NATO SUMMIT 2018: Apărarea Frontului de Est, Rusia – agresorul și cine va plăti pentru asta?

NATO SUMMIT 2018: Apărarea Frontului de Est, Rusia – agresorul și cine va plăti pentru asta?

Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului

Președintele Sua, Donald Trump, mulțumit de rezultatele summit-ului

În data de 12 iulie, la Bruxelles, s-a încheiat summitul NATO. Amenințările hibride, îmbunătățirea colaborării militare la nivel de comandament, securitatea cibernetică — sunt doar câteva dintre problemele care au fost discutate de țările-membre.

La zece ani după summitul de la București din 2008, Ucraina și Georgia au primit din nou semnale puternice de sprijin. Din ce în ce mai mult, NATO își reafirmă determinarea în zona Mării Negre și în toată regiunea flancului de est. Astfel, cei 29 de șefi de stat, membrii Alianței au adoptat în unanimitate o rezoluție privind Crimeea și Donbas. În aceasta declarație se condamnă agresiunea rusă, documentul vizând și Republica Moldova, solicitînd Rusiei retragerea trupelor militare din Transnistria (similare demersurilor din Rezoluția Adunării Generale ONU de săptămîna trecută). În același timp, astăzi, apelurile politice snt consolidate de acțiunile practice ale Alianței în regiune. Printre acestea se numără deschiderea biroului NATO în Moldova, plasarea sistemelor anti-rachetă în România și în Polonia, un statut «de absolvent» pentru Ucraina (statut de aspirant euro-atlantic), și așa mai departe. NATO a reiterat angajamentul pentru a oferi sprijin Georgiei și Ucrainei, însă nu le-a fost conferit Planul de Acțiune de membru – MAP (Membership Action Plan). NATO a solicitat ca cele două state să își facă mai bine «temele», demonstrând dorința de a deveni parteneri de încredere, dar să nu piardă ocazia de a-și promova interesele la nivel diplomatic.

Trump nefericit

În prima zi a summit-ului NATO din 2018, care a avut loc la Bruxelles, atenția a fost îndreptată către președintele american Donald Trump – și anume la declarațiile sale dure, în contextul viitoarei întâlniri cu liderul rus, Vladimir Putin, programată pentru data de 16 iulie la Helsinki (Finlanda). În special, Trump a fost indignat de alocările financiare inadecvat de mici ale țărilor membre NATO. Conform liderului SUA, doar 5 țări membre ale Alianței au contribuții financiare egale cu 2% din PIB. În plus, Trump a criticat aspru acțiunile Germaniei de sprijinire a proiectul de construire a unui sistem alternativ de transport de gaz «Nord Stream-2». Trump a fost nemulțumit și de faptul că Germania cheltuie miliarde pentru a procura gazul din Federația Rusă, în timp ce SUA se cheltui sume uriașe pentru a-i proteja aliații de Rusia. În general, președintele SUA a întrebat pe bună dreptate «De ce pentru toate trebuie să plătească americanii?»
A doua zi Trump, a dat asigurări că SUA nu va părăsi NATO, deși o zi înainte a răsunat amenințarea că Statele Unite va ieși din Alianță, în cazul în care cheltuielile nu vor fi majorate. Președintele Trump a numit Germania ostatică Rusiei. «Este în interesul nostru, deoarece vom face pe toți mai puternici», a declarat Angela Merkel, președintele Germaniei.
„I-am spus (aliaților. – ed.), că vor fi foarte nefericiți, dacă nu își îndeplinesc obligațiile (pentru bugetul de apărare în valoare de 2% din PIB. – nn) … acum mă bucur că avem un NATO puternic» a menționat Trump după acuzațiile emoționale din ultimele zile.
Mai mult decât atât, la Bruxelles, Trump a anulat majoritatea întâlnirilor bilaterale, dar a făcut o excepție pentru Președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Potrivit știrilor din presă, întâlnirea a durat aproximativ de 20 de minute. Poroșenko a declarat că a fost mulțumit de acest dialog. «Am discutat în detaliu cu președintele Trump cu referire la viitoarea reuniune la Helsinki (întâlnirea președinților din SUA și Rusia – ed.), despre Problema Nord Stream – 2», a declarat Poroșenko, fără a dezvălui detalii.
Trump a fost, de asemenea, inconsistent. Întrebat despre Crimeea, Trump a acuzat în anexarea fostului președinte american Barack Obama. «Ce se va întâmpla cu Crimeea la momentul actual, nu știu. Nu sunt mulțumit de ceea ce se întâmplă acolo, a fost responsabilitatea lui Obama», a spus el.
Întâlnirea dintre Putin și Trump va avea loc pe 16 iulie la Helsinki, pregătirile sunt în toi. Evident, Poroshenko și Trump au vorbit despre Ucraina tocmai în contextul acestei întâlniri. Însă, cine a fost de acord cu cine — este întrebarea.

