră electorală. Turcii din diaspora votează masiv. Muharrem Ince, speranța slabă a opoziției turce

Turcia, în febră electorală. Turcii din diaspora votează masiv. Muharrem Ince, speranța slabă a opoziției turce

Alegerile din Turcia, nimic surprinzător

Alegerile din Turcia, nimic surprinzător

Numărul cetățenilor turci care au votat în străinătate în cadrul alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 24 iunie din Turcia a atins un nivel record de 1,49 milioane, a anunţat miercuri şeful Consiliului Electoral Suprem, Sadi Guven, citat de agenţiile de presă din Turcia, preluate de KARADENIZ PRESS.

Alegerile au loc în Turcia duminică 24 iunie, când preşedintele Recep Tayyip Erdogan candidează pentru un nou mandat, în încercarea de a-şi prelungi puterea ce durează deja de 15 ani şi de a-şi asuma noi atribuţii prezidenţiale, despre care el și susținătorii săi susțin că Turcia are nevoie pentru a răspunde ameninţărilor de ordin economic şi securitar.

Vot masiv

Votul la misiunile diplomatice turce în străinătate a început pe 7 iunie şi s-a încheiat pe 19 iunie seara. Sondajele de opinie sugerează că rezultatul alegerilor ar putea fi unul strâns, fiind posibil ca partidul lui Erdogan, AKP, să-şi piardă majoritatea parlamentară şi ca un al doilea tur de scrutin prezidenţial să aibă loc pe 8 iulie.
Aproximativ 3,047 milioane de alegători turci sunt înregistraţi în străinătate, ceea ce înseamnă că rata participării la vot în străinătate este de 48,8%. Expaţii pot încă să voteze până la 24 iunie la punctele de trecere a frontierei Turciei.

Rata participării la vot în Turcia propriu-zisă este în general mult mai mare. Ea a fost de 85% la alegerile parlamentare din noiembrie 2015, când numărul turcilor care au votat în străinătate a fost de 1,3 milioane. La referendumul din 2017 au votat 1,4 milioane de turci peste hotare, potrivit agenţiei Anadolu, preluată de mass-media internațională

Președintele turc Erdogan se așteaptă la o victorie ușoară în alegerile din 24 iunie

Președintele turc Erdogan se așteaptă la o victorie ușoară în alegerile din 24 iunie

Muharrem Ince, simboll al opoziției

Muharrem Ince, în vârstă de 54 de ani, considerat un parlamentar revoluţionar din tabăra secularistă puternică din Turcia, a dat un nou suflu unei opoziţii obosite înainte de alegerile decisive din 24 iunie, prezidenţiale şi parlamentare, atrăgând mulţimi masive la mitingurile sale, colorate cu selfie-uri, dansuri şi cântece pe scenă, relatează agenţia dpa, preluată de Agerpress.

Ince recurge la o retorică populistă efectiv la fel ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan, promiţând sfârşitul a ceea ce el numeşte ”domnia unui singur om” şi abordarea problemelor economice.

Spirit vioi, Ince parcurge scena politică turcp atacându-l violent pe Erdogan în discursuri virulente ce au drept ţintă costisitorul palat prezidenţial şi exprimând preocupări în legătură cu şomajul puternic şi declinul normelor democratice.

Reduta CHP

Ince a fost parlamentar timp de 15 ani, din partea principalului partid de opoziţie din Turcia, CHP, şi aparţine aripii mai naţionaliste a formaţiunii. El este renumit pentru discursurile sale aprinse din parlament şi pentru campania sa împotriva planului lui Erdogan privind extinderea puterilor prezidenţiale în cadrul unui referendum în 2017.

Noua stea a opoziției laice promite să reducă inegalităţile, să inverseze fluxul de emigrare a specialiştilor din Turcia, să reformeze sistemul educaţiei şi să ofere drepturi sporite minorităţilor, inclusiv etnicilor kurzi şi alewi.

Ani de zile, CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat) nu a reuşit să-l înfrunte pe Erdogan, care încă se bucură de sprijin puternic în centrul conservator anatolian.

