de Razvan Iorga | iul. 31, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
În ciuda faptului că România a investit foarte mulți bani în diverse proiecte peste Prut, totuși Bucureștii au carențe în ceea ce privește managementul de imagine pe astfel de proiecte. De cele mai multe ori, multe dintre acestea nu beneficiază de PR-ul potrivit și nu ajung să fie percepute la adevărata lor valoare de către cetățenii R. Moldova. Și asta cu toate că România a investit în ultimii 11 ani aproape 500 de milioane de euro peste Prut.
Asta sugerează și cel mai recent sondaj CBS-AXA realizat la Chișinău, la comanda IDIS „Viitorul”, care arată diferențe nu foarte mari în ceea ce privește imaginea dintre România și Rusia, în sensul ajutorului cetățenilor Republicii Moldova. În timp ce România pompează sume mari de bani în mai multe proiecte despre care vom vorbi mai pe larg, Rusia contrabalansează cu o bună propagandă care îi servește foarte bine ca vector de imagine peste Prut.
Dacă România vine cu soluții concrete și cu programe bine țintite pe diverse categorii sociale, în schimb Rusia vinde cu aproape același succes perdele de fum ambalate abil sub forma unor buletine de știri părtinitoare și divertisment bine realizat. Cauza poate fi explicată îndeosebi prin proiectele media foarte bine dezvoltate pe care Rusia le are peste Prut.
De la ziare și reviste în limba rusă, pline de propaganda pro-rusească și anti-occidentală, până la programe de televiziune în aceeași notă.
De menționat este faptul că un studiu recent al centrului de cercetare „Ukrainian Prism” în R. Moldova releva faptul că 10 din 15 cele mai urmărite televiziune sunt în limba rusă sau transmit programe în limba rusă. Mai mult, Republica Moldova este cea mai expusă și mai lipsită de protecție împotriva propagandei rusești din toate ce 14 state din Europa de Est pe care le-au monitorizat cercetătorii în cadrul acestui studiu.
Dacă mai adăugăm la acest peisaj și sondajele ce arată că peste 80% dintre moldoveni se informează de la televizor, avem o imagine mai bună a consumului de media cu produse propagandistice rusești.
Studiul amintit vorbește în schimb despre faptul că piața de publicitate din R. Moldova este mică și că multe dintre posturile rusești nu pot supraviețui din punct de vedere financiar fără infuzii de capital din partea statului rus sau a unor finanțări ale diverșilor oameni de afaceri cu interese particulare.
În contrapondere, România are două proiecte media subvenționate de la stat – Radio Chișinău și TVR Moldova – și altele subvenționate în special în mediu online care primesc finanțare prin intermediul Ministerului Românilor de Pretutindeni precum EvZ Moldova sau deschide.md.
Chiar dacă România investește sume relativ mari în primele două, audiențele acestora sunt mici și nici la capitolul acoperire teritorială acestea nu excelează, deși calitatea produselor este mult peste media din R. Moldova.
Strategii adiacente necesare
Cu toate acestea, deși în România se dezbate din plin fenomenului războiului hibrid, în special partea informațională, instituțiile statului cu atribuții în zona de reprezentare externă nu pot sau nu înțeleg că o strategie mai bună de comunicare și PR pe proiectele realizate în Moldova ar mări semnificativ expunerea României în sens pozitiv peste Prut, acolo unde „bombardamentul” informațional rusesc este intens.
În lipsa însă a acestor strategii adiacente, care să vină să sprijine efortul material pe care îl face România, efectul acestor proiecte este net diminuat.
Ne referim aici la efortul deja de peste 30 de milioane de euro pe care România i-a investit în repararea aproape a 1.000 de școli și grădinițe din Republica Moldova, dintr-un total de circa 1.300 de astfel de instituții.
De asemenea, la promovarea proiectelor energetice care vor fi făcute, referindu-ne aici la gazoductul Ungheni-Iași de sub patronajul companiei locale Transmoldovagaz, subsidiară a Transgaz și la liniile de înaltă care vor trece peste Prut, proiecte ce aparțin Transelectrica.
Nu în ultimul rând, România oferă circa 5.000-6.000 de burse pentru studenții de peste Prut care doresc să învețe în România. La fel, este vorba de ajutoarele de 100 de milioane de euro nerambursabile sau de împrumuturi de 150 de de milioane de euro.
Și acestea sunt câteva dintre cele mai mari, dar există foarte multe în zona micro-sectorială sau proiecte comune la nivel administrațiilor locale, mai ales după înfrățirile simbolice la nivelul primăriilor dintre diverse județele și comune din România și Republica Moldova.
În paralel, Rusia nu oferă mai nimic în Republica Moldova, iar proiectele lor targetează în general doar populația rusofonă, cu precădere din UTA Găgăuzia sau regiunea separatistă trasnistreană.
Ce spun sondajele
Cu toate acestea, sondajele nu arată diferențe foarte mari între percepția față de București și cea față de Moscova. România se pleasează pe primul loc în rândul țărilor care au ajutat cel mai mult R. Moldova, cu 28,3%), urmată de Rusia (27,7%), SUA (15,3%), Uniunea Euroasiatică (6,9%) și Germania (6,8%), conform sondajului CBS-AXA.
De asemenea majoritatea cetățenilor consideră că ar trebui ca R. Moldova să mențină un parteneriat strategic cu UE (55,7%), topul fiind urmat de Rusia (50,7%), România (44,4%), Uniunea Euroasiatică (30,5%). Deși cei mai mulți respondenți au declarat că R. Moldova nu ar trebui să întrerupă parteneriatele strategice cu nicio țară, 7,7% consideră că acest lucru ar trebui să se întâmple în cazul Rusiei, 6% – în cazul României, 5,3% – în cazul SUA și circa 3% – în cazul Ucrainei.
