de Razvan Iorga | iul. 6, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Șefa diplomației europene, Federica Mogherini, împreună cu premierul R. Moldova, Pavel Filip.
Recenta rezoluției votată, joi, în Parlamentul European, privind suspendarea trimei tranșe din împrumutul de 100 de milioane de euro, precum și cererea de suspendare a sprijinului bugetar din partea UE către Chișinău vor complica și mai mult viața politică din R. Moldova. Ceea ce trebuie menționat din start este că rezoluția PPE va urma circuitul decizional instituțioanal și va ajunge la Comisia Europeană, instituție care va avea ultimul cuvânt de spus în această privință.
Cele mai importante doleanțe ale rezoluției PPE se referă la „pedepsirea” actualei guvernări de la Chișinău pentru încălcarea principiilor democratice, asumate de R. Moldova în Acordul de Asociere semnat în iunie 2014 între cele două părți.
La punctul 7 al rezoluției, PPE „îndeamnă Comisia să suspende orice plăți prevăzute de asistență macrofinanciară (AMF) pentru Moldova; consideră că orice decizie privind plățile viitoare ar trebui să aibă loc numai după alegerile parlamentare planificate și cu condiția ca acestea să aibă loc în conformitate cu standardele recunoscute la nivel internațional și să fie evaluate de către organisme internaționale specializate, și să fi fost îndeplinite condițiile AMF”.
Pentru ca la punctul 8 al aceluiași document, să se solicite „Comisiei să suspende sprijinul bugetar pentru Moldova, utilizând precedentul din iulie 2015, când o astfel de suspendare a avut loc în urma crizei bancare”.
Rezoluția consideră că mecanismul de suspendare a sprijinului bugetar al UE ar trebui să fie aplicat ca o reacție la invalidare alegerilor pentru funcția de primar al Chișinăului și că acesta ar trebui să includă o listă de condiții care trebuie să fie îndeplinite de către autoritățile moldovene, printre care să se numere validarea alegerilor din Chișinău și derularea de investigații orientate spre rezultate concrete și complet transparente, precum și recuperarea activelor și urmărirea penală a făptașilor, în caz de fraudă.
Documentul are nu mai puțin de 39 de puncte care vorbesc, în mare, de o deteriorare constantă a standardelor democratice și concentrarea puterii politice în mâinile puterii care ar acționa discreționar în favoarea contrar jocului politic democratic.
Rezoluția a trecut cu 343 voturi pentru la 35 împotriva și 160 de abțineri.
Totuși, este puțin probabil ca sancționa să fie totală, din moment șefa diplomației europene Federica Mogherini a ieșit, joi, în plenul PE și a confirmat suspendarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, dar nu a spus nimic despre sistarea toatală a banilor pentru Chișinău.
Această dezambiguizare este cu atât mai mult necesară cu cât presa partizană de la Chișinău a relatat sub totul felul de forme acest episod, la fel ca și mesajele politicienilor care au manevrat situația în funcție de interese.
Ce vrea diplomația europeană de la autoritățile de la Chișinău
Mai precis, șefa diplomației europene Federica Mogherini a declarat, joi, la finalul ședințe din plenul Parlamentul European privind drepturile omului în R. Moldova, după decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinăului, că autoritățile de la Chișinău trebuie să găsească o soluție rapidă la anularea deciziei instanțelor de invalidare a alegerilor.
„M-am întâlnit și cu premierul Pavel Filip acum două luni. Atenția noastră constantă și disponibilitatea noastră este de a discuta la SEAE pentru a acompania țara pe o cale corectă. Îmi aduc aminte de atunci cu emoție, când am liberalizat vizele pentru cetățenii R. Moldova. După invalidarea alegerilor, eu și comisarul Hahn am reacționat. Decizia de anulare a alegerilor îi privează pe cetățeni de un primar ales democratic. Această situație subminează încrederea cetățenilor în instituții. Mă aștept ca autoritățile să găsească o soluție acceptabilă”, a declarat Mogherini.
Ea a mai spus că este nevoie de reforme pentru a sigura reforma justiției și pluralismul în media.
„UE cere constant acest lucru. Cetățenii cer aceste reforme în primul rând și se așteaptă ca acestea să fie făcute. Chișinăuenii au protestat pașnici, manifestându-și insatisfacția față de această decizie. Ne așteptăm ca siguranța acestor protestari să fie respectată. Monitorizăm informații din toate sursele de la Chișinău. UE este în beneficiul cetățenilor, nu ne gândim la geopolitică și sfere de influență. Vrem o situație sustenabilă și un stat de drept. Ne vom mări eforturile privind libertatea mass-media în R. Moldova și PaE”, a mai spus oficialul european.