Sondaje contestate

Cu toate acestea, sondajele de opinie, contestate de o parte a experților turci, sugerează că Erdogan, pentru prima dată în cei 16 ani de putere a sa, se confruntă cu o reală provocare. Guvernul lui Erdogan, aliat cu două partide ultranaţionaliste, riscă să-şi piardă majoritatea în parlament, iar preşedintele ar putea ajunge cu Ince în cel de-al doilea tur de scrutin prezidenţial, pe 8 iulie, potrivit sondajelor.

În primele 40 de zile ale campaniei sale, Ince a participat la peste 70 de mitinguri electorale. Promiţând că va fi un preşedinte bipartizan, Ince a afirmat că doreşte să mute biroul prezidenţial la simbolica reşedinţă Palatul Cankaya, folosită de către Mustafa Kemal Ataturk, şi să transforme palatul prezidenţial al lui Erdogan din Ankara, care are 1.150 de încăperi, într-un centru pentru educaţie.

El l-a vizitat pe Selahattin Demirtas, candidatul prezidenţial din detenţie al partidului prokurd HDP, în celula lui din închisoare. Această acțiune a fost salutată de mediile politice kurde din Turcia, o serie de analiști considerând că Muharrem Ince va reuși să își atragă votul kurd, aflat tradițional în tabăra opusă CHP.

Menționă că președintele actual Erdogan îl consideră pe Demirtas drept ”terorist”, aducându-i multiple acuzații în acest sens.

Turcul alb vs. Turcul negru

În cursul unui rar miting la miezul nopţii, pe 9 iunie, în cartierul Kadikoy din Istanbul, un bastion al electoratului secularist, Ince îşi sufleca mânecile în timp ce-şi rostea discursul foarte critic la adresa lui Erdogan şi păşea pe scenă.

El a ajuns la locul mitingului în Kadikoy după un marş de 2,5 km care a atras mulţimi imense, de la grupuri de suporteri ai fotbalului la oameni care salutau de la balcoanele lor înainte de masa de Sahur, dinainte de ivirea zorilor.

La un miting, Ince a mers cu bicicleta până la scenă. A cântat, a dansat şi a făcut selfie la un alt miting. În drum spre un miting în provincia sudică Osmaniye pe 20 mai, Ince a oprit maşina cu care circula, s-a urcat pe un tractor şi l-a ajutat pe un fermier să-şi strângă recolta.

”Erdogan este turcul alb. Eu sunt coloratul Turciei. Erdogan este din palat, eu sunt săracul. Erdogan este unul care ţine prima pagină a ziarelor, eu sunt omul care se luptă cu şefii. Erdogan este susţinătorul statu-quo-ului, eu sunt reformatorul”, declara Ince la un miting electoral pe 6 iunie la Istanbul.

Apoi, el a apelat la principala preocupare din societatea turcă. ”De ce a decis Erdogan să organizeze alegeri anticipate? Pentru că o criză economică bate la uşa noastră, şi el ştie. Acest om obosit nu poate surmonta această criză. Ne îndreptăm spre faliment. Turcia are nevoie de sânge proaspăt”, afirma Ince. (M.B.)

Share our work
Acordul de asociere Ucraina-UE, sabotat de oligarhi. Kiev-ul rămâne în afara blocului comunitar. 2019, an electoral fierbinte

Acordul de asociere Ucraina-UE, sabotat de oligarhi. Kiev-ul rămâne în afara blocului comunitar. 2019, an electoral fierbinte

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Donbass, rana deschisă pe trupul Ucrainei

Populistii și oligarhii împiedică punerea în aplicare a Acordului de asociere Ucraina-UE, a declarat Hugues Mingarelli, șeful Delegației UE în Ucraina, relatează Interfax-Ucraina, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum știți, există mulți oameni în Ucraina cărora nu le place acordul, care încearcă să împiedice punerea în aplicare a acestui acord. Noi îi numim populiști, oligarhi. Toți acești oameni au interese și nu doresc să modernizeze structura politică și economică a țării”, a spus diplomatul UE. Declarațiișe înaltului oficial vin pe fondul apropierii anuli electoral 2019, când în fosta republică sovietică sunt programate alegeri prezidențiale și parlamentare.

Potrivit acestuia, există ministere care sunt deschise pentru punerea în aplicare a Acordului de asociere, dar există și înalți oficiali ucraineni care nu oferă sprijinul necesar. Mingarelli crede ca punerea în aplicare a acordului de asociere întâmpină probleme și în comisiile Radei Supreme a Ucrainei. La rândul lor, oficialii ucraineni consideră că sarcinile stabilite în acordul de asociere cu termen de executare în 2017 au fost îndeplinite în proporție de 41%.