Soluții noi pentru întregul Atlantic

În cadrul summitului, a fost semnată o declarație cu privire la principalele provocări nu numai în regiune, ci și pentru întregul spațiu Nord-Atlantic. În acest document se vorbește despre obligația participanților de a distribui în mod echitabil responsabilitățile cu privire la investițiile militare, și anume că finanțarea va crește. Șantajul lui Trump se pare că a dat rezultate. NATO, de asemenea, a decis să adapteze și să consolideze structura comandamentului NATO și, de asemenea, să se gândească la apărarea cibernetică.
«În 2020, vom avea 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadre și 30 de nave de război. Îmbunătățim structura de comandă a NATO. Vom avea o nouă comandă pentru Atlantic și vom sprijini logistica în Germania», a explicat mai târziu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.
A fost discutată și problema descurajării și răspunsului la amenințările hibride. «Tactica hibridă se îndreaptă din ce în ce mai mult către instituțiile noastre politice, opinia publică și securitatea cetățenilor noștri», se arată în declarație.
«Am fost de acord să creăm noi forțe pentru a contracara războiul hibrid. Aceasta este securitatea informatică, contraponanța și securitatea energetică. Am fost, de asemenea, de acord să creăm un nou centru pentru operațiuni cibernetice și să consolidăm structura de comandă», a explicat Stoltenberg.
Printre alte aspecte din documentul adoptat al summitului se numără lupta împotriva terorismului, confruntarea cu grupul de teroriștii ai ISIL, construirea unei misiuni în Afganistan, crearea unei misiuni de antrenament în Irak.

Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump

Președintele Ucrainei, Petro Poreșenko a avut o întrevedere cu omologul său american Donald Trump

Război cald pe flancul estic

În ceea ce privește Ucraina, Moldova și Georgia, Alianța și-a exprimat clar poziția privind susținerea integrității teritoriale ale acestor țări. Rusia este numită agresor dar și i se solicită un dialog civilizat. Secretarul general Stoltenberg, a vorbit în repetate rânduri despre acest lucru în timpul summitului.
«Rusia contestă ordinea internațională bazată pe reguli, destabilizând Ucraina, inclusiv prin anexarea ilegală Crimeii; aceasta încalcă dreptul internațională, promovează activități militare provocatoare și încearcă să submineze instituțiile noastre și ne dezbină», se spune în declarație.
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_156620.htm?selectedLocale=en

Președintele de la Kiev a subliniat că marele pericol pentru securitatea de după al doilea război mondial (în special ONU, Consiliului de Securitate al ONU) este faptul că agresorul care acționează este un membru al Consiliului de Securitate al ONU. Poroșenko consideră că NATO este cel mai eficient sistem de prevenire.
În același timp, el a amintit de alte garanții de securitate pentru Ucraina – despre Memorandumul de la Budapesta, ale cărui obligații nu au fost îndeplinite. Bunăoară, memorandumul de la Budapesta a fost semnat în 1994, de către 5 țări – Rusia, SUA, China, Marea Britanie și Franța – țările care au acționat ca garanți ai indivizibilității teritoriale ale Ucrainei. Cu toate acestea, în 2014, Federația Rusă a ocupat prin invazia militară și a anexat Crimeea, teritoriul al Ucrainei.
«Noi am fost a treia putere nucleară din lume. Vă puteți imagina că Ucraina s-ar confruntă cu agresiune dacă ar avea arme nucleare? Niciodată. Pentru că am acceptat obligațiile din strategia de nonproliferare nucleară, am primit garanții de securitate din partea SUA, din Marea Britanie, din Franța, din China și din Rusia. Unde sunt aceste garanții acum? Timp de patru ani, mii de soldați ucraineni s-au apărat cu arme în mâinile lor. Vă puteți imagina că au fost uciși 3 mii de soldați ucraineni, au fost uciși 10 mii de civili … Ei (NATO – Ed.) au numit Rusia un agresor. Acest lucru este, de asemenea, important din punctul de vedere al dreptului internațional. Acum întreaga lume începe să înțeleagă ce se întâmplă în Ucraina. Acesta nu este un conflict înghețat, este un război fierbinte. Și în fiecare zi ucrainenii își dau viața în apărarea democrației și a libertății … este o agresiune pe flancul estic al NATO, iar acesta este un mesaj puternic că NATO este unită și membrii NATO sunt uniți și solidari cu Ucraina, la fel ca și cu Georgia» a declarat Poroșenko.
În special, Președintele Georgiei Ghiorghi Margvelașvili a declarat că eficiența operațiunilor Rusia care ocupă astăzi a fost posibilă din cauza răspunsului inadecvat al comunității internaționale la războiul din Georgia, în 2008. «Acesta este deja al zecelea an (Summit-ul de la București 2008 – Ed.), de cînd NATO recunoaște că Georgia poate deveni membră a NATO», a spus Margvelashvili.

Marianna Prysiazhniuk

Corespondență de la Marianna Prysiazhniuk

Share our work
STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul

STUDII: Transnistria, interfață a intereselor ruse: cum joacă RUSIA prin proxy relația cu Chișinăul, dar și cu Occidentul

Contingentul militar rus din Transnistria, o problemă omniprezentă

Contingentul militar rus din Transnistria, o problemă omniprezentă

Problematica dosarul transnistreană este una tot mai discutată în aceste zile, atât la nivel internațional – ONU și NATO, cât și la nivel intern, acolo unde negocierile în format 5+2 sau 1+1 trasează noi linii în relația dintre Chișinău și Tiraspol, se arată într-un material publicat de EVZ Moldova. Totuși, implicarea Moscovei de partea Tiraspolului este una cât se poate de vizibilă, iar directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, a redat exhaustiv acest aspect foarte important într-un studiu pe care l-a lansat, joi, vorbind despre „paradiplomație” și cum este folosită Transnistria ca proxy în toate negocierile cu Chișinăul.

