Merkel, favorită pentru conducerea Consiliului European

Merkel, favorită pentru conducerea Consiliului European

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană

Numele cancelarului german Angela Merkel revine cu insistenţă în vederea conducerii Consiliului European,care reuneşte şefii de stat şi de guverne, la succesiunea polonezului Donald Tusk, după alegerile de la sfârşitul lui mai, relatează AFP, citat de mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Conservatorii din cadrul Uniunii Creştin-Democrate (CDU) şi Uniunii Social-Democrate (CSU) şi-au lansat sâmbătă, la Münster, campania în vederea alegerilor europene – pentru prima oară în 19 ani – fără Angela Merkel, care a anunțat anterior că nu va mai candida la funcția de cancelar federal al Germaniei. Acest anunț a dus la apariția speculațiilor privind o posibilă carieră politică la nivel continental a fostului cancelar.

Sibiu, moment decisiv

Înaltul oficial german urmează să fie foarte curtat în cadrul summitului Uniunii Europene (UE) de la 9 mai, cu două săptămâni înaintea înaintea alegerilor. Numele său circulă în vederea preşedinţiei Consiliului, iar opinia sa va fi decisivă în nominalizarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene (CE).

Negocieri urmează să aibă loc în marja reuniunii de la Sibiu, în România.

Preşedintele Consiliului, polonezul Donald Tusk, vrea să tatoneze intenţiile liderilor europeni pe tema succesiunii sale şi a procedurii foarte contestate a desemnării succesorului lui Jean-Claude Juncker la conducerea CE.

Ambiguitate politică

Însă cancelarul german a declarat că nu îşi va depune vreo candidatură la vreun post politic în Germania şi în Europa.

La rândul său, premierul olandez Mark Rutte este citat, de asemenea, ca alt potenţial candidat. Amândoi au dat asigurări în mod public că nu sunt interesaţi de acest post de mediator între statele membre UE, care au adesea interese divergente. Însă acest lucru nu i-a determinat să tacă pe susţinătorii lor.

Desemnarea preşedintelui Consiliului European este prerogativa liderilor europeni. Ea este prevăzută la summitul european prevăzut la 20-21 iunie, la o lună după alegerile europene.

Fostul premier socialist italian Enrico Letta pledează în mod deschis în favoarea desemnării Angelei Merkel la conducerea Consiliului, alimentând zvonuri în acest sens.

Preşedintele Partidului Popular Euroepan (PPE), familia politică a cancelarului şi un apropiat al Angelei Merkel, eurodeputatul alsacian Joseph Daul este, însă, concins că ea nu va candida. ”Eu ştiu că zvonul persistă, dar nu, veţi vedea”, a declarat el într-un interviu publicat de Le Monde. (M.B.)

Share our work
Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, avertismente dure la adresa Serbiei

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele kosovar Hashim Thaci a respins propunerea unui schimb de teritorii cu Serbia, declarând că „nu va face niciodată comerţ cu teritorii ale Kosovo”, dar că va analiza posibile modificări de frontieră pentru o normalizare a relaţiilor, relatează mass-media de la Priștina, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Oficiali sârbi au avansat prima data ideea unui schimb de teritorii anul trecut. Aceasta a fost respinsă de conducerea albaneză kosovară ca fiind inacceptabilă, iar majoritatea membrilor comunităţii internaţionale o consideră prea periculoasă. Potrivit criticilor, o astfel de înţelegere ar putea redeschide rănile din regiune, încă marcată de conflictele etnice din anii 1990.

Summit decisiv

Chiar dacă detalii nu au fost prezentate oficial, ar putea fi vorba de un schimb între nordul Kosovo, dominat de etnicii sârbi, cu o zonă din sudul Serbiei, populată majoritar de albanezi (n.r.-Valea Preșevo).

Serbia a început negocierile de aderare la UE în 2014, iar reconcilierea cu Republica Kosovo este una dintre condiţiile principale pentru aderare.

Cancelarul federal german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron vor încerca să-i readucă pe cei doi vechi inamici la masa negocierilor, în cadrul unui summit regional ce va avea loc luni după-amiaza la Berlin. Acesta are loc după ce negocierile de reconciliere conduse de UE s-au aflat anul trecut într-un punct mort.