Sprijin scăzut

„Ucraina se bucură de un sprijin real din partea unui număr mic de țări ale Uniunii Europene, în timp ce cele mai multe state membre ale UE nu doresc să-și strice relațiile cu Rusia din cauza Kievului”, a declarat anterior șeful Delegației UE în Ucraina, Hugues Mingarelli, în timpul unei întâlniri oficiale cu vicepremierul ucrainean Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, citat de gordonua.com. „Aş minți dacă aş spune că majoritatea statelor membre ale UE sprijină Ucraina”, a afirmat diplomatul european. Potrivit lui Mingarelli, faptul că Ucraina primeşte un sprijin nesemnificativ din partea partenerilor europeni „se datorează unei imagini false care există în Europa despre Ucraina”.

Imagine îngrozitoare

„Acest lucru se datorează faptului că imaginea țării dumneavoastră în UE este îngrozitoare și foarte puțină lume din Occident știe ce înseamnă, de fapt, Ucraina. Foarte puţină lume ştie că Ucraina este o țară mare, cu 40 de milioane de locuitori, care produce rachete, sateliți și motoare de avioane, are cel mai bun pământ din Europa, un potenţial turistic fantastic și resursă umană dispusă să lucreze pentru 200 de dolari pe lună. Dacă mai mulți oameni din Europa ar cunoaşte toate aceste lucruri, nu am nicio îndoială că aţi avea mai mulţi prieteni”, a declarat reprezentantul UE la Kiev.
Mingarelli a adăugat că de fiecare dată când în Europa se discută despre problemele ucrainene, este luat în calcul aspectul negativ, cum ar fi corupția, Cernobylul, războiul şi prostituția. „Nu veți vedea discuții despre unul dintre multele aspecte pozitive ale acestei țări. Prin urmare, comunicarea este o mare problemă”, a subliniat Mingarelli.

Hugues Mingarelli, dezamăgit de lipsa de reforme în Ucraina

Hugues Mingarelli, dezamăgit de lipsa de reforme în Ucraina

Ucraina, în afara UE

Ambasadorul Hugh Mingarelli a declarat anterior că pentru Ucraina la moment actual nu există nicio perspectivă de aderare la Uniunea Europeană. „Turcia este una dintre țări care a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană(…)În prezent pentru Ucraina nu există nicio perspectivă de aderare la spațiul comunitar”, a declarat șeful Delegației UE în Ucraina în timpul unei mese rotunde cu tematica: „Alegerea europeană a Ucrainei după Revoluția demnității: Oportunități și provocări”.
Potrivit lui Mingarelli, Acordul de asociere între Ucraina și Uniunea Europeană este menit să consolideze integrarea politică și economică a țării noastre. „Este o mare dezamăgire pentru partenerii noștri ucrainene deoarece ei și-ar fi dorit ca Ucraina să aibă o perspectivă de aderare la UE, însă dintr‑unul sau mai multe motive, Uniunea Europeană nu poate oferi aceasta țării dvs.”, a spus ambasadorul, citat de mass-media de la Kiev.

10 mii de morți pentru acord cu UE

În plus, Mingarelli și-a exprimat convingerea că Ucraina lupta pentru alegerea ei europeană. „Responsabilitatea noastră comună este punerea în aplicare a acordului de asociere”, a subliniat el. „Ar fi fost scandalos dacă nu erați complet loiali punerii în aplicare a acordului, pentru ca cel puțin 10.000 de persoane au fost ucise pentru acest acord. Noi nu suntem în condițiile în care o țara își asuma obligații juridice și are ceva de îndeplinit, în Ucraina nu este așa, în Ucraina avem o situație speciala, în care continua războiul”, a adăugat Mingarelli.

„Mi se pare că în această țară (Ucraina – n.r.) are loc un război tocmai din cauza acestei alegeri europene, ceea ce politic este mai important pentru mine decât orice alte obligații juridice asumate de Ucraina la semnarea acestui acord”, a mai spus ambasadorul. (N.G.)