În continuare, părerea oamenilor continue să fie divizată între UE și Uniunea Economică Eurasiatică. Nu mai țin de 33,4% dintre respondeți consideră că R. Moldova că drumul spre UE este soluția pentru stabilizarea situației în țară, circa 12% – spre Uniunea Euroasiatică (UEA), iar 40,3% consideră că trebuie să fie relații bune atât cu UE, cât și cu UEA.
Diferențe mai mari ar fi în cazul percepției privind care partener a dezamăgit mai mult în ultimii cinci ani. Aici Rusia are 21,4%, în timp ce România este creditată cu 6,4%. Chiar și așa, sutele de milioane de euro pe care investește România în Republica Moldova nu se văd atât de mult în comparație cu sumele aproape nule pe care Rusia le aduce în Republica Moldova, țară pe care o ține sub un embargo selectiv.
Dacă statisticile oficiale ale Biroului Naționale de Statistică din R. Moldova arăt că deja Republica Moldova a depășit pragul de două treimi din mărfuri care iau calea exportului pe piețele UE, în timp ce Rusia aplică începând din 2013 embargouri la produsele agricole, carne și vin din R. Moldova, Rusia se bucură totuși, conform cifrele de mai sus, de o imagine bună în R. Moldova, comparativ cu acțiunile de facto pe care le întreprinde deliberat la adresa Moldovei și a cetățenilor ei.
Planul imagologic, lăsat în voia sorții
Într-un interviu recent pentru Europa Liberă, fostul ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, declara că România ajută extrem de mult Republica Moldova.
„Gândiți-vă în termeni poate ușor rudimentari, dar este ceva ce eu spun și în România, arătați-mi orice altă organizație sau orice alt stat din această lume care ar fi pus la dispoziția unui stat partener, precum a fost România, fonduri de miliarde, milioane de locuri de muncă și recunoașterea diplomelor sau a hotărârilor judecătorești pur și simplu.
Când o să-mi spuneți de unde în lume un astfel de beneficiu poate fi obținut imediat odată cu ratificarea unui tratat de aderare, atunci sigur discutăm. Până atunci e doar retorică, uneori interesată,” a declarat Diaconescu.
În ciuda acestui fapt, România își gestionează imaginea peste Prut într-un mod mediocru ce, de multe ori, cade pradă propagandei ruse, iar cetățenii nu înțeleg ce face mai exact România pentru Republica Moldova.
De asemenea, România se poartă de multe ori cu „mănuși” față de clasa politică conducătoare de la Chișinău. Una căreia, în calitate de donator extern prim, ar trebui să îi se raporteze cu mai multă apăsare atunci când normele democratice și valorile europene sunt încălcate.
Până conducătorii de la București nu vor înțelege că în ziua de astăzi jumătate sunt banii, iar celalată jumătate este comunicarea și PR-ul, atunci nu ar trebui să ne mire rezultatele modeste pe care România le obține în R. Moldova pe toate planurile, cum atât mai mult în cel imagologic.
Iar asta ar trebui să fie una dintre principalele atribuții ale Ministerului de Externe. Instituție care ar trebui să-și regădească strategia de comunicare în R. Moldova și sa o calibreze ca pentru cel mai important obiectiv de politică externă a România, așa cum de altfel vorbesc cercurile diplomatice și liderii diplomației române în discursurile publice.
La fel ar trebui să facă și instituțiile de stat ale României prezente în R. Moldova sub diferite forme și proiecte. Până atunci, perdelele de fum ale propagandei rusești vor fi aproape la fel eficiente ca sutele de milioane de euro pe care România și, in extenso UE, pe pompează în acest stat cu grave deficiențe funcționale și valențe cleptomanice la vârf.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | iul. 30, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Prezența masivă a poliției a împiedicat apariția unor confruntări de stradă
Protestul Mișcării de Rezistență ACUM, care a avut loc duminică la Ungheni, a fost dublat de o acțiune în forță a actualei formațiuni de guvernământ de la Chișinău, Partidul Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc, relatează mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „În timp ce mai mulți susținători ai Mișcării de Rezistență Națională ACUM, lansată de PAS, PPDA și PLDM protestau pașnic la Ungheni pe piața Independentei, câțiva indivizi, susținători PDM au boicotat protestul prin amenințări și acțiuni neadecvate”, a scris publicația locală Expresul. Sursa citată a mai menționat că poliția a reușit să intervină la timp pentru a preveni incidente majore.
Proteste clonate
În timp ce protestatarii Mișcării de Rezistență (formate din partidele de opoziție PAS, PPDA și PLDM), scandau „Veniți cu noi, vă fură și pe voi”, contramanifestanții, conduși de lideri și oameni politici ai PDM, țineau pancarte cu mesajul „Poporul nu-i cu voi” și scandau „Năstase și Sandu demisia”. Scenarii similare au avut loc și în alte localități unde opoziția a organizat acțiuni de protest.
„Jos Maia Sandu!”, „Năstase şi cu Maia Sandu e acelaşi partid a lui Filat. Ei s-au împărţit ca să vină la guvernare şi să ne fure”, „Protestăm împotriva lor. Vin şi amăgesc lumea. Numai bătrâni acolo” și „Afară din Ungheni!” au fost scandate de grupuri de manifestanți pro-guvernamentali care au blocat acțiunile opoziției.
Primari din tabăra puterii, precum Sergiu Mărgărint, primarul satului Floriţoaia Veche, și Sorin Gurău, primarul satului Costuleni, au susținut blocarea acțiunilor opoziției, declarând, conform postului pro-guvernamental Publika, că „avem o guvernare serioasă, noi vrem stabilitate, noi vrem realizări. Deja ajunge atâta politică goală şi uşoară”.
Vineri, simpatizanţii PAS au organizat un protest la Soroca, dar şi acolo au au avut parte de huiduieli din partea simpatizanților pro-PDM, care au scandat: „Unu, doi, unu, doi, Maia Sandu la gunoi”. În urmă cu o săptămână, protestul organizat de PPDA, PAS şi PLDM la Nisporeni a fost blocat de către grupuri organizate de reprezentanți ai PDM.