Cu această ocazie,  IDIS Viitorul a lansat joi trei studii pe problema transnistreană care au abordat următoarele teme: acțiunile externe ale Transnistriei („Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”), auditul acordurilor semnate de Republica Moldova pe subiectul transnistrean („Evaluarea diacronică a documentelor semnate de Chișinău în procesul de reglementare a problematicii transnistrene”) și monitorizarea protocoalelor din educație („Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”)

„Transnistria este un proxy, o interfață a intereselor ruse”, a declarat Igor Munteanu care a explicat că autoritățile de la Chișinău ar trebui să nu mai accepte acest joc pagubos, referindu-se cu precădere la ultimele runde de negocieri în care Chișinăul a cedat foarte mult sub presiunea OSCE în fața Tiraspolul, în spatele căruia stă Rusia.

„Transnistria rămâne un instrument, un proxy folosit de Rusia pentru a devia și altera prioritățile de politică internă și externă urmate de R. Moldova, care sponsorizează acest regim pe mai multe planuri, exploatând regiunea ca miză într-un joc de natură geopolitică”, a declarat analistul politic la lansarea studiul său intitulat „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”.

El a mai mai afirmat că, după memontul declinării Memorandumului Kozak, Rusia a schimbat abordarea în Transnistria și a început să pompeze sume masive în această regiune pentru a racorda cât mai bine și de o aduce cât mai mai aproape de  integrarea în spațiul federal al Federației Ruse.

Integrarea de facto în sistemul federal rus

Munteanu a oferit ca argumente pașaportizarea rusească în regiune, acolo unde peste 200.000 de cetățeni dețin și cetățenia rusă, interdependența financiară și interoperabilitatea trupelor ruse și paramilitare ale regimului de la Tiraspol.

Mai mult, observă Igor Munteanu în studiul menționat, paradiplomația transnistreană s-a activizat extrem de mult începând din 2017 și până în prezent, cu largul concurs al diplomației ruse care stă în umbră și secondează toate mișcările Tiraspolului pe acest palier, fie că vorbit de acțiuni în plan internațional, fie de cele în plan local prin primirea de oficiali străini, cu precădere occidentali.

„Are loc o integrare accelerată a Transnistriei în spațiul politic, instituțional și economic al Federației Ruse, prin politici de pașaportizare, ancorare financiară și întărire a a efectivelor militare ale regiunii, la care adăugăm mai nou – o activizare fără precedent (2017-2018) a acțiunilor paradiplomației transnistrene, care imită funcionarea unui regim diplomatic dar de fapt urmează instrucțiunile „proxy” ale MAE rus. Diplomații ruși coordonează acțiunile externe al Tiraspolului, menținând totodată blocaje formidabile în procesul de reglementare, dorit de R. Moldova”, a declarat Munteanu.

Studiul precizează că paradiplomația transnistreană s-a lăudat, numai în 2017, cu 470 de întâlniri internaționale, cu 25% față de 2016, iar regiunea a fost vizitată de 631 de delegații străine. În 2017, odată cu marcarea a 25 de ani de pretinsă independență, reprezentanții paradiplomației de la Tiraspol au întreprind vizite în Marea Britanie, Franța, Israel și Italia, acolo unde și-au susținut cauza.

Balon de oxigen economic

Nu în ultimul rând, analistul politic a vorbit și despre greșelile Chișinăului care nu uzitează o poziție dominantă în raport cu Tiraspolul, ba mai mult ajută economic regimul falimentar de la Tiraspol să supraviețuiască economic. El a menționat în special achiziția de energie electrică din stânga Nistrului, dar și înlesnirile și scutirile fiscale și dreptul necondiționat de export în UE al firmelor transnistrene.

„Regimul separatist subzistă datorită susținerii economice, militare și diplomatice ale Moscovei, însă trezește mirare lipsa unei politici adecvate din partea RM. Deși există o hotărâre a Curții Constituționale, oficialii Guvernului RM nu folosesc termenul de „teritoriu ocupat”, iar măsurile aplicate regimului de la Tiraspol sunt mai degrabă de susținere, privilegiere, și nu de constrângere (deterrence). Măsurile de consolidare a încrederii (CBM) sunt adeseori o supapă de alimentare a regimului semi-muribund cu bunuri care-l păstrează în viață, la fel putem vorbim și despre accesul exporturilor sale la piața UE, ceea ce-i umple bugetul, și astfel își păstrează funcțiile formale”, a declarat Munteanu.

El a concluzionat că există pârghii și din partea Chișinăului pentru o negociere mai bună, dar că trebuie să se folosească instrumente precum sancțiuni de mobilitate pentru reprezentanții regimului de la Tiraspol și condiționarea economică, dar și o mai bună comunicare cu UE în privința soluțiilor de reintegrare care trebuie să depindă în special de interesele directe ale Chișinăului.

Educația, problemă majoră pe relația Chișinău-Tiraspol

La rândul său, expertul Ion Tăbârță a explicat că există mai multe puncte-capcană în acordurile semnate recent în așa numitul pachet „Berlin plus” pentru Chișinău, care a mers pe o abordare „la coș” a mai multor probleme socio-economice dintre cele două maluri.