Mogherini s-a referitor și la rezultatul viciat al acestor alegeri locale, care „nu sunt un semn bun pentru alegerile parlamentare de la toamnă”.
„Am decis să oprim deocamdată prima tranșă din programul de asistență macrofinanciară. Aici sunt două condiții tehnice, dar și pre-condiții politice. Acestea din urmă nu sunt îndeplinite în acest context. S-a luat decizia opririi primei tranșe până la îndeplinirea pre-condițiilor politice. Pentru noi Moldova nu este doar un vecin, este un partener și un prieten. Vom lupta pentru o soluție rapidă la această problemă”, a conchis oficialul de la Bruxelles.
Ea precizat clar că decizia suspendării asistenței de 100 de milioane nu este îndreptată împotriva cetățenilor R. Moldova.
Reacția PD
Cu toate acestea, reacția de la Chișinău a partidului de guvernare – PD – a fost una belicoasă.
„Constatăm că prin votul de astăzi grupul politic care a inițiat moțiunea a dat semnalul că, în loc să susțină Moldova și cetățenii ei, indiferent de orientări politice, preferă să susțină doar anumite partide politice neparlamentare și pe liderii acestora. Mai constatăm că rezoluția nu a trezit interesul euro-deputaților, aceasta fiind dezbătută cu sala aproape goală, din care au lipsit până și majoritatea celor care fac parte din partidul care a inițiat-o, lucru care indică încă o dată faptul că decizia privind votul s-a luat netransparent și strict politicianist, fără a exista o dezbatere consistentă în plen”, a precizat un comunicat al PD.
Mai mult, aceștia au încercat să transfere vina unor politici defectuoase și pe alocuri chiar nedemocratice pe seama Bruxellesului.
„Nu este exclus că aceasta rezoluție va eroda semnificativ și încrederea moldovenilor în Uniunea Europeană, după ce, în timpul mandatului actualului Guvern, ea a cunoscut o creștere record. Este greu însă să li se explice cetățenilor de ce au îndurat reforme atât de grele, ca apoi să se ia o decizie împotriva lor, doar pentru că așa au dorit liderii opoziției, doar pentru că Guvernul și PDM nu au acceptat să intervină în decizia instanțelor de judecată, care au invalidat alegerile din Chișinău”, se spune în mesajul purtătorului de cuvânt al formațiunii democrate.
Vineri, liderul PD Vlad Plahotniuc a ieșit la un atac și mai virulent, blamând UE pentru faptul că nu se vor putea îmbunătăți condițiile de viață pentru anumite cateogirii de cetățeni, inclusiv s-a trecut la un registru patologic de introducere în această ecuație a copiilor.
„Banii care urmau să ajungă în R. Moldova din partea UE, e vorba de 34 de milioane de euro, erau destinați pentru îmbunătățirea alimentației copiilor din grădinițe și școli, precum și pentru majorarea salariilor cadrelor didactice. Dar noi vom acumula mai multe resurse la buget și vom face asta din sursele proprii”, a declarat vineri într-un briefing de presă, Vlad Plahotniuc.
El a învinuit opoziția extraparlamentară pro-europeană, respectiv pe lidera PAS Maia Sandu și pe liderul PPDA Andrei Năstase pentru această rezoluție.
„În realitate, această rezoluție, creată de Maia Sandu și Andrei Năstate împotriva moldovenilor, nu-și va atinge scopul cinic pe care aceștia l-au vizat, acela ca cetățenii să sufere financiar de pe urma ei. Rezoluția are doar un efect politic, însă financiar nu va produce efecte, deoarece creșterea economică înregistrată de Guvern va permite ca toate proiectele să fie continuate și chiar să fie lansate unele noi în acest an. Prin votul de ieri din Parlamentul European s-a dat semnalul că cetățenii moldoveni nu sunt tratați în mod egal, ci strict pe criterii politice, în funcție de ce vor liderii unor partide politice. Este o abordare nedreaptă și discriminatorie”, a mai spus Plahotniuc.
Anterior, imediat după decizie, liderul PD a ieșit săptămâna trecută, cu un interviu de atac în ziarul „Timpul”, spunând că UE ar fi făcut presiuni să intervină în justiție pentru a schimba decizia de anulare a alegerilor pentru Primăria Chișinău, câștigate de Andrei Năstase.