UE, un vis tot mai îndepărtat pentru cetățenii Republicii Moldova
Jihad politic împotriva UE
Folosirea oficialilor locali pentru acțiuni împotriva opoziției politice ori a UE nu este nouă pentru conducerea de la Chișinău. Îm urmă cu câteva săptămâni, 713 primari și 27 de președinți de raioane din Republica Moldova au semnat două scrisori deschise către Antonio Tajani, preşedinte al Parlamentului European, Donald Tusk, preşedinte al Consiliului European, Jean-Claude Juncker, preşedinte al Comisiei Europene, dar şi către reprezentanţii corpului diplomatic acreditat în Moldova, criticând recenta rezoluție a Parlamentului European.
În demersul citat, exponenţii administraţiilor locale de graul II și III se arată dezamăgiţi de decizia de suspendare de către UE a macro-finanţării, luată sub presiunea unor lideri ai opoziţiei de la Chişinău, care se declară proeuropeni. „Este total regretabil că deputaţii dintr-un grup important al Parlamentului European au plecat urechea la manipulările, calomniile şi neadevărurile prezentate de unii politicieni de la Chişinău, care şi-au urmărit doar propriile scopuri politice înguste”, se conţine în scrisoarea primarilor.
Oaste de strânsură
Cei 713 primari sunt din mai multe partide politice, cei mai mulți fiind membri ai Partidului Democrat din Moldova, condus de Vladimir Plahotniuc, dar și din formațiuni de opoziție, precum PLDM. Surse locale au declarat pentru KARADENIZ PRESS că primarii din opoziție care au semnat scrisorile PDM au făcut acest pas sub amenințarea tăierii fondurilor și a unor repercursiuni de natură penală. Aceste acuzații au fost respinse de PDM pe un ton vehement.
La rândul lor, 27 de președinți de raioane, membri ai PDM s-au declarat dezamăgiți de comportamentul liderilor opoziției, Maia Sandu și Andrei Năstase, despre care afirmă că fac tot posibilul ca procesele de stabilizare a situației socio-economice să fie compromise. „O adresare deschisă către liderii Uniunii Europene, dar și comunitatea diplomatică acreditată în țara noastră, prin care aleșii locali condamnă acțiunile lipsite de patriotism și îndreptate împotriva comunităților locale din partea unor politicieni iresponsabili de la Chișinău, care au făcut tot posibilul ca să blocheze finanțarea europeană pentru Moldova”.
Răspuns european
Un acord semnat anul trecut între Guvernul Republicii Moldova și Uniunea Europeană prevede acordarea a 100 de milioane de euro asistență macro-financiară dintre care 40 de milioane sunt sub formă de grant. Banii urmau să fie debursați în trei tranșe, iar pentru aceasta UE a înaintat 28 de condiționalități – zece pentru prima tranșă, zece pentru a doua și opt pentru ultima.
În urma invalidării alegerilor pentru postul de primar de Chișinău, Parlamentul European a decis să suspende finanțarea pentru Republica Moldova, lucru care a trezit furia liderilor PDM, care s-au lansat imediat în tirade războinice la adresa UE și a PE.
Mass-media de la Chișinău a menționat anterior că vicepreședintele PPDA, Alexandru Slusari, relata pe contul personal de pe o rețea socială că „puterea cere primarilor și președinților de raioane să adune semnături pe o scrisoare de protest față de blocarea asistenței macro-financiare de la UE”.
Liderul PDM, oligarhul Vladimir Plahotniuc, contestat de o mare parte a populației din Republica Moldova
Plahotniuc, atac dur la UE
Partidul Democrat își menţine angajamentele pe care și le-a luat față de partenerii de dezvoltare şi îşi va respecta angajamente faţă de cetăţeni, a declarat Vladimir Plahotniuc, liderul absolut al PDM. “Am constatat că în relația noastră cu FMI – angajamentele R. Moldova au fost îndeplinite complet, iar FMI, la rândul său, și-a respectat obligațiile. În relația cu Uniunea Europeană noi, de asemenea, am îndeplinit angajamentele noastre și, chiar dacă UE nu și-a respectat partea sa de înțelegeri, noi vom continua să implementăm reformele pentru modernizarea țării”, a spus preşedintele PDM.
Această reacție este similară reacției altor lideri PDM, care au rămas surprinși de sancționarea de către Parlamentul European al derapajelor anti-democratice ale actualei guvernări de la Chișinău.
Plahotniuc a insistat că autorităţile de la Chişinău au îndeplinit toate condițiile din Acordul de macro-finanțare cu UE nu doar din cadrul primei tranșe, dar şi o mare parte din reformele necesare pentru cea de-a doua și a treia tranșă, afirmații care nu sunt susținute de un audit independent.
Alegerile parlamentare, aranjate în favoarea PDM și PSRM
Proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral al Republicii Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă de către un grup de deputați în Parlament, ce prevede organizarea alegerilor în circumscripțiile uninominale în două tururi, a fost respins astăzi de Guvernul de la Chișinău. Această decizie confirmă acuzațiile anterioare ale experților și opoziției cu privire la facilitarea cumpărării voturilor de către candidații PDM și ai formațiunii politice pro-prezidențiale Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform actualei legislații, un candidat poate câștiga mandatul de deputat chiar dacă obține doar 20-25% din voturile exprimate în circumscripția uninominală unde candidează.
Ministerul Justiției face trimitere la hotărârea din 28 mai 1998 a Curții Constituționale care a stabilit că „Parlamentul este unicul organ în măsură să adopte orice tip de scrutin sau modalitate de atribuire a mandatelor de deputat. Astfel, rămâne la discreția organului legislativ să decidă care sistem electoral să fie aplicat: majoritar, proporțional sau mixt”. Totodată Înalta Curte de la Chișinău, acuzată anterior de mass-media că se află sub controlul lui Vladimir Plahotniuc, a subliniat că opțiunea pentru unul sau două tururi de scrutin constituie o chestiune de oportunitate politică, aflată la discreția organului legislativ, ținând cont de standardele democratice și de reflectarea cât mai fidelă a opțiunii alegătorului.