„Decizia protocolară referitoare la asigurarea funcționării școlilor moldovenești cu predare în grafia latină din regiunea transnistreană este implementă parțial. Reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului la negocieri interpretează diferită implementarea unor puncte ale acestei decizii protocolare. Chișinăul își îndeplinește angajamentele luate odată cu semnarea deciziei protocolare privire la aplicarea apostilei pe actele de studii emise în regiunea transnistreană”, se menționează în studiul „Evaluarea implementării deciziilor protocolare din educație”, semnat de experții Ion Tăbârță și Veaceslav Berbecea.

Ion Tăbârță a mai spus că este încă neclară situația privind recunoașterea/autentificarea diplomelor de studii ale studenților de peste Nistru. Totodată, expertul a mai afirmat că și în cazul documentelor semnate de ambele părți în procesul de reglementare a dosarul transnistrean există foarte multă ambiguitate, fapt care produce confuzie și nerespectarea anumitor angajamente.

Nu în ultimul rând, la fel ca și Igor Munteanu, expertul IDIS Viitorul, Rosian Vasiloi, a precizat că, în ultima vreme, Chișinăul a dus o negociere slabă cu Tiraspolul, ce s-a caracterizat prin cedări unilaterale succesive.

El a menționat aici și cea mai recentă decizie a Guvernului de a da scutiri de taxe pentru agenți economici transnistreni care vor să exporte prin punctele de frontieră Cuciurgan-Pervomaisk și nu a exclus ca această decizie să aibă legătură și cu apropierea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. (Răzvan Iorga)

Share our work
Retragerea forțelor militare ruse din Republica Moldova, pe agenda OSCE. Kremlin-ul, iritat de rezoluția ONU. Frattini: Cererea R.Moldova de retragere a trupelor ruse e desprinsă de realitate

Retragerea forțelor militare ruse din Republica Moldova, pe agenda OSCE. Kremlin-ul, iritat de rezoluția ONU. Frattini: Cererea R.Moldova de retragere a trupelor ruse e desprinsă de realitate

Ministrul-de-Externe-rus-Serghei-Lavrov-un-aliat-al-liderului-Putin

Ministrul-de-Externe-rus-Serghei-Lavrov-un-aliat-al-liderului-Putin

Adunarea Parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (AP OSCE) a reafirmat necesitatea retragerii complete a forțelor armate străine de pe teritoriul Republicii Moldova și transformarea actualei misiuni de menținere a păcii în una civilă cu mandat internațional, relatează mass-media de la Chișinău, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Un amendament în acest sens a fost inclus în Rezoluția sesiunii anuale a AP OSCE, care se desfășoară în perioada 7-11 iulie, în Bundestag, Parlamentul Germaniei.

Axa parlamentară

Conform unui comunicat de presă a Parlamentului de la Chișinău, citat de mass-media, în cadrul ședinței au fost dezbătute 25 de amendamente propuse la textul Rezoluției de către delegațiile celor 57 de state participante.

Două amendamente au fost propuse de delegația Parlamentului Republicii Moldova și un amendament de delegația Parlamentului României. Toate au fost acceptate cu o majoritate de voturi. Aprobarea amendamentelor delegației țării noastre au avut la bază efortul comun al delegațiilor parlamentare din  Republica Moldova, România, SUA, Marea Britanie, Georgia și Lituania.

Comunicatul Legislativului de la Chișinău subliniază faptul că prin susținerea amendamentelor, OSCE și-a reconfirmat sprijinul plenar pentru soluționarea diferendului transnistrean cu respectarea integrității teritoriale și suveranității Republicii Moldova.

Chișinău: Rezoluția ONU, instrument juridic pentru R. Moldova

Rezoluția adoptată în luna iunie de Organizația Națiunilor Unite privind retragerea trupelor rusești de pe teritoriul Republicii Moldova va constitui un instrument juridic pentru țară, a declarat Tatiana Molcean, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR Moldova, relatează agenția de presă IPN. Conform oficialului de la Chișinău, cererea Republicii Moldova la ONU face parte dintre prioritățile de a asigura integritatea și suveranitatea statului.

Tatiana Molcean susține că rezoluția a avut scopul de a avea la nivelul ONU un document care spune clar care este poziția statelor referitor la prezența militară străină pe teritoriul Republicii Moldova. „Nu doar readucerea pe arena internațională a subiectului a fost scopul, dar și fixarea clară a principiilor, a faptului că prezența trupelor este contrară voinței Republicii Moldova și asta este o încălcare a dreptului internațional, a Cartei ONU”, a spus Tatiana Molcean. Secretarul de stat a mai adăugat că deși rezoluțiile nu au ca efect o acțiune imediată, acestea constituie un instrument juridic.

OSCE, un instrument impotent în fața Kremlin-ului

OSCE, un instrument impotent în fața Kremlin-ului

Amenințare rusă

Secretarul de stat la Ministerul Apărării de la Chișinău, Radu Burduja, consideră că rezoluția ONU este un succes la nivel diplomatic pentru Republica Moldova. Potrivit lui, prezența trupelor ruse este atribuită la capitolul amenințări la adresa securității țării. „Urmează să vedem cum o să se țină cont de această rezoluție, dar pentru noi este foarte important că la nivel internațional a fost vociferată această doleanță a noastră și o considerăm foarte benefică pentru domeniul apărării”, a declarat Radu Burduj, care a mai precizat că numărul exercițiilor militare care se produc în stânga Nistrului crește în fiecare an cu aproximativ 30%.