Share our work
Editorial: Mineriada și Teleormaniada – Siguranța națională, între Intoxicație și Intoxicare

Editorial: Mineriada și Teleormaniada – Siguranța națională, între Intoxicație și Intoxicare

Mitingul PSD a divizat Romania

Mitingul PSD a divizat Romania

La aproximativ 28 de ani de la Mineriada soldată cu cel puțin 4 morți, 1.388 de răniți și 1.250 de arestați, vinovații sunt tot liberi. Între timp, rândașii, tractoriștii și atârnătorii de pe lângă aparatul activ al PCR au ajuns la putere și au încercat, asemenea stăpânilor lor, să organizeze o „Teleormaniadă”. Un eșec total, dar pericolul intenției nu poate fi ignorat, cu atât mai mult cu cât efectele asupra siguranței naționale sunt dezastruoase.

Nu are rost să trecem în revistă „calitățile” celor aduși cu japca în Piața Victoriei, acțiune care a avut drept rezultat doar eșecul evident și o maimuțăreală a protestatarilor sinceri anti-PSD. Într-un acces de frică viscerală, Guzganul de Belina, secondat de șobolănimea roșie, s-a făcut de hândel în fața disperaților aduși la București.

Liviu Dragnea, contestat de o mare parte a populatiei

Liviu Dragnea, contestat de o mare parte a populatiei

Și mai grav, acest „Licurici al Teleormanului” a reușit să ducă în derizoriu poziția României în cadrul Uniunii Europene și în cadrul NATO. Nu nepărat prin discursul său plin de platitudini și minciuni, citit cu greutate, mai ales din cauza unei evidente intoxicații alcoolice. Ci, mai ales, din cauza reacțiilor ulterioare, la televiziunile aservite, unde, ce să vezi, a demonstrat vorba strămoșilor noștri romani: „Post coitum, omne animal triste est”!

Liviu Dragnea: „Am vrut să arătăm și partenerilor noștri străini, pentru că după Revoluție, NATO, UE au spus că ne învață democrația. Ar trebui să-și asume cu toții această responsabilitate, pentru că parțial au finanțat și susținut public acest stat paralel. La ei acasă nu sunt protocoale secrete, nu se fac arestări pentru spectacol. S-a tot spus, am vorbit și cu oficiali și îmi spuneau: Românii protestează. Acuma au venit câteva sute de mii de români care au protestat. Noi am început această acțiune de protest, dintr-un șir de proteste. Am tot sperat că nu este nevoie să ducem lupta și pe partea economică, de a corecta, odată dusă lupta în stradă nu mai poate fi luată de acolo. Eu știu mai bine ca oricine ce forță are PSD. Au prins gustul””

Personajul sinistru de Teleorman a reuși „performanța” de a distruge zeci de ani de diplomație românească și periclitează, fără să clipească, doar pentru a-și salva blana, poziția României în sistemul de apărare comun euro-atlantic. Iar, pentru asta, își aruncă în luptă tot aparatul de propagandă intoxicantă, de sorginte moscovită!

Marius-Alin BÂTCĂ

Share our work
Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Rada Supremă adoptă Legea privind Înalta Curte Anticorupție. Premierul Groisman rămâne în fruntea Guvernului de la Kiev. Ucraina poate primi 17.5 miliarde de dolari

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Ucraina mizează pe sprijinul comunității internaționale în lupta anticorupție

Parlamentul Ucrainei a adoptat, cu votul a 315 deputați, Legea privind Înalta Curte Anticorupție, stabilind bazele organizatorice ale noii instanțe anticorupție din fosta republică sovietică, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform pachetului legislativ adoptat, Înalta Curte Anticorupție va fi o instanță de judecată care se va ocupa de dosarele penale ce țin de cazurile de corupție. Acest demers părea sortit eșecului având în vedere corupția masivă la nivel înalt care afectează Ucraina, în mod special clasa politică și înalții funcționari de stat, pe fondul conflictului hibrid cu Federația Rusă.