Baricada rusă

Moscova, marele aliat al Belgradului, a solicitat anterior SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, potrivit agenţiilor de presă EFE şi TASS, citate de KARADENIZ PRESS.

‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

UE, incapabilă

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

Războiul taxelor

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace, provenite din Republica Srpska în principal), ceea ce a provocat indignarea Belgradului. Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarant anterior, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’.

Joc diplomatic

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Principiile războiului

Parlamentul kosovar a votat o serie de principii de negociere prin care sunt interzise orice schimbări de frontieră în cadrul dialogului Belgrad-Priştina, ce vizează normalizarea relaţiilor dintre cele două părţi, relatează mass-media regională, citând portalul de informaţii Kossev, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform principiilor aprobate recent de legislativul de la Priştina, obiectivul principal vizează obţinerea recunoaşterii independenţei din partea Serbiei, respectarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale şi acordul Belgradului care să permită aderarea Kosovo la instituţiile internaţionale. Documentul subliniază, de asemenea, că un astfel de acord ar deschide pentru Kosovo calea spre UE şi admiterea în ONU.

Reacții dure

Se prevede, de asemenea, că nu pot exista alte tipuri de putere în afara celei centrale şi locale, principiu care face ca o posibilă comunitate a municipalităţilor sârbe din Kosovo să nu poată avea puteri executive. Parlamentul de la Priștina a stabilit că acordul încheiat cu Serbia va fi supus unui referendum pe teritoriul Kosovo, pe care îl va ratifica.

In vara anului trecut, atât preşedintele sârb Aleksandar Vucic, cât şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au sugerat că o ‘corecţie a frontierelor’, care ar implica un schimb de teritorii, ar putea conduce la un acord care să pună capăt conflictului.

Directorul biroului pentru Kosovo din cadrul guvernului de la Belgrad, Marko Djuric, a criticat aceste condiţii impuse de Priştina, considerând că ele reprezintă un alt indiciu al faptului că autorităţile kosovare nu doresc un dialog sau o înţelegere.

Aceste principii au fost aprobate de parlamentul kosovar într-un moment în care Dialogul Belgrad-Priştina, mediat de UE, este întrerupt ca urmare a impunerii de către Priştina, la sfârşitul anului trecut, a unei taxe vamale de 100% pentru produsele importate din Serbia.

UE şi SUA au făcut apel, fără succes, în mai multe rânduri, ca această taxă vamală să fie revocată, pentru a permite reluarea dialogului început în 2013 de Belgrad şi Priştina.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Apel american

Serbia şi Republica Kosovo ar trebui să înceteze să se mai provoace una pe alta şi ar trebui să reia negocierile de normalizare a relaţiilor după două decenii da la terminarea războiului dintre cele două state, a declarat vineri David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice. „Statele Unite fac apel la eliminarea tarifelor, la stoparea provocărilor reciproce şi reluarea dialogului”, a declarat David Hale, subsecretar de stat al SUA pentru afaceri politice, într-un mesaj transmis în limba sârbă prin Ambasada SUA de la Belgrad, informează Radio România, citat de mass-media regională. David Hale urmează să se întâlnească sâmbătă cu liderii albanezi la Pristina.

Apelul oficialului american survine după o întrevedere la Belgrad cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic şi la două zile după ce Parlamentul din Kosovo a adoptat o platformă de negociere cu 12 puncte care prevede recunoaşterea reciprocă între Serbia şi Kosovo, cu menţinerea graniţelor actuale între cele două state.

Ripostă de la Belgrad

Premierul sârb, Ana Brnabic, a declarat vineri că platforma de negociere votată de Kosovo este „împotriva bunului simţ (…) Reprezintă o lovitură letală dată negocierilor, iar reacţia Serbiei va fi adecvată, morală şi în interesul poporului sârb”.

La rândul său, preşedintele sârb a spus în mod repetat că Serbia nu va relua negocierile cu Kosovo până când nu vor fi abolite taxele vamele la importuri. Pristina doreşte ca Serbia să recunoască statalitatea Kosovo şi să înceteze să mai blocheze Kosovo în drumul său spre ONU şi alte organizaţii internaţionale, inclusiv Interpol. (M.B.)