Potrivit Ministerului Justiției, soluția legislativă propusă modifică sistemul electoral cu câteva luni înaintea alegerilor, ceea ce vine în contradicție cu recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora proiectele de lege pentru modificarea legislației ce reglementează sistemul electoral urmează a fi înaintate în Parlament pentru examinare cu cel puțin un an înaintea alegerilor.
Avertisment american
Ambasada SUA la Chişinău îndeamnă autoritățile moldovene „să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”. Într-un comunicat remis de diplomația americană se precizează că „instituțiile puternice și independente ale sectorului justiției sunt esențiale pentru protejarea statului de drept, menținerea încrederii cetățenilor și atragerea investițiilor”.
Astfel, Ambasada SUA amintește că a oferit sprijin extensiv sectorului justiţiei din Moldova pentru a facilita integrarea europeană, în care include si vizita în luna mai a doi judecători federali din SUA pentru a discuta cu judecătorii din Moldova despre etica judiciară şi raţionamentul juridic.
„Îndemnăm Moldova să pună capăt justiţiei selective, să elimine corupţia şi să sporească transparenţa în sistemul judiciar pentru a asigura un viitor european luminos”, se arată în mesajul Ambasadei SUA la Chișinău.
Proteste masive anti-europene
Surse din cadrul PDM au declarat pentru KARADENIZ PRESS că la nivelul conducerii partidului s-a luat decizia organizării unor manifestări de protest la adresa deciziei Parlamentului European. Aceste manifestații vor lua forma unor flash-moburi în fața unor reprezentanțe europene din Chișinău, precum și în fața sediilor instituțiilor europene de la Bruxelles și Strasbourg. O parte dintre liderii PDM, precum ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, primarul orașului Hâncești, Alexandru Botnari, Constantin Botnari, secretar general al PDM (n.r.-supranumit de mass-media de peste Prut borsetka lui Plahotniuc pentru rolul jucat în cumpărarea loialității unui mare număr de deputați și oficiali locali din alte partide, care au aderat ulterior la PDM), deputatul Vladimir Vitiuc, vicepreședintele Parlamentului (n.r.-fost deputat PCRM, trecut la PDM), etc., au cerut organizarea unor manifestații de susținere a politicii PDM în raioanele Republicii Moldova, care să culmineze cu organizarea unui mare miting la Chișinău. Oficialii PDM au mai cerut inclusiv organizarea unor manifestații de susținere a liniei politice promovate de PDM în diferite orașe din state europene, precum Italia, Franța, etc, unde activează o importantă diasporă economică originară din Republica Moldova.
Copii Moldovei, înfometați de UE
Premierul Republicii Moldovei, Pavel Filip, a avut și el un discurs dur la adresa Parlamentului European, declarând că are „mai multe sentimente” față de Rezoluția adoptată recent de către deputații din Parlamentul European, prin intermediul căreia, a fost stopată finanțarea macrofinanciară Republicii Moldova de către Uniunea Europeană, în contextul anulării alegerilor locale din municipiul Chișinău.
Oficialul RM, un apropiat al lui Vladimir Plahotniuc, a acuzat practic Parlamentul European și Uniunea Europeană de genocid premeditat împotriva copiilor Republicii Moldova. Pavel Filip a declarat că banii, care urmau să fie acordați, erau orientați spre majorarea sumelor pentru alimentarea copiilor din grădinițe și școli și pentru majorarea salariilor pentru cei care muncesc în sistemul educațional. „Vreau să-i dezamăgesc pe cei care au depus această stăruință de a bloca alocarea macrofinanțării, că noi vom acumula mai mulți bani la buget decât era preconizat și vom duce până la bun sfârșit toate toate proiectele. Eu înțeleg foarte bine că uneori politica bate realitatea, însă trebuie să fie toți conștienți de riscurile care urmează după astfel de situații”, a mai afirmat premierul.
Mai mult, premierul Pavel Filip a declarat că „unii reprezentanți ai Uniunii Europene din țara noastră” i-au scris mesaje în care i-au transmis să intervină în validarea alegerilor din Capitală. ”Mă miră faptul că unii oficiali europeni din țara noastră, după decizia primei instanțe, m-au bombardat cu mesaje să intervin cumva să schimbăm această decizie. Nu cred că asta se încadrează în noțiunea valorilor europenești. Un prim-ministru nu poate interveni într-o instanță de judecată chiar dacă îmi place sau nu. Și după Curtea de Apel s-a intervenit foarte franc și am mesaje în scris că mai am două zile pentru a corecta lucrurile. Am zis că sunt gata, să-mi spună ce pot să fac în calitate de premier. Cu părere de rău, nimeni nu mi-a zis nimic. Așa cum nimeni nu a putut să-mi spună de ce a fost cointeresat Guvernul sau PDM în această decizie, exact așa nimeni nu a putut să-mi spună ce ar fi trebuit să facă Guvernul în această situație”, a spus Pavel Filip. Premierul de la Chișinău nu a prezentat dovezi concrete în acest sens.
Decizie controversată
Legislativul a stabilit în şedinţa de vineri, ultima din sesiunea primăvară-vară, ca viitoarele alegeri parlamentare din Republica Moldova să aibă loc pe 24 februarie 2019, în condiţiile în care mandatul actualului for legislativ expiră la sfârşitul lunii noiembrie, informează presa de peste Prut.
Mandatul actualului legislativ moldovean expiră la 30 noiembrie, iar alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni de la această dată, adică până la sfârşitul lunii februarie 2019, conform legislaţiei în vigoare.
Decizia ca viitoarele alegeri să fie amânate cu câteva luni a fost prezentată de preşedintele parlamentului moldovean, Andrian Candu, autorul acestei iniţiative. Candu a motivat decizia de a amâna cu câteva luni organizarea alegerilor prin faptul că acestea vor avea loc în conformitate cu prevederile sistemului mixt de vot pentru care sunt necesare mai multe pregătiri. De asemenea, potrivit lui Andrian Candu, opoziţia va avea mai mult timp să se pregătească de scrutin.