Îngrijorător, în opinia lui, este faptul că aceste exerciții interacționează tot mai mult cu potențialul transnistrean, Grupul operativ de trupe ruse staționate ilegal în regiunea transnistreană jucând rolul de comandă și control în această zonă.

Sursa citată mai menționează că Adunarea Generală ONU a votat proiectul de rezoluție propus de Republica Moldova privind „Retragerea completă și necondiționată a forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”.

Moscova, indignată de rezoluția ON

Moscova este indignată de rezoluţia ONU privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, a declarat ambasadorului Republicii Moldova în Federaţia Rusă, Andrei Neguţa, în marja reuniunii ambasadorilor fostei republici sovietice din aceste zile, desfășurate la Chișină. „Chiar data de 25 iulie fixată pentru consultări interministeriale la Moscova, la nivel de secretari de stat şi secretar de stat rus, este pusă la îndoială această dată, este posibil să fie transferată pentru mai târziu. Oficial, pentru a căuta răspunsuri la aceste întrebări şi neoficial pentru a face o pauză după adoptarea acestei rezoluţii”, a mai declarat ambasadorul Moldovei în Rusia, Andrei Neguţa.

Ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, Andrei Neguța, un apropiat al președintelui pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe de la Moscova, unde viceministrul rus de Externe, Grigori Karasin l-a atenționat asupra faptului că rezoluția adoptată de către Adunarea Generală a ONU privind retragerea trupelor străine de pe teritoriul R. Moldova este un ”pas neprietenos”.

Bomba Frattini

Cererea Chişinăului de retragere a trupelor ruse de ocupaţie din stânga Nistrului „e desprinsă de realitate”, declara în urmă cu câteva luni, Franco Fratini, reprezentant al OSCE pentru Transnistria, citat de postul rus de televiziune RUSSIA TODAY, finanţat de Kremlin. Declarațiile au fost făcute în marja unei vizite efectuate de Frattini la Moscova, unde a ținut o prelegere la Academia Diplomatică și purtat discuţii cu Serghel Lavrov, un aporpiat al său.

Frattini a afirmat la postul de televiziune amintit că acum există probleme mai serioase și mai grave, de care depinde direct cum vor derula în continuare relațiile dintre autoproclamata republică nistreană și Chișinău. „Aceste abordări sunt rupte de realitate. Nu e justificat în niciun fel să discutăm acum despre prezența militară rusă, până când nu vom soluționa pachetul de probleme, care include și alte momente importante”, a spus Frattini.

Acesta a spus că preferă ca să se lucreze asupra recunoașterii de către Chișinău a „sistemului bancar” din Transnistria. „Eu cred că președinția OSCE deținută de Italia și-a trasat obiective mai importante în care să obținem rezultate concrete. (…) O să aduc câteva exemple: suntem foarte aproape să ajungem la un acord privind oferirea numerelor neutre pentru vehiculele transnistrene, ca mijloacele de transport să aibă acces în traficul rutier internațional”, a spus Fratiini.

Mass-media de la Chișinău punctează faptul că Franco Frattini, apropiat al Ministrului rus de Externe Lavrov, este noul reprezentant special al OSCE pentru Transnistria, acesta declarând că fără contribuția Rusiei și implicarea președintelui Igor Dodon, reglementarea diferendului transnistrean este imposbilă. Numirea lui a trezit îngrijorare în mediile politice și diplomatice occidentale de la Chișinău. (N.G.)

Share our work
Editorial: Justiția, vișina putredă de pe relația București-Chișinău

Editorial: Justiția, vișina putredă de pe relația București-Chișinău

Caruselul iliberalismului  se învârte tot mai rapid în Europa. După Polonia și Ungaria, România a devenit ținta predilectă a acestui tip de conducere autocratică care nu ține cont de statul de drept și justiție, valorile democratice sau drepturile omului.

Cetățenii Republicii Moldova au privit România ca pe un exemplu de urmat pe calea europeană. A înțeles-o mai bine, a urmărit fenomenele socio-politice și a trăit în mare parte succesele Bucureștiilor pe drumul european. România la rândul ei a încercat să fie un model de bune practici în justiție și să-l exporte pe cât a putut în regiune.

Conducerea administrativă de la Chișinău s-a inspirat până la copy/paste din legislația românească și a transpus cât a putut din legislația europeană. Ba până și rapoartele de activitatea ale ANI au fost photoshopate și redate fidel la Chișinău. Dar această conducere s-a oprit întotdeauna la capitolul justiție, acolo unde nu a putut, dar nici nu a vrut, să facă mai nimic.

Un păienjeniș de interese obscure nu a lăsat instituțiile de justiție să se dezvolte și să respire cu proprii plămâni aerul democrației funcționale. Mai grav este că, în ultima perioadă, nici România a alunecat în zodia nefastă a conducătorilor săi certați cu legea. După OUG-urile, coduri modificate, prerogative căzute în mâini mânjite, a venit astazi și inevitabila revocare a șefei DNA, Laura Kovesi. DNA, instituție care a fost ani de zile nava-amiral a justiției române. Una care a funcționat bine, cu unele excepții, de prin 2004 și până astăzi.