Share our work
Emanuel Macron vrea să revitalizeze formatul Normandia

Emanuel Macron vrea să revitalizeze formatul Normandia

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina

Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni cu președintele în exercițiu al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și cu principalul favorit la funcția de președinte, Volodimir Zelensky, au declarat surse diplomatice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, liderul de la Paris încearcă revitalizarea așa-numitului “format Normandia” (compus din Rusia, Ucraina, Franța, Germania), prin care se încearcă rezolvarea conflictului din Donbass. Macron încearcă să obțină garanții din partea Volodimir Zelensky că, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale, va susține demersurile Parisului. Confruntat cu o erodare puternică a imaginii pe scena intenațională, pe fondul protestelor care zguduie de săptămâni bune Franța, Macron mizează pe un succes diplomatic în Ucraina.

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Poroșenko, desant diplomatic

Anterior s-a anunțat că Angela Merkel, cancelarul federal german, îl va primi în data de 12 aprilie pe Petro Poroșenko la Berlin. Liderul de la Kiev va efectua o deplasare oficială în Germania, mizând pe un transfer de imagine de la Merkel, care se bucură de o popularitate crescută în Ucraina.

„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.

„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)

Share our work
Dodon, sfidător de 7 aprilie. Opoziția: „Nu uităm, nu iertăm!”

Dodon, sfidător de 7 aprilie. Opoziția: „Nu uităm, nu iertăm!”

Opoziția pro-europeană a comemorat 7 aprilie 2009

Opoziția pro-europeană a comemorat 7 aprilie 2009

Președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a calificat protestele violente anticomuniste din 7 aprilie 2009, din centrul Chişinăului, soldate cu devastarea clădirii Parlamentului şi a Preşedinţiei Republicii Moldova, drept „tentativă de lovitură de stat, când a fost scrisă una din paginile negre din istoria recentă a Republicii Moldova”. „Acea declanşare a urii şi a frustrării din partea perdanţilor politici a dus la distrugerea instituţiilor de stat, la profanarea simbolurilor ţării, la haos la scară naţională şi la promovarea unei generaţii de politicieni care au reuşit să compromită însuşi conceptul de democraţie în Republica Moldova”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Reamintim că astăzi se împlinesc 10 ani de la evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie.Protestele de la Chișinău au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie.

Protestatarii nu au fost de acord cu aceste rezultate viciate, unde circa 50 % din voturi au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).

Atac politic la memorie

Dodon i-a întrebat retoric pe cetăţeni, pe tineri, pe toţi cei care sincer au ieşit în stradă, au protestat în speranţa că lucrurile se vor schimba spre bine şi au adus dreapta la guvernare: „Sunteţi mulţumiţi de rezultat? S-a transformat Moldova într-un loc de trai mai bun?”. „Vă place că după 2009 s-a furat miliardul din sistemul bancar, că oamenii sunt cuprinşi de deznădejde, că au plecat sute de mii de moldoveni, că satele sunt depopulate şi distruse, că s-a înrădăcinat şi mai tare corupţia, că aveţi o clasă politică de care vă e ruşine, care s-a compromis într-un hal fără de hal, iar idealurile voastre au fost călcate în picioare de politicienii care v-au folosit atunci şi au venit la guvernare?”, a menţionat Dodon. În opinia sa, „un alt 7 aprilie, ruşinos şi fără sens, nu trebuie să se mai repete”.  „E o lecţie dură pentru noi toţi. Şi, în general, consider că a trecut vremea de aruncat pietre. E vremea de adunat pietre pentru a zidi, pentru a edifica, pentru a crea un viitor mai bun pentru această ţară, pentru întreaga societate”, a spus Dodon. Potrivit lui, „e timpul să întoarcem o nouă pagină politică în istoria Republicii Moldova”.  „Una mai luminoasă, mai optimistă, mai plină de speranţă, scrisă cu mai multă responsabilitate şi grijă de oameni. Şi aşa vom face, cu înţelepciune şi cumpătare în decizii şi acţiuni”, a conchis preşedintele Republcii Moldova.

Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău

Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău

Marș al opoziției

PAS Youth și Tinerii DA au organizat un marș în centrul capitalei, dedicat evenimentelor din 7 aprilie 2009, cu sloganul: „Nu uităm, nu iertăm!”. „10 ani în urmă, zeci de mii de tineri s-au revoltat împotriva unui clan, condus de Voronin, care nu voia să plece de la putere. Revolta a fost deturnată în violenţe, urmată de o teroare fără precedent: protestatari ucişi în bătăi în toiul nopţii, oameni sechestraţi ziua în amiaza mare în plină stradă, tineri torturaţi în comisariate, „coridoarele morţii”.