De asemenea, el și-a exprimat îngrijorarea că și PD-ul ar putea deveni victima unor astfel de decizii abuzive și că trebuie modificată legislația electoral. Asta deși legislația electorală nu poate fi modificată cu șase luni de orice scrutin, mai ales această perioadă nu ar concorda cu luna noiembrie, atunci când sunt programate alegerile parlamentare din R. Moldova.
La rândul său, premierul Pavel Filip a reluat vineri această temă, afirmând și el că ar fi primit SMS-uri din partea unor oficiali de la Bruxelles care i-ar fi cerut să intervină în actul de justiție pentru a modifica decizia instanțelor de anularea a victoriei lui Năstase la Primăria Chișinăului.
„Pe mine mă miră faptul că oficiali europeni sau cei care reprezintă UE aici în R. Moldova m-au bombardat să intervin cumva, să schimbăm această decizie de judecată. Și am spus că nu cred că se încadrează în noțiunea valorilor europenești acest lucru.
Un prim-ministru nu poate interveni într-o decizie a instanței de judecată chiar dacă ea îmi place sau nu îmi place. Eu nu pot să vorbesc cu un judecător chiar dacă îl respect sau nu îl respect. După Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am aceste mesaje în scris la mine că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Eu am zis sunt gata, iată am luat pixul în mână și sunt gata să-mi spuneți ce pot să fac eu în calitate de prim-ministru. Cu părere de rău nu a putut nimeni să-mi spună acest lucru.
Așa că exact cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat guvernul sau PD în această decizie a instanțelor de judecată iată așa niciun om nu a putut să-mi spună ce a putut să facă guvernul în această situație”, a declarat premierul.
Scenarii posibile
Toată aceste încleștări poitice recente de la Chișinău, având în ecuație și Uniunea Europeană, anunță o vara fierbite la Chișinău. Protagoniștii vor fi blocul PAS-PPDA-PLDM și PD pe cealaltă parte. PSRM va sta oficial deoparte, încercând să tragă cât mai multe dividende din acest război de pe partea pro-europeană și se va mulțumi să intervină din umbră pentru a înteți și mai mult cearta dintre cele două tabere.
De asemenea, scenariul în care PD ar putea renunța la vectorul european se conturează tot mai tare, iar o alianță post-electorală între PSRM și PD nu mai este tocmai un scenariu de ficțiune. În plan internațtional, PD juca oricum de mult la două capete între UE și SUA, decuplându-se treptat de la Bruxelles și cutând cât mai mult sprijin la Washington.
În regiune, SUA este interesată în primul rând de pericolul rusesc, în timp ce UE s-a concentrat mai mult pe menținerea standardelor democratice în UE. Și SUA și UE știu foarte bine că PD se poate răsuci oricând la 180 de grade în opțiunile sale politice, dar raportarea la acest partid și abordarea sa este diferită.
Plahotniuc a arătat în ultimele zile că își poate flexa mușchii în fața Bruxelles-ului, dar o astfel de abordare este contraproductivă pe termen lung. Rusia și exponenții săi politici de la Chișinău se mulțumesc deocamdată doar să bage bățul prin gardul „beligeranților” din tabără proeuropeană și va duce un război discret și de uzură la învrăjbirea lor pentru a elimina orice speranță într-o viitoare reeditare a „Alianței pentru Integrare Europeană 4”.
Un scenariu din ce în ce mai improbabil în atare condiții, care chiar și așa ar fi avut șanse minimale de reușită. Aceste calcule nu fac decât să împingă și mai mult PD-ul spre PSRM, ambele urmând apoi să încerce să se canibalizeze. Depinde doar de cine va avea „borsetka” mai generoasă și dulapul mai plin cu dosare. Ar fi hazardat de făcut un pronostic politic despre ce s-ar putea întâmpla până la toamnă, doarece întreaga așa-zisă politică de la Chișinău este doar o iluzie ambalată într-o cutie și prinsă cu o panglică firavă.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | iul. 6, 2018 | Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Premierul turc în exercițiu Binali Yıldırim anunță posibila ridicare a situației de urgență
Starea de urgenţă din Turcia ar putea fi ridicată înainte de 19 iulie, data la care urmează să expire, a declarat premierul turc în exerciţiu, Binali Yildirim, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Presupun că guvernul va fi anunţat luni, cabinetul va începe activitatea şi starea de urgenţă se va încheia”, a declarat Yildirim pentru agenţia de ştiri Anadolu. „Probabil vom emite ultimul nostru decret mâine şi vor exista măsuri pentru a evita slăbiciunile în lupta împotriva terorismului după ridicarea stării de urgenţă”, a adăugat el.