‘Calcul banditesc’
Hotărârea Parlamentului RM a fost criticată de către majoritatea liderilor opoziției. ‘Era posibil ca alegerile să fie organizate la 2 decembrie, dar frica lor şi necesitatea de a-şi mai rezolva nişte probleme cu legi strâmbe au dus la stabilirea acestei date’, a declarat Andrei Năstase, preşedintele Partidului ‘Platforma Demnitate şi Adevăr’ (PPDA), după legile votate joi de parlament cu privire la amnistia capitalurilor.
La rândul său, vicepreşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Igor Grosu, consideră că stabilirea zilei de 24 februarie pentru alegerile parlamentare are la bază un ‘calcul banditesc’. ‘Aţi văzut calculul hoţilor şi bandiţilor? Au mutat alegerile pe 24 februarie crezând că va fi frig, noroi şi oamenii nu o să vrea să iasă la proteste sau la vot. (…) Eu sunt sigur că oamenii o să iasă să voteze din principiu ca să le arate locul bandiţilor’, a spus Grosu.
Viitorul scrutin va avea loc în baza sistemului electoral mixt aprobat în 2017 de către Partidul Socialiştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular European din Moldova, contrar recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Astfel, jumătate dintre deputaţi (50) vor fi aleşi pe liste de partid, iar altă jumătate (51) pe circumscripţii uninominale. (M.B.)
de Razvan Iorga | iul. 30, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Punctul de control pe Nistru, controlat de milița transnistreană. Fotocredit: BIRN
Analistul politic Igor Munteanu declară că Moscova exploatează conflictul înghețat din regiunea transnistreană pentru a determina soarta Moldovei și a descuraja-o din calea sa europeană.
Experții politici propun adesea noțiuni noi pentru a descrie mai eficient realitățile vechi. În cazul analistului politic și fostului diplomat Igor Munteanu, el consideră că termenul „paradiplomatie” explică cel mai bine modul în care Rusia încearcă să mențină conflictul înghețat în cazul Transnistriei pentru a permite Moscovei să-și promoveze mai larg influența și interesele în regiune, se arată într-un interviu-analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight, citat de EvZ Moldova.
Studiul recent publicat de Munteanu, „Paravanele externe ale secesionismului: paradiplomație și insurgență”, examinează legăturile dintre interesele politice ale Rusiei în Moldova și acel „modus operandi” prin intermediul „paradiplomatiei transnistrene”.
Termenul este folosit pe scară largă de către experții în relațiile internaționale pentru a descrie un actor non-stat care este folosit ca un proxy pentru interesele altor state – în acest caz, al Rusiei.
Într-un interviu pentru BIRN, Munteanu – care este acum directorul think-tank-ului IDIS Viitorul din Chișinău – spune că Moscova folosește cazul Transnistriei ca proxy pentru propria sa agendă în Moldova.
„Rusia a încercat întotdeauna să controleze deciziile de politică externă și internă în Moldova și a folosit întotdeauna Transnistria ca mijloc de promovare și exprimare a intereselor sale”, spune Munteanu.
Interesul Moscovei în regiune are și o dimensiune economică, adaugă el, deoarece Transnistria deține și un mare complex industrial construit în perioada sovietică.
„URSS avea un complex siderurgic modern cu un ansamblu de companii care producea componente militare, iar capacitatea de a genera energie electrică este, de asemenea, importantă. Astfel, în regiune există active economice serioase”, spune Munteanu.
Moldova se confruntă cu un conflict „înghețat” în interiorul frontierelor sale de mai mult de un sfert de secol acum, ca urmare a conflictului transnistrean din 1991-1992, care a lăsat circa 1.000 de morți și peste 1.500 de răniți.
Rusia a trimis apoi forțe de menținere a păcii pentru a pune capăt luptelor dintre separatiștii pro-ruși și forțele moldovenești.
Au urmat ani de negocieri fără rezultat, Rusia refuzând să renunțe la regiunea separatistă, situată strategic între Moldova și Ucraina.
Începând cu anul 1992, Rusia a promovat o strategie duală față de Moldova, admițând că Moldova este o țară suverană, presând-o, de asemenea, pentru a se reintegra în sfera de influență a Rusiei.
Sub aripa protectoare a Rusiei, între timp, regiunea separatistă a continuat să funcționeze, în special în beneficiul liderilor și al cercurilor lor economice, mai precizează studiul menționat.
Planul fedetativ, îngropat de diplomatii occidentali:
În noiembrie 2003, Rusia a anunțat în mod neașteptat un plan de transformare a Moldovei într-o federație demilitarizată.
Un memorandum, creația lui Dmitri Kozak, un adjunct al președintelui rus Vladimir Putin, a propus acordarea Transnistriei unui grad ridicat de autonomie in Moldova – însă sub supravegherea trupelor ruse din regiune.
Deputații din Transnistria trebuia să devenă membri ai Parlamentului moldovenesc.
Inițial, președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, a fost gata să accepte planul, înainte de a-și răzgândi brusc, forțându-l pe Putin să anuleze din scurt o vizită la Chișinău și să-l facă pe Kozak să părăsească furios și în grabă Moldova.
Munteanu spune că memorandumul Kozak a fost respins în principal din cauza presiunii occidentale asupra Moldovei – deși mii de oameni s-au opus și planului, temându-se că ar pune capăt efectiv independenței Republicii Moldova.
Interesant, numele lui Kozak a apărut din nou în centrul atenției. După ce a supravegheat dezvoltarea economică a așa-numitei Republici Crimeea, pe care Rusia a anexat-o din Ucraina în 2014, Kremlinul l-a pus pe Kozak, la începutul acestei luni, responsabil pentru interesele sale economice în Moldova.