Deși părea că se îndreaptă, așa cum spun clișeele pe un drum ireversibil, justiția română a fost atacată pe toate căile și cu toate tunurile de propagandă media din dotare de politicenii corupți care au simțit în ceafă răsuflarea rece a legii. Și aproape au reușit să o răpună, după ce liderul PSD Liviu Dragnea a simțit că poate aplica modelele din Ungaria și Polonia.

Din păcate, toate aceste situații au„ inspirat” parcă și conducerea de la Chișinău să ia aceeași atitudine față de justiție. Una pe care au stăpânit-o încă de la început și o folosesc ca pe o extensie ajutătoare în atingerea dezideratelor politice.

După netransparența judecării mai multor cazuri de corupție, dar care ar fi meritat totuși un proces echitabil, a urmat lovitura. Mai multe instanțe din R. Moldova au anulat rezultatul alegerilor libere pentru Primăria Chișinău, în ciuda tuturor criticilor partenerilor externi și a populației.

Anterior, adoptarea peste capul Comisiei de la Veneția și a UE a schimbării sistemului de vot dintr-unul proporțional într-un mixt a fost preambulul confirmării definitive a inexistenței unui justiții echitabile în Republica Moldova.

Categorisirea Moldovei drept „regim hibrid”, ca o penultimă clasificare înainte de regim dictatorial, a fost un fel de sistem de alarmă dat de Freedom House în ultimul său raport despre starea democrației în lume. UE nu este Rusia să bată cu pantoful în masă, așa cum făcea Hrusciov pe vremea defunctei URSS la ONU, atunci când nu îi convenea ceva, dar a încercat prin toate modurile diplomatice să explice așa-numitei guvernări pro-europene de la Chișinău că nu îi va mai tolera ieșirile și derajele anti-democratice.

În schimb, guvernarea a încercat să se uite mai puțin către UE și mai mult înspre Washington, în speranța că americanii vor fi mai toleranți la matrapazlâcurile interne și vor închide ochii la ce fac ei la Chișinău. Totul cu multe perdele de fum, PR, articole plătite și iluzionism în speranța că SUA vor fi mai multe interesate de un aliat minuscul în regiune împotriva Rusiei.

Dar să treci ca țară nefuncțională din punct de vedere administrativ care trăiește în special pe banii donatorilor externi, la un atac direct asupra UE și bașcă să o mai scoți și vinovată pentru combinațiile tale politice oneroase pe interior, deja asta e altă poveste. Una în care bagi copii și profesori în față pentru a-ți găsi scuze la abuzurile premeditate pe care le comiți.

Întotdeauna m-am bucurat că PSD-ului lui Liviu Dragnea nu a avut prea mult interes, sau poate timp, să construiască o relație atât de apropiată cu PD lui Vlad Plahotniuc. Pentru că dacă șmecheria balcanică și „light” românească s-ar fi împletit cu cea ex-sovietică de tip Solntsevskaya Bratva ar fi ieșit poate cel mai monstruos hibrid de tip mafiot.

Cele două țări ar fi făcut o „splendidă unire” de a-mi fi rămas toți ca la dentist: cu dureri și cu banii luați. Miliarde generoase s-ar fi scurs prin „landromate” puse la adăpostul așa-zisei justiții, iar oligarhii rușii, români și moldoveni și-ar fi spălat miliardele la vedere în plină zi.

Cu toate acestea, atât la Chișinău, cât și la București, lumea încă nu sesisează încă gravitatea situației și alunecarea înspre dictatura partidului-stat. Justiția nu este doar o instituție, este o stare de fapt. Una care odată sufocată și redusă la tăcere va crea o stare de beznă totală a minții și a libertăților. Se va instala haosului.

Sigur, concediile sunt în toi, iar lumea e cu gândul în altă parte, dar toate aceste „roade” se vor culege abia la toamnă. Mai ales la Chișinău, acolo unde vor avea loc alegeri parlamentare. Unele de care poate va depinde viitorul acestei țări. Fie va încheia ciclul politic început în 2009, fie va trece într-o altă etapă. Totuși, datele problemei până acum nu colorează decât în culori sumbre viitorul R. Moldova.

Unul care va da o culoare de vișină putredă din combinația cromatică a roșului cu albastru. Până atunci, artizanii de pe ambele maluri vor lega justiția nu numai la ochi, dar și la mâini și la picioare și o vor azvârli în Prut!

Editorial de Mădălin Necșuțu

Share our work
Sea Breeze 2018, răspunsul Ucrainei la militarizarea rusă a Crimeei. Peninsula de la Marea Neagră, fortăreață nucleară. Convenția de la Montreux, piedică pentru NATO

Sea Breeze 2018, răspunsul Ucrainei la militarizarea rusă a Crimeei. Peninsula de la Marea Neagră, fortăreață nucleară. Convenția de la Montreux, piedică pentru NATO

Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin

Permanentizarea-prezenței-militare-a-NATO-în-Marea-Neagră-criticată-de-Kremlin

Două nave de război ale flotei SUA au intrat în Marea Neagră pentru a participa la exercițiile militare comune „Sea Breeze 2018”, organizate pe teritoriul Ucrainei, se arată într-un comunicat de presă al comandamentul forțelor navale americane în Europa, citat de KARADENIZ PRESS. Sursa citată a menționat că manevrele militate comune cu participarea navei-amiral a flotei a șasea, USS Mount Whitney sunt îndreptate către asigurarea păcii și stabilității economice în regiune.