Măsură controversată
Starea de urgenţă a fost impusă în Turcia după tentativa de puci eşuată din 2016 şi a fost prelungită de mai multe ori, urmând să expire pe 19 iulie anul acesta. În timpul stării de urgenţă, circa 150.000 de persoane au fost îndepărtate din funcţii publice şi din armată.
Yildirim a făcut de asemenea o comparaţie cu starea de urgenţă din Franţa, instituită după atacurile teroriste din Paris din 2015. Înainte de expirarea stării de urgenţă în noiembrie 2017, guvernul francez a transpus o serie de puteri extraordinare în legi. „Vom face şi noi asta dacă va fi nevoie”, a mai declarat Yildirim.
Puteri consolidate
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat că nu va extinde starea de urgenţă după alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 24 iunie, pe care le-a câștigat, inaugurând o nouă etapă în istoria constituțională turcă.
Turcia a emis miercuri un decret privind transferul de puteri către preşedinte, în conformitate cu măsura de trecere a ţării către un sistem prezidenţial executiv, ca urmare a alegerilor prezidenţiale şi parlamentare care au avut loc luna trecută, câştigate categoric de Recep Tayyip Erdogan şi partidul său.
Decretul, apărut în Monitorul Oficial al ţării, aduce schimbări în legi ce datează din perioada 1924-2017, modificând referirile la premier şi la cabinetul de miniştri, la preşedinte şi la biroul prezidenţial. Astfel, biroul premierului va fi desfiinţat şi Erdogan va putea să formeze şi să reglementeze funcţionarea ministerelor, şi să demită funcţionari civili, fără vreo aprobare din partea parlamentului. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Federatia Rusa, Principal, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Visul european al Ucrainei este amenințat de ambiții electorale
Ucraina intenționează să adere la Uniunea Europeană până în 2025, a declarat liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, în cadrul întrevederii cu omologul său sârb Aleksandar Vučić. Poroșenko a mai declarat că „Ucraina dorește sincer ca Serbia să adere la UE în 2025, după ce va depăși toate obstacolele”. „Vreau să subliniez că poporul ucrainean are acelaşi obiectiv” a subliniat Poroșenko, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
Angajamente electorale
În apropierea campaniilor electorale pentru alegerile prezidențiale și parlamentare din 2019, Poroșenko a făcut mai multe declarații privind direcția euroatlantică a Ucrainei, precum cel din martie 2017, când a afirmat că fosta republică sovietică ar putea adera la UE în câțiva ani şi și-a exprimat încrederea că țara sa va fi acceptată în blocul comunitar.
Potrivit lui Poroșenko, în ultimii trei ani, Ucraina a înregistrat mari progrese, în special în lupta împotriva corupției și va continua să meargă pe acest drum, implementând reforme.
În plus, Petro Poroşenko şi-a propus modificarea Constituției Ucrainei, astfel încât aspiraţia ţării de a adera la NATO și la UE să fie trecută în Legea fundamentală.
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, vrea să câștige un nou mandat jucând cartea integrării euro-atlantice
Ambiții geopolitice
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
Poroșenko vrea ca Ucraina să adere la UE și NATO
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G./M.I.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Dunărea, cale navigabilă strategică pentru statele europene
Executivului de la București a adoptat săptămâna trecută o Hotărâre de Guvern (HG) privind funcţionarea sistemului de coordonare la nivel naţional a implementării Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, care stabileşte structura de guvernare a strategiei la nivel naţional modul de funcţionare şi coordonare a procesului de implementare, se arată într-un comunicat oficial, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Actul normativ stipulează responsabilităţile de coordonare, la nivel naţional, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de către Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, şi sarcinile de implementare a obiectivelor celor 11 Arii Prioritare de către ministerele sectoriale.
SUERD, obiectiv strategic
„În perspectiva preluării Preşedinţiei Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, asigurarea coerenţei procesului interinstituţional de cooperare este esenţială pentru reuşita acestui mandat. România îşi propune ca această formă de colaborare regională, o iniţiativă de succes a ţării noastre la nivel european, să cunoască o revigorare în perioada următoare. Deblocarea acestui act normativ, la peste trei ani de la primele discuţii privind iniţierea sa, este extrem de importantă pentru a creşte eficienţa coordonării, în plan naţional şi a cooperării, în plan european, în vederea unei implementări eficiente a strategiei“, a declarat ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu.