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Rada Supremă de la Kiev a adoptat cu greutate noile măsuri anticorupție

Presiuni externe

Adoptarea acestei legi s-a făcut în urma unor presiuni extrem de mari din partea statelor occidentale și a instituțiilor financiare internaționale, precum FMI și Banca Mondială, care au amenințat cu suspendarea tuturor formelor de asistență financiară. La rândul său, premierul ucrainean, Volodimir Groisman, a ameninţat luni că va demisiona dacă Rada Supremă de Kiev (n.r.: parlamentul unicameral al țării) nu îşi va da acordul în favoarea creării unui tribunal special anticorupţie.
Amenințarea premierului vine pe fondul apropierii alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2019 din fosta republică sovietică, grav afectată de corupția elitei politice. Grosiman este unul dintre posibilii candidați la alegerile prezidențiale, o parte din mass-media de la Kiev lansându-se în speculații cu privire la intențiile sale politice.

Kiev-ul, în așteptarea asistenței internaționale

Legea pentru crearea unui astfel de tribunal special este una din cerinţele principale pentru primirea de către Ucraina a pachetului de asistenţă financiară de 17,5 miliarde din partea Fondului Monetar Internaţional, fiind în conformitate cu recomandările Comisiei de la Veneţia.
Noul pachet legislativ stabilește că nou tribunal anticorupție este o înaltă instanță specializată permanentă în sistemul judiciar din Ucraina. Jurisdicția acestei instanțe se extinde pe întreg teritoriul Ucrainei.
Noua instanță va examina cazurile în care prejudiciul cauzat este de cel puțin 500 de ori mai mare decât salariul minim pe economie din Ucraina.
Premierul Groisman a atras atenţia că fără acest ajutor Ucraina riscă destabilizarea. „Eu, ca prim-ministru, am luat o decizie în ceea ce mă priveşte”, a spus Groisman la un briefing de presă, citat de mass-media de la Kiev. „Dacă acest tribunal – corect şi independent – nu va fi creat, înseamnă că voi pierde autoritatea de prim-ministru şi voi demisiona”, a adăugat el.
„Prin crearea Curții se va reînnoi încrederea în interiorul țării, la fel și încrederea internațională”, a mai spus șeful executivului de la Kiev. „Ne-am pomenit în fața opțiunii: sau alegem dezvoltarea în continuare, sau, dacă decizia nu va fi luată, va urma destabilizarea”, a accentuat Volodymyr Groisman înaintea votării.

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Kiev-ul-a-adoptat-măsurile-cerute-de-Fondul-Monetar-Internațional-FMI-pentru-acordarea-asistenței-financiare

Ploaie de amendamente

Rada Supremă a adoptat proiectul de lege respectiv, în prima lectură, la ședința din 1 martie 2018. Pentru cea de a doua lectură deputații au propus 1974 de amendamente, o parte a mass-media speculând asupra faptului că deputații au încercat să blocheze adoptarea de către Radă a pachetului legislativ.
Parlamentul de la Kiev a stabilit competențele acestei curți, bazate pe Codul Penal al Ucrainei și Codul de Procedură Penală, fiind asigurată și continuitatea politică în raport cu Biroul Național Anticorupție din Ucraina. Anterior, interesele politice au dus la blocarea oricărei anchete mai importante lansate de acest Birou.
„Sistemul judiciar anticorupţie trebuie instituţionalizat ca o ramură separată (…). Autorităţile ucrainene îşi menţin angajamentul de a înfiinţa în Ucraina o Înalta Curte Anticorupţie, aşa cum prevede Legea privind sistemul judiciar şi statutul judecătorilor”, preciza MAE de la Kiev. (N.G.)

Share our work
EDITORIAL/ Fenta a la russe: Renato după Mișa, kaneț filma!

EDITORIAL/ Fenta a la russe: Renato după Mișa, kaneț filma!

Dacă se implică, de ce o face? Dacă nu se implică, atunci trebuie implicată cu forța! Cam după un astfel de scenariu încearcă Rusia să implice România în scenariile de luptă internă pentru putere de la Chișinău.

Faptul că, în ultimii ani, România a început să intre cu ceva proiecte și investiții în R. Moldova, a determinat automat și o scădere a influenței ruse la Chișinău. Una direct proporțională, Moscova având încă multe resurse să facă față unui asemenea clinci.

În mare și cu suportul corupției endemice de la toate nivelurile de peste Prut, acolo unde banii nu au miros și nici ifose geopoliticianiste. Se primește orice: de la leii românești până la rublele rusești, fără nici cea mai mică jenă.