Siguranță pentru statele NATO

În comunicatul citat se arată că prezența celor două nave de război la exerciții vor asigura aliații NATO și partenerii din zona Mării Negre că SUA este gata să apere securitatea lor pe mare. În acest context, în data de 6 iulie 2018, distrugătorul american USS Porter a făcut o escală în portul Odesa.

Manevrele „Sea Breeze” au loc începând cu anul 1997, iar din 2014 ele au început să fie organizate anual. Ele se vor desfășura în perioada 9 – 21 iulie, cu participarea a militari din mai mlte țări, membri și non-membri NATO, inclusiv Bulgaria, Marea Britanie, Italia, Grecia, Georgia, Danemarca, Estonia, Canada, Lituania, Republica Moldova, Norvegia, România, Polonia, Statele Unite, Turcia, Ucraina și Suedia.

„Sea Breeze” este un exerciţiu multinaţional de menţinere a păcii în spiritul Parteneriatului pentru Pace.

Avertismente dure

Anterior, administraţia rusă a avertizat că efectivele ruse din Crimeea pot respinge orice atac inamic, denunţând suplimentarea capacităţilor militare NATO în România, Polonia, Bulgaria şi ţările baltice. „În Peninsula Crimeea a fost creată o combinaţie unică de forţe militare, iar această forţă este consolidată în mod constant. Sistemul avansat de arme ultramoderne nu va lăsa nicio şansă unui potenţial inamic care ar îndrăzni să atace acest teritoriu autohton rus”, a declarat Serghei Şoigu, ministrul rus al Apărării, cu ocazia primei reuniuni pentru apărare desfăşurată în Sevastopol.

„Această regiune a avut mereu o importanţă uriaşă pentru Rusia. (…) Crimeea continuă să joace un rol de cea mai mare importanţă în menţinerea securităţii militare a Rusiei”, a subliniat Serghei Şoigu, citat de agenţia Tass.

Ministrul rus al Apărării a dat asigurări că Rusia nu mobilizează efective militare pe linia de contact cu statele membre NATO. „Vreau să menţionez că nu mobilizăm trupe pe linia de conact cu state membre NATO, nici în regiunea baltică”, a subliniat el.

Însă Serghei Şoigu a observat că Alianţa Nord-Atlantică a suplimentat capacităţile ofensive în apropierea frontierelor Rusiei. „Pe fondul isteriei statelor baltice şi Poloniei privind o presupusă agresiune rusă care s-ar pregăti împotriva lor, forţa contingentelor NATO din regiunea baltică, din Polonia, România şi Bulgaria a fost suplimentată de la 2.000 la 15.000 de militari începând din 2015”, a amintit Serghei Şoigu.

USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre

USS-Mount-Whitney-simbol-al-prezenței-maritime-a-NATO-în-bazinul-Mării-Negre

„Voronej-SM”, ochii și urechile Kremlinului în Crimeea

Rusia intenţionează să amplaseze în Crimeea cel mai modern radar al său de înaltă precizie „Voronej-SM”, componentă a Sistemului său naţional de avertizare în cazul unui atac cu rachete (SPRN), renunţând astfel la ideea modernizării staţiei radar „Dnepr” din Sevastopol, rămasă din epoca sovietică, a relatat recent RIA Novosti, citând un înalt oficial rus. „Staţii de tipul ‘Dnepr’ au rămas la Balşah (în prezent pe teritoriul Kazahstanului), Murmansk (extremul de nord-vest al Rusiei) şi Sevastopol (Crimeea). Cea din Sevastopol este într-o stare de degradare extremă, de aceea în locul ei plănuim instalarea unui radar ‘Voronej-SM’. Este un loc foarte bun pentru el acolo”, a afirmat şeful SPRN, Serghei Boev.

În plus, această decizie a Moscovei demonstrează, în opinia lor, importanţa strategică a peninsulei Crimeea, deoarece amplasarea radarului ‘Voronej-SM’ aici va permite supravegherea nu doar a Mării Negre, ci şi a zonei Caucazului şi a estului Mării Mediterane.

Această decizie a Moscovei nu aduce nimic surprinzător, estimează expertul militar rus Aleksei Leonkov pentru Rueconomics.ru. „Această decizie se înscrie în planul dezvoltării staţiilor radar amplasate la frontierele Rusiei. Programul respectiv este prevăzut până în 2025 şi el are în vedere instalarea de radare pe întregul perimetru al frontierei ruse, precum şi în interiorul teritoriului Federaţiei Ruse în scopul îmbunătăţirii sistemului de apărare antirachetă al ţării”, a declarat analistul militar rus.

Salbă de radare

În cadrul acestei strategii, pe teritoriul Rusiei vor fi instalate nu doar staţii radar de tipul ‘Voronej-SM’, ci şi ‘Voronej-D’, care funcţionează în gamă decimetrică, cu o distanţa de acoperire de 6.000 km.