În acest sens, Hotărârea stipulează următoarele structuri: Forumul Naţional al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, cu rol de orientare strategică, prezidat de Prim-ministrul României, în calitate de preşedinte onorific, condus de Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru Afaceri Europene, în calitate de preşedinte executiv, alături de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de vicepreşedinte, cu o participare largă de actori cu responsabilităţi şi interes în realizarea Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării.
Ambiții instituționale
Potrivit sursei citate, prin intermediul actului normativ următoarele instituţii şi autorităţi publice au fost investite cu responsabilităţi în implementarea obiectivelor stabilite în cadrul celor 11 Arii Prioritare: Ministerul Transporturilor; Ministerul Energiei; Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice; Ministerul Turismului; Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale; Ministerul pentru Românii de Pretutindeni; Departamentul pentru Relaţii Interetnice; Ministerul Apelor şi Pădurilor; Ministerul Mediului; Ministerul Cercetării şi Inovării; Ministerul Educaţiei Naţionale; Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale; Ministerul Economiei; Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat; Ministerul Afacerilor Interne.
Președinție românească
România va exercita, în perioada 1 noiembrie 2018 – 30 octombrie 2019, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD), urmare a deciziei consensuale a statelor membre ale strategiei macro-regionale. Începând cu 1 ianuarie 2018, România a devenit parte a Trio-ului de Preşedinţii SUERD, alături de Bulgaria, care deţine în prezent Preşedinţia, şi Ungaria, care a exercitat acest mandat până la 1 noiembrie 2017.
Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării, lansată în anul 2011, este una din cele patru macro-strategii existente la nivelul Uniunii Europene, fiind co-iniţiată de România şi Austria şi reprezentând un mecanism de cooperare a statelor din bazinul Dunării, destinat dezvoltării economice, sociale şi teritoriale a macro-regiunii dunărene.
Ca şi celelalte macro-strategii ale Uniunii Europene, SUERD a fost concepută pe baza principiului celor trei „NU” – fără noi fonduri, fără noi instituţii şi fără noi reglementări. În lipsa unui instrument financiar special dedicat sprijinirii proiectelor sub cupola SUERD, acestea au fost realizate prin valorificarea fondurilor europene deja existente.
La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Germania – ca stat federal şi prin landurile Baden-Württemberg şi Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) şi cinci state terţe (Bosnia-Herţegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova şi Ucraina). (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE, UE
Turcia intră într-o nouă eră politică absolutistă
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, reales pe 24 iunie, va depune luni jurământul, ce marchează intrarea într-un nou sistem constituţional, care îi conferă puteri larg sporite, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Erdogan a fost reales pe 24 iunie pentru un nou mandat de cinci ani, câştigând alegerile prezidenţiale din primul tur, cu 52,59% din voturi.
Puteri absolute
Recep Tayyip Erdogan va depune jurământul luni în parlament, a indicat miercuri o sursă prezidenţială, citată de mass-media internațională şi îşi va prezenta în context noul guvern.
Ceremonia va avea loc la ora locală 16:00 (13:00 GMT), a precizat agenţia de presă Anadolu. Peste 3.000 de invitaţi, inclusiv şefi de stat străini, vor fi prezenţi la eveniment, a indicat cotidianul Hurriyet, fără să le precizeze identitatea.
Depunerea jurământului va fi urmată de o ceremonie la palatul prezidenţial ce marchează oficial trecerea la noul sistem prezidenţial, în baza unei revizuiri constituţionale adoptate prin referendum în aprilie 2017.
În acest nou cadru, postul de premier este desfiinţat şi ansamblul puterilor executive îi revine preşedintelui. Erdogan va numi direct miniştrii guvernului său şi va desemna unul sau mai mulţi vicepreşedinţi.
Acest sistem a fost larg criticat de opoziţie, care denunţă deriva autoritară a şefului statului turc şi tentativa de slăbire a parlamentului, deoarece preşedintele va putea guverna prin decrete.
Recep-Tayyip-Erdogan-mulțumit-de-victoria-absolută-obținută-la-alegerile-parlamentare-și-prezidențiale-din-24-iunie
Rezultate definitive
Înaltul Comitet Electoral din Turcia (YSK) a publicat miercuri rezultatele definitive ale alegerilor legislative şi prezidenţiale din 24 iunie, oficializând victoria preşedintelui Recep Tayyip Erdogan şi a partidului său. Rezultate neoficiale, cvasi-identice celor anunţate miercuri, au fost deja publicate de YSK la câteva ore după închiderea secţiilor de votare.