Această mișcare este îngrijorătoare pentru Moldova, consideră Munteanu. „Numirea confirmă doar faptul că planul general al Rusiei pentru Republica Moldova nu s-a schimbat și că un nou plan ar putea fi bazat [ca și în precedentul memorandum Kozak] asupra fracturii și fragmentării ulterioare a Moldovei într-o viitoare confederație”, spune Munteanu.
Munteanu spune că Rusia urmărește cu atenție alegerile parlamentare, programate pentru noiembrie, pe care socialiștii pro-ruși speră să câștige.
Numirea lui Kozak „a fost făcută pentru a face posibila alianța politică post-electorală între Partidul Democrat [la guvernare] și Partidul Socialist [acum în opoziție], susține Munteanu.
De asemenea, el subliniază că, în cadrul noului sistem electoral [mixt], doi parlamentari din Transnistria vor intra în noul Parlament de la Chișinău, facilitându-i Rusiei promovarea intereselor sale în R. Moldova.
O strategie cu trei dimensiuni
Între timp, studiul lui Munteanu spune că, în ultimii ani, Moscova a urmat „trei direcții majore” în Moldova și a folosit Transnistria ca proxy pentru a exercita o influență acolo.
Primul se referă la un proces accelerat de transpunere a legislației rusești în Transnistria, cu toate regulile și beneficiile relevante, oferind cetățenia Rusiei, pensii și salariile crescute.
Totul se face „pentru a construi o mică Rusie pe teritoriul Moldovei”, se spune în studiu.
În prezent, aproximativ 220.000 de persoane din regiunea separatistă de aproximativ 300.000 de cetățeni au cetățenia rusă, ceea ce înseamnă peste două treimi.
În al doilea rând, Rusia dorește să convingă cetățenii și instituțiile statului de a accepta de facto și de a obișnui cu „statul transnistrean”, prin intermediul politicienilor pro-ruși, media subordonată sau prin promovarea noului sistem de vot politic în 2017, care pe termen lung implică mai mult Transnistria în politica internă a Moldovei.
Cea de-a treia dimensiune se referă la creșterea numărului de acțiuni ale „paradiplomației” transnistrene, coordonate de Ministerul rus de Externe.
Liderul diplomației transnistrene, Vitali Ignatiev, spunea că, în primele șase luni ale anului trecut, liderii republicii separatiste au avut 470 de întâlniri internaționale, cu 25% mai mult decât în perioada similară din 2016. De asemenea, Transnistria a fost vizitată și de 631 de delegații străine.
Potrivit studiului, „paradiplomația” transnistreană a raportat câteva succese, cu lideri și diplomați din regiunea separatistă care au vizitat Italia, Marea Britanie [inclusiv Ministerul britanic de Externe], Israel și Franța.
„Rusia vrea ca Transnistria să fie recunoscută ca un partener egal [în orice] negocieri [privind viitorul regiunii] și pe baza acestui statut egal, părțile ar trebui să se îndrepte spre o soluție confederală sau federală”, a declarat Munteanu pentru BIRN, explicând strategia Moscovei.
Cu toate acestea, el susține că implementarea acestei ecuații politice este contrară intereselor Republicii Moldova și nu va rezolva problema fundamentală a acestui conflict, și anume aspectul militar al mișcării secesioniste.
Rusia deține în continuare aproximativ 1.500 de militari ai Armatei sovietice a 14-a, denumită acum Grupul operativ al trupelor ruse (GOTR) în așa-numita Republică Transnistreană, împreună cu aproximativ 400 de soldați ruși care fac parte din corpul de menținere a păcii.
O altă problemă este abordarea duală a Chișinăului
Munteanu declară că o altă problemă este că oficialii moldoveni promovează și o „atitudine duală” față de Tiraspol.
Studiul său arată că, în timp ce unii oficiali susțin în mod public reintegrarea Moldovei și solicită retragerea armatei ruse din Transnistria, ei rămân, de asemenea, conectați la „centre economice” atât la Chișinău, cât și la Tiraspol.
Rolul Chișinăului în facilitarea exporturilor de energie din regiunea separatistă, situația neclară a facturii Gazprom privind livrările de gaze, în valoare de peste 6 miliarde de dolari SUA, și regimul impozabil pentru mărfurile transnistrene care tranzitează frontierele Moldovei, în special în UE, pun sub semnul înbării intențiile reale de a reintegra acest teritoriu.
Studiul lui Munteanu spune că Moscova va suprima doar independența de facto a Transnistriei, doar atunci când este sigur că politicienii de la Tiraspol vor juca un rol decisiv în afacerile interne ale R. Moldova.
Dar asta, avertizeaza Munteanu, ar însemna sfârșitul drumului pro-european al R. Moldova.
Materialul a fost tradus și adaptat după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight, semnată de Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | iul. 29, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina vrea să producă echipamente militare și civile Airbus
Surse oficiale de la Kiev au declarat, în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, că Ucraina este pregătită să semneze un acord strategic cu firma franceză Airbus Helicopters pentru producerea de elicoptere militare și civile pe teritoriul Ucrainei. Sursele citate au mai declarat că partea ucraineană este pregătită să semneze un acord prin care Kiev-ul garantează cumpărarea a aproximativ 120-140 de unități, în condițiile în care Airbus se obligă să fabrice și să asambleze cel puțin 100 de bucăți în Ucraina. Fosta republică sovietică are o importantă industrie militară, inclusiv aeronautică, ceea ce face ușor de implementat planul de mutare a liniei de asamblare Airbus de la Ghimbav în Ucraina. Elicopterele produse în Ucraina ar urma să fie folosite de către toate categoriile de arme din Ucraina, inclusiv forțele aeriene și cele navale.
Anterior, autoritățile de la Kiev au semnat un contract cu Airbus Helicopters prin care Ministerul de Interne al Ucrainei va achiziționa 55 de elicoptere civile pentru operaţiuni de căutare şi salvare (SAR), servicii publice şi servicii de urgenţă medicale (EMS). Anunțul vine la câteva săptămâni după acordul semnat de oficiali de la Kiev și Paris în 8 iunie.