„Capacitatea ‘Voronej-SM’ de detectare a rachetelor de croazieră este foarte importantă în sensul că în Marea Neagră intră în mod constant şi operează nave de război ale marinei SUA dotate cu astfel de mijloace de atac. Este vorba de sistemul Aegis de pe distrugătoare americane şi care poate lansa şi rachete de croazieră tip Tomahawk”, susţine expertul citat.

În acest sens, el evocă varianta terestră „Aegis Ashore” („Aegis la sol”), amplasată de SUA în cadrul scutului lor antirachetă global şi în România. Acest sistem, susţine Moscova, ar utiliza echipamente pentru lansări verticale de tip MK-41. Astfel de echipamente ar putea lansa nu doar rachete de interceptare, ci şi rachete de croaziera tip Tomahawk, şi deci ar fi interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare cu rază medie de acţiune (INF).

Rusia consideră demult aceasta drept o încălcare a Tratatului INF din 1987 şi o ameninţare imediată la adresa securităţii sale naţionale, notează Rueconomics.ru, citat de presa de la București.

Consolidare militară

Rusia a creat pe teritoriul Peninsulei Crimeea anexate Corpul 22 de armată şi şi-a suplimentat efectivele de aici, a declarat recent secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare (SNBO), Olexandr Turcinov, potrivit căruia construcţia podului peste strâmtoarea Kerci permite acum Moscovei să-şi crească rapid contingentul militar din peninsulă, informează agenţia de presă ucraineană Unian. ‘Ceea ce este foarte periculos e că podul Kerci face posibilă creşterea semnificativă a contingentului militar rus din Crimeea într-un timp scurt’, şi-a exprimat îngrijorarea Turcinov.

Autorităţile militare ruse au anunţat în februarie înfiinţarea Corpului 22 de armată pe lângă Flota Rusiei din Marea Neagră. ‘La ora actuală, au fost create şi au trecut la instruirea militară Divizia 150-a motorizată din regiunea Rostov, Divizia a 42-a motorizată din Cecenia şi Corpul 22 de armată de pe lângă Flota rusă din Marea Neagră în Crimeea. În plus, a fost formată escadrila de elicoptere de atac Ka-52 în Krasnodar şi o serie de alte unităţi’, anunţase în 10 februarie comandantul Districtului militar Sud al Federaţiei Ruse, generalul Aleksandr Dvornikov, citat de RIA Novosti.

Concomitent, Kremlinul a demarat un ampl proces de consolidare a prezenței flotei militare în Marea Azov, inclusiv prin detașarea unor unități din Flota militară rusă a Mării Caspice.

Montreux, zid împotriva NATO

În acest sens, trebuie reamintit faptul că trecerea navelor de război în Marea Neagră și localizarea acestora este reglementată de Convenția de la Montreux din 1936, privind regimul de utilizare a strâmtorilor turcești. Potrivit acestuia, țările care nu sunt riverane la Marea Neagră pot trimite forțe navale cu un tonaj total de maximum 30.000 de tone, arată  Krasnaia Zvezda, citat de situl veștidinrusia.ro.

Țărilor din afara Mării Negre, în conformitate cu Convenția de la Montreux, le este recomandat să avertizeze autoritățile turcești cu privire la viitoarea trecere a navelor lor prin strâmtorile către Marea Neagră, cu cel puțin 15 zile în avans. În același timp, navele de război din țările neriverane pot rămâne în apele Mării Negre pentru cel mult 21 de zile. Această situație nu este foarte satisfăcătoare pentru structurile militare și politice ale NATO care au împins în mod repetat Turcia să slăbească principiile convenției, dar Ankara nu acceptă acest lucru, consideră publicația rusă.

Îngrijorător, pentru publicația rusă, este fapul că alianța mărește în mod constant numărul de nave din Marea Neagră și numărul de exerciții în ea. În special, în luna mai a avut loc exercițiul Sea Shield 2018 (Scutul Maritim-2018), când s-au desfășurat 21 de nave de război, zece aeronave și un submarin, precum și aproximativ 3.000 de membri ai personalului marinei din România, Turcia, Statele Unite, Bulgaria, Grecia, Spania, Marea Britanie și Ucraina. O mare parte din participanți la manevră era în continuare aceeași grupare navală a NATO, SNMG-2. (Mihai Isac/N.G.)

Share our work
8 decembrie, Ziua Limbii Macedonene în România

8 decembrie, Ziua Limbii Macedonene în România

România instituie Ziua Limbii Macedonene

România instituie Ziua Limbii Macedonene

Deputaţii de la București au votat, miercuri, un proiect de lege care vizează instituirea Zilei limbii macedonene pe 8 decembrie, se arată într-un comunicat al Parlamentului român, citat de KARADENIZ PRESS. Proiectul de lege referitor la instituirea Zilei Limbii Macedonene a fost adoptat cu 276 de voturi favorabile, un vot împotrivă şi o abţinere.

Potrivit proiectului, anual, cu prilejul sărbătoririi Zilei limbii macedonene, în localităţile în care trăiesc membri ai comunităţii macedonene se pot organiza manifestări culturale dedicate acestor sărbători, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile neguvernamentale interesante putând sprijini logistic şi financiar organizarea manifestărilor. De asemenea, în instituţiile de învăţământ în care se predau aceste limbi ca limbi materne se pot organiza manifestări culturale dedicate acestei sărbători.

Proiectul privind instituirea Zilei limbii macedonene mai prevede că Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători. (Mihai Isac)

Share our work