Şeful statului turc a câştigat astfel oficial un nou mandat din primul tur al alegerilor prezidenţiale, cu 52,59% din voturi, a anunţat în cadrul unei conferinţe de presă, la Ankara, preşedintele YSK, Sadi Guven.
Mult în urmă, candidatul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Muharrem Ince, a obţinut 30,64% din voturi.
Parlament loial liderului
În Parlamentul unicameral de la Ankara, Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP, islamo-conservator) al lui Erdogan a obţinut 295 de locuri din totalul celor 600, iar aliatul său ultranaţionalist MHP a obţinut 49 de locuri. Împreună, cele două partide dispun de o majoritate ce le permite să controleze parlamentul.
La rândul lor, CHP şi aliatul său naţionalist de dreapta, partidul Iye (‘Bun’), au obţinut 146 şi, respectiv, 43 de locuri.
Concomitent, Partidul Democrat al Poporului (HDP, prokurd) a obţinut 67 de mandate, dar mai mulți parlamentarii acestui partid au dificultăți în preluarea mandatelor, datorită legislației electorale dure.
Noii parlamentari vor depune jurământul sâmbătă după-amiaza, în timp ce Erdogan va depune jurământul luni şi îşi va prezenta apoi noul guvern, pe care îl va conduce de acum în mod direct, în virtutea noului sistem adoptat de referendum în aprilie 2017 şi care a instaurat un sistem prezidenţial.
Într-un raport preliminar, o misiune comună de observatori ai OSCE şi Consiliului Europei a deplâns absenţa ‘de şanse egale’ pentru candidaţi, în special în ceea ce priveşte acoperirea mediatică. Cu toate acestea, misiunea a subliniat că ‘în ziua alegerilor, procedurile au fost în general respectate’.
Tur diplomatic victorios
După depunerea jurământului, Erdogan va merge marţi în Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), entitate statală recunoscută doar de Ankara, unde sunt desfășurați zeci de mii de militari turci. Experții locali, citați de KARADENIZ PRESS, consideră că desantul diplomatic al lui Erdogan are rolul de a reaminti comunității internaționale, în mod special liderilor europeni, de faptul că fără acceptul turc nu poate fi identificată nicio soluție politică pentru diferendul cipriot.
Deplasarea în RTCN este urmată de o vizită în Azerbaidjan, aliat strategic al Turciei și unul din pilonii noii politici externe promovate de Erdogan, care vizează consolidarea poziției de putere regională a Ankarei.
Turul diplomatic victorios se va încheia triumfal la Bruxelles, unde miercuri şi joi va avea loc summitul NATO, Erdogan urmând să aibe întrevederi bilaterale cu majoritatea șefilor de stat participanți, inclusiv președintele SUA, Donald Trump. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Parlamentul European, o sentință grea pentru guvernarea de la Chișinău
Parlamentul European „consideră că, în urma deciziei de invalidare a alegerilor pentru primării din Chișinău, nu au fost îndeplinite condițiile politice de acordare a asistenței macrofinanciare, reamintind că o condiție prealabilă pentru acordarea asistenței macrofinanciare este ca țara beneficiară să respecte mecanisme democratice eficiente, inclusiv un sistem parlamentar multipartit și statul de drept și să garanteze respectarea drepturilor omului”, se arată într-o rezoluţie votată de Legislativul comunitar, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rezoluție dură
„Deteriorare serioasă a relațiilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”, semnalează, în acest context, analistul Paul Ivan, de la European Policy Centre. Într-o postare pe Facebook, expertul anticipează că, în urma rezoluţiei, ajutorul macrofinanciar „va fi cu siguranță blocat”, făcând referire la tranşa de 100 de milioane de euro.
„Este cea mai dură rezoluție despre Moldova adoptată de Parlament în ultimii 10 ani”, comentează şi eurodeputatul Siegfried Mureşan, purtătorul de cuvânt al PPE, grupul care a inițiat rezoluția, şi vicepreşedinte al comisiei pentru bugete din Parlamentul European.
Cei trei lideri ai opoziţiei, Maia Sandu, Andrei Năstase şi Viorel Cibotaru, au subliniat caracterul de penalizare al acestei rezoluţii pentru abuzul făcut de puterea politică în contextul alegerilor din capitala ţării. În schimb, reprezentanţii PD, partid aflat la guvernare, au scos în evidenţă calitatea „eminamente politică” a documentului. (Mihai Isac)