Dar nu despre bani este vorba de data aceasta, și despre o fentă „fentă a la russe” pe care Moscova o pregătește pentru Chișinău. Deocamdată este lansată, în eter, ca o șopârla de la Radio Erevan, posibilitatea ca Pușkin-ul politic pe invers exilat la Moscova, Renato Usatîi să revină la Chișinău.

Dar pentru un astfel de scandal, trebuie implicată cumva și România. Astfel ca s-a și găsit soluția, aproape ridicolă. Partidul Nostru al lui Renato Usatîi vine și face congres la Iași, după care Renato Usatîi o ia la pas spre frontiera de pe Prut, înconjurat de discipolii săi politici, și trece în R. Moldova.

Totul într-un scenariu plagiat de la Mișa Saakasvili, cel care a forțat frontiera ucraineano-poloneză, în septembrie 2017. Ca și Saakasvili, Usatîi încearcă să pozeze în „campionul virginal al luptei anticorupție și anti-oligarhice”.

Totul vine după ce liderul PPDA, Andrei Năstase, a câștigat pe această carte Primăria Chișinăului, iar la moment este de departe cea mai bună temă electorală de la Chișinău.

Gogoșile geopolitice” s-au desumflat de mult timp, iar lumea nu mai are răbdare cu corupția. Aici este chintesența mesajelor politicile către populație, acestea neputând fi livrate oarecum credibil decât de pe partea de dreapta. Mai precis, a partidelor extraparlamentare.

De altfel, Usatîi și Năstase au pornit pe același calapod al mesajelor anti-sistem. Dacă Usatîi a mers mai mult pe partea de votanți rusofoni, Năstase a capitalizat mai mult partea de vorbitori de română.

În astfel de circumstanțe, Usatîi simte o presiune în plus. Trimis în exil forțat la Moscova, Usatîi nu vrea să verse capitalul politic în contul unei viitoare alianțe PAS-PPDA-PLMD. Investiția Moscovei ar putea fi capitalizată chiar de forțele proeuropene și asta ar crea nu numai dezantaje, dar și o mare umilință Rusiei care mizează în R. Moldova pe astfel de cozi de topor.

Așadar, nu este exclus deloc acest scenariu al forțării unui „martiriu politic” a lui Usatîi. Dar că să pice și mai bine pentru Moscova, în toată această combinație este lovită și România, văzută ca locomotiva proeuropeană a R. Moldova. Prin urmare, „dușmanul de clasă”.

Bucureștiul va fi pus într-o situație ingrată, oarecum asemănătoare cu forțarea frontierelor aeriene ale României, în august 2017, de către vicepremierul rus Dmitri Rogozin care a fost refuzat la aterizare în România și care a promis răzbunare. Pe atunci, Rogozin era cadorisit și el cu titlul de persona non-grata la Chișinău.

Pe același calapod, Usatîi încearcă acum să producă un scandal similar, plecat de la Iași, România. Un oraș care nu are nici filială a partidului său și, în genere, nici în comun cu Usatîi sau ideologia formațiunii sale.

În schimb, toată această situație va pune Bucureștii într-o lumină defavorabilă. Dacă îl va stopa pe Usatîi să facă congres la Iași și să meagă apoi în marș spre Chișinău, atunci propaganda rusă va pedala din nou pe ideea tot mai des fluturată și la București, cum că România, la toate nivelurile, îl ajută pe Plahtoniuc.

Dacă nu-l va opri, autoritățile de la guvernare de la Chișinău vor percepe acest lucru ca pe o permisiune tacită a României de a lăsa forțele prorusești să-și facă de cap în R. Moldova.

Cu alte cuvinte, România va fi din nou găsit drept „vinovatul de serviciu” la Chișinău în această luptă între grupurile de influență politico-economică de peste Prut, iar Moscova va scoate din pălărie o nouă „fentă a la russe” prin idioții săi utili, gata să fie până și sacrificați ca simpli pioni.

Acest lucru dă dimensiunea și a faptului că Rusia nu va mai sta cu mâinile în sân și va arunca în luptă toate gurile de tun pentru la toamnă. Bătălia va fi crâncenă, iar rezultatul la fel de strâns. Și, atenție, „scenariile de tip Roșca” nu sunt excluse în alianțe contra-naturii, deoarece nu America este țara tuturor posibilităților, ci R. Moldova!

Un editorial de Mădălin Necșuțu, corespondență de la Chișinău

Share our work