Atunci, oamenii au sperat în schimbare şi că jertfele nu au fost în zadar. Dar au fost minţiţi. În realitate, revoluţia le-a fost furată, iar clanul de la guvernare şi-a schimbat doar stăpânul în urma unei contrarevoluţii oligarhice. Iată de ce, nici după 10 ani, nimeni dintre făptaşi nu a fost pedepsit. Nu au fost pedepsiţi, fiindcă se află cu toţii la putere, jefuind în continuare ţara. 10 ani în urmă o generaţie de tineri s-a sacrificat pentru dreptate, libertate şi un viitor european.

Trebuie să ducem la bun sfârşit ACUM ceea ce au început ei atunci: curăţarea ţării de oligarhi şi construirea unui stat liber, democratic şi prosper”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Proteste violente

Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.

În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.

Opoziția a început negocieri cu Guvernul de la Chișinău, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.

Sute de răniți

În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.

Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secțiilor de poliție. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri.

Totodată, Amnesty Internațional susține că Moldova are nevoie de o agenție specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante aplicate de către reprezentanții organelor de drept.

În 2015, Curtea de Apel Chișinău, l-a condamnat pe fostul ministru de interene, generalul Gheorghe Papuc la 4 ani cu executare, și pe polițistul Ion Perju, la 10 de pușcărie, în dosarul 7 aprilie. Aceștia însă au plecat din sala de judecată înainte ca sentința să fie pronunțată. Aceștia sunt anunțați în căutare națională, dar încă nu au fost reținuți.

La 10 ani de la revolta tinerilor din 7 aprilie, 14 persoane au fost condamnate pentru dezordine în masă și jaf, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale. (M.B.)

Share our work
„Sea Shield 19”, răspunsul NATO la Marea Neagră

„Sea Shield 19”, răspunsul NATO la Marea Neagră

Permanentizarea prezenței militare a NATO în Marea Neagră, criticată de Kremlin

Permanentizarea prezenței militare a NATO în Marea Neagră, criticată de Kremlin

„Sea Shield 19”, cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră, care va avea loc în perioada 5-13 aprilie, va reuni 20 de nave militare din şase ţări, precum şi aproximativ 2.200 de militari care vor exersa proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre, informează Statul Major al Forţelor Navale Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Forţele Navale Române organizează, în perioada 5-13 aprilie 2019, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. La exerciţiul din acest an participă 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari”, se arată în comunicatul Statului Major al Forţelor Navale Române (SMFNR) transmis agenției de presa KARADENIZ PRESS.

Amenințări asimetrice

Scenariul exerciţiului este fictiv şi urmăreşte planificarea şi executarea unei Operaţii de Răspuns la Criză (CRO) sub mandatul unei Rezoluţii a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNSC), în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin ameninţări simetrice şi asimetrice.

„Forţele Navale Române, în calitate de gazdă, implică o structură impresionantă de forţe în desfăşurarea Exerciţiului. Sub conducerea şi coordonarea Comandamentului Flotei vor fi două fregate, două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două nave maritime pentru scafandri de luptă, trei remorchere maritime, un detaşament de scafandri EOD (specializaţi în lupta împotriva ameninţărilor subacvatice), două detaşamente mobile de lansare rachete şi alte nave de sprijin, precum şi structurile specializate distincte, Brigada 243 Radioelectronică şi Observare, Direcţia Hidrografică Maritimă, Centrul 110 Comunicaţii şi Informatică, Centrul pentru Tehnologia Informaţiei şi Apărare Cibernetică, care vor asigura suportul specific, de la ţărm”, se arată în comunicatul citat.

Forţele Aeriene Române asigură secvenţele de luptă împotriva ameninţărilor aeriene cu aeronave MIG 21 LanceR şi F-16, iar forţele navale ale Statelor Unite şi ale Turciei vor acţiona cu două aeronave de patrulare maritimă.

Contribuție românească

Forţele Terestre Române participă la exerciţiu cu un detaşament din compunerea Brigăzii 9 „Mărăşeşti” pentru protecţia căilor de comunicaţii terestre şi a portului Constanţa.

„Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM) a desemnat să participe la Exerciţiul ‘Sea Shield 19’ Gruparea Navală Permanentă (SNMG-2), care operează în Marea Neagră, începând cu 28 martie 2019, având în compunere nave din Bulgaria, Canada, Olanda, România şi Turcia. În plus, Grecia şi Bulgaria sunt reprezentate la exerciţiu de câte o navă de luptă”, precizează sursa citată.

Navele militare străine urmează să intre în portul Constanţa pe 6 aprilie, data la care este planificată să se desfăşoare deschiderea oficială a Exerciţiului ‘Sea Shield 19’, la Terminalul de Pasageri, în prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrşu.

Pe timpul celor două zile de escală în port sunt programate vizite oficiale, dar şi şedinţe de discutare a detaliilor organizatorice pentru secvenţele planificate pe mare.

Toate navele participante vor ieşi pe mare luni, 8 aprilie, pentru o săptămână în care îşi vor sincroniza toate eforturile în vederea îndeplinirii obiectivelor Exerciţiului multinaţional „Sea Shield 19”.

NATO, provocări la Marea Neagră

NATO, provocări la Marea Neagră

Avertisment NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră, relatează France 24, preluat de agențiile de presă europene, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care marchează aniversarea a 70-a de la înfiinţarea organizaţiei şi vin la scurt timp după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat că alianţa pregăteşte un pachet de măsuri pentru a se „asigura că navele ucrainene traversează Strâmtoarea Kerci în siguranţă”. Ea a mai adăugat şi că NATO va trimite mai multe nave în zonă pentru a se asigura că „ţările din zona Mării Negre sunt ferite de ingerinţele Rusiei”.

Anterior, şi secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie asemănătoare. El a spus că NATO trebuie să contracareze noile „ameninţări”, enumerând „agresiunile ruse” şi competiţia strategică reprezentată de China.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Stoltenberg a făcut referire şi la parteneriatul cu Georgia şi Ucraina. „Vom ajunge la un acord referitor la măsurile de sprijin pentru partenerii noştri apropiaţi Georgia şi Ucraina”, a mai declarat acesta. (M.B.)

Share our work
SUA pe fondul militarismului rusesc crescut la Marea Neagră: Soldații și echipamentele din România sunt gata oricând de luptă

SUA pe fondul militarismului rusesc crescut la Marea Neagră: Soldații și echipamentele din România sunt gata oricând de luptă

Colonelul Scott A. Weston, atașatul militar al Ambasadei SUA la București (foto stânga)

Atașatul militar al Ambasadei SUA la București, colonelul Scott Weston, a declarat joi în cadrul Atlantic – Black Sea Security Forum 2019, organizat de Institutul Aspen la București, că prezența militară a SUA în România este tot mai puternică și că militarii americani sunt pregătiți oricând de luptă.

„În baza de la Mihail Kogălniceanu (județul Constanța -n.r.), sunt în medie 1.000 de militari americani, tancuri și echipamente gata de luptă. La Deveselu, la baza de apărare antirachete balistice, sunt peste 100 de militari americani de la Marină. În aproape fiecare vară, avem formațiuni de luptă care vin în România pentru antrenamente și exerciții”, a declarat ofițerul american.

Declarațiile sale au fost făcute pe fondul unor dezbateri despre militarismul crescut al Rusiei în Marea Neagră din ultimii ani și despre manevrele militare și înarmarea excesivă pe care Moscova a ordonat-o în Marea Neagră, dup[ anexarea Crimeei în martie 2014.

„SUA mențin și au mai multe forțe în Europa decât în trecut. Ceea ce cere președintele [Donald Trump este ca membrii NATO să își îndeplinească responsabilitățile (…) Sunt de acord că politica noastră militară este mai realistă decât era în trecut.

Pe de altă parte, ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu a declarat că în ultimii ani centrul gravitațional al NATO s-a mutat în Marea Neagră, acolo unde Rusia a devenit tot mai agresivă. El a mai menționat că NATO ar trebui să întărească nu numai flancul său estic, ci și țările aflate „în prima linie” pentru Ucraina, Moldova sau Georgia.

Oficialul român a mai precizat că anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, a dat Rusiei posibilitatea de ați consolida o prezență tot mai puternică în Marea Neagră prin aducerea de echipamente militare și forțe în Marea Neagră.

Share our work