Acord strategic
”Cele 55 de elicoptere includ 21 de elicoptere H225 transformate, 10 elicoptere noi H145 şi 24 de elicoptere noi H125. Contractul, care prevede de asemenea înfiinţarea unui centru local de training şi mentenanţă, a fost semnat la Kiev pe 14 iulie, în prezenţa lui Arsen Avakov, ministrul de Interne al Ucrainei, şi Bruno Even, CEO Airbus Helicopters”, se arată în comunicatul transmis mass-media, citat de KARADENIZ PRESS.
Elicopterele grele, bi-motor de tip H225 comandate de Ucraina, vor fi adaptate pentru misiuni publice şi de căutare şi salvare, misiuni în care performanţa acestui elicopter este recunoscută. ”Printre caracteristicile H225 se numără capacitatea de a decola în mai puţin de 5 minute, o autonomie de zbor extinsă datorită rezervoarelor de combustibil auxiliare, pilotul automat renumit la nivel mondial şi modurile SAR superioare. Primele elicoptere de tip H225 sunt aşteptate să aterizeze la Kiev până la sfârşitul anului 2018”, se arată în comunicat.
Ucraina se înarmează cu H225, cunoscute pentru potențialul lor militar
Aplicații militare
Chiar dacă oficial cele 55 de unități sunt prezentate de Kiev drept elicoptere civile, care vor fi folosite pentru operaţiuni de căutare şi salvare, servicii publice şi servicii de urgenţă medicale, acestea pot fi rapid transformate în elicoptere cu capacități militare. Modelele H145, H125 si H225, sunt folosite activ și de forțe militare din state NATO, precum Germania, Luxemburg, SUA, Marea Britanie, etc.. Ele sunt destinate pentru misiuni anti-teroriste si misiuni speciale, protectia frontierelor nationale, ordine publica.
Menționăm că Ministerul de Interne de la Kiev, condus de ambițiosul politician Arsen Avakov, coordonează activitatea Gărzii Naționale a Ucrainei, o forță compusă în majoritate din veterani ai războiului din estul Ucrainei, autoritățile de la Kiev prioritizând dezvoltarea acestei structuri și dotarea cu sisteme moderne de armament.
Menționăm că acordul precedent din iunie 2018 a fost semnat de Arsen Avakov, ministru de interne de la Kiev, si Jean-Yves LeDarian, ministrul de externe al Frantei. “Impreuna cu LeDarian am semnat un contract de achizitie a 55 de elicoptere moderne fabricate de Airbus. Alaturi de elicopterele Mi-8, elicopterele Airbus vor executa misiuni pentru Politia Nationala, Graniceri, Serviciul Statal de Urgenta si Garda Nationala”, a scris ulterior Avakov pe contul personal de Twitter.
Șantaj francez
Şeful Airbus în România, Serge Durand, a transmis, cu ocazia Zilei Naţionale a Franţei, un mesaj prin care a subliniat că producătorul francez este ”nerăbdător” să înceapă producţia, la Braşov, a modelului H215M. ”Tot aici avem o fabrică nouă, în prezent aflată în aşteptare, unde suntem nerăbdători să începem producţia H215M, un elicopter versatil, ultraperformant din familia Super Puma. Pentru aceasta este necesară o comandă de 16 elicoptere şi sperăm că România va alege să fie primul client. De altfel, România are nevoie şi merită o flotă de elicoptere modernă, capabilă să facă faţă provocărilor complexe din prezent”, a afirmat Durand. El a mai subliniat că aşteaptă ”cu interes” licitaţia Ministerului român de Interne.
În luna mai a acestui an, ziarul francez La Tribune a anunţat că Airbus Helicopters este gata să închida linia de asamblare de la Ghimbav, Braşov, dacă România nu va face o comandă de cel puţin 16 elicoptere militare multirol H215M, iar Bucureştiul trebuie să clarifice situaţia.
Airbus Helicopters a inaugurat în septembrie 2016 fabrica de la Braşov, în prezenţa preşedintelui de atunci, Francois Hollande. Reprezentanţii companiei au spus că primele elicoptere ar putea fi produse la Ghimbav în 2018, cu condiţia obţinerii rapide a unei comenzi importante. Aceste demersuri au fost interpretate drept șantaj de către oficialii români, citați de mass-media de la București.
Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-
Rusia, țară agresoare
Ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a acuzat în iunie Rusia că ar fi implicată direct în conflictul armat din estul Ucrainei, calificând-o drept „ţară agresoare” şi cerându-i să asigure o încetare a focului în zona de conflict. Aflat în vizită la Kiev, Le Drian a spus că a discutat cu autorităţile ucrainene despre „conflictul cu Rusia”, fără să-i menţioneze pe separatiştii proruşi care controlează zone din teritoriul estic al ţării.
„Eu voi fi foarte clar. În această criză există pentru noi o ţară agresoare şi o ţară agresată şi nu există ambiguitate”, a afirmat şeful diplomaţiei franceze într-o conferinţă de presă alături de omologul său ucrainean Pavlo Klimkin.
Anterior, partea franceză a anunțat că nu va recunoaște rezultatele din regiunea Crimeea și orașul Sevastopol pentru alegerile prezidențiale ruse, o poziție similară având majoritatea statelor ONU și UE. Autoritățile ruse au respins acuzațiile părții franceze.
Solicitări dure
Aceste cuvinte de o fermitate neobişnuită pentru diplomația franceză se înscriu în contextul unor raporturi foarte tensionate între Paris şi Moscova, date fiind numeroase dispute, între care conflictul din Siria şi otrăvirea unui fost agent dublu rus în Anglia. „Rusia trebuie să organizeze o încetare a focului completă şi durabilă, să o organizeze pe teren şi odată ce condiţiile de securitate vor fi reunite, noi contăm de asemenea pe Ucraina pentru a continua aplicarea măsurilor care ţin de responsabilitatea sa”, a afirmat în continuare Le Drian în această primă vizită a sa în Ucraina.
Conform autorităţilor ucrainene, este vorba de a pune în aplicare măsuri pentru a da mai multă autonomie teritoriilor separatiste, cu scopul de a le permite revenirea sub jurisdicţia Kievului, conform acordurilor de pace de la Minsk, semnate în februarie 2015.
Conflict prelungit
Conflictul armat, care opune armata ucraineană separatiştilor proruşi în estul ţării, a făcut peste 11.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Kievul şi Occidentul acuză Rusia că îi susţine în plan militar pe rebeli, ceea ce Moscova dezminte categoric, în pofida numeroaselor relatări ale media despre prezenţa trupelor sale în Ucraina.
Acordurile de pace de la Minsk au permis instaurarea a numeroase încetări ale focului, care au dus la o reducere a violenţelor, în pofida ciocnirilor sporadice. Partea politică a acordurilor a rămas literă moartă, beligeranţii dând vina unul pe altul pentru acest eşec. (N.G./Mihai Isac)
de Isac Mihai | iul. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kozloduy, amenințare nucleară la Dunăre
Plângerea depusă de Platforma Civică Anti-Kozlodui la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) împotriva finanţării depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui (Bulgaria) a trecut de etapa stabilirii eligibilităţii, informează reprezentanţii Acţiunii pentru Renaşterea Craiovei (ARC), într-un comunicat de presă remis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Potrivit sursei citate, anunţul a fost făcut de către reprezentanţii BERD în cadrul unei videoconferinţe la care au participat reprezentanţi ai ARC, ai Asociaţiei Civice pentru Viaţă, CRONO, ai Federaţiei Sindicale „Forţa Legii”, ai Fundaţiei Acţiunea Ecologică Română, ONG-uri raliate la demersurile împotriva proiectelor din Bulgaria.
Plângere eligibilă
„Este o veste care nu poate decât să ne bucure, deoarece etapele următoare ne vor permite să aflăm mai multe informaţii relevante cu privire la un proiect atât de controversat, care a ridicat numeroase semne de întrebare şi este o sursă de îngrijorare pentru populaţia din Craiova şi din Dolj”, a transmis Lucian Săuleanu, preşedinte ARC.
Plângerea a fost declarată eligibilă atât din punct de vedere al iniţiativei de soluţionare a problemelor, cât şi al analizei compatibilităţii, indică sursa citată. Într-o primă etapă, echipa de mediere a mecanismului de soluţionare a plângerilor BERD va aborda cererea din perspectiva iniţiativei de soluţionare a problemelor. „În acest sens, mediatorii propun un forum de dialog deschis între reprezentanţii companiei dezvoltatoare a proiectului din Bulgaria, SE-RAW, şi societatea civilă craioveană implicată în demersurile împotriva proiectelor de la Kozlodui, rolul acestui forum fiind de facilitare a schimbului deschis de informaţii, deoarece lipsa acestora reprezintă una dintre principalele probleme”, se mai afirmă în comunicat.
Reprezentanţii ARC au menţionat că este necesară şi o întâlnire directă cu reprezentanţii companiei bulgare, întrucât este nevoie de transparenţă atât în ceea ce priveşte proiectul depozitului, cât mai ales nivelul radioactivităţii în zonă. „Dezvoltatorul bulgar să înţeleagă că singurul scop este de a ne proteja sănătatea şi viaţa”, au completat ei.
Belene, relansat electoral de Sofia
Parlamentul bulgar a aprobat, în luna iunie 2018, un plan în vederea unei relansări a centralei nucleare de la Belene, la cinci ani după suspendarea proiectului din cauza unor probleme financiare şi unor îngrijorări cu privire la o dependenţă prea mare de energia rusă, relatează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Legislativul bulgar a aprobat, cu 172 la 14 voturi, o propunere a premierului Boiko Borisov cu privire la elaborarea unui plan, până la sfârşitul lunii octombrie 2018, în vederea unei reluări a construirii centralei nucleare pe malul Dunării.
Bulgaria a cheltuit deja aproximativ 1,8 miliarde de dolari cu această centrală, însă Guvernul a impus în 2012 un moratoriu asupra continuării lucrărilor, în urma unor presiuni din partea Statelor Unite şi Uniunii Europene (UE) cu scopul de a limita dependanţa energetică de Rusia.
Bulgaria a suspendat, de asemenea, acest prioect comun cu compania rusă Atomstroieksport, din cauză că nu a găsit investitori străini care să finanţeze un buget ameţitor, estimat la aproximativ 11,8 miliarde de dolari.
Supărare rusă
Decizia bulgară de suspendare a proiectelor au înfuriat Rusia, care spera să facă din Belene cartea sa de vizită în UE în privinţa unei noi generaţii de reactoare cu apă sub presiune.
Sofia a fost nevoită să plătească peste 620 de milioane de euro companiei ruse Rosatom, pentru a renunţa la proiect, însă a primit totodată piese de la două reactoare nucleare de 1.000 de megawaţi, plasate în conservare.
Ministrul bulgar al Energiei Temenuika Petkova a anunţat săptămâna trecută că o campanie în vederea găsirii unui investitor strategic în proiect urmează să fie lansată până la sfârşitul lui 2018.
Compania rusă Rosatom a anunţat că va prezenta o nouă ofertă în vederea finalizării proiectului. Directorul Rosatom Central Europe Vadim Titov a anunţat în iunie 2018, într-o conferinţă pe tema energiei, că societatea rusă este pregătită să înceapă negocieri cu autorităţile bulgare în vederea relansării proiectului.
Totodată și compania nucleară chineză de stat CNNC şi compania franceză Framatome, controlată de EDF, și-au manifestat interesul.
Moștenire sovietică
Ministrul bulgar Petkova a subliniat că Guvernul de la Sofia nu vrea să angajeze fonduri publice suplimentare, să ofere garanţii de stat în vederea unui împrumut ori să semneze contracte de aprovizionare cu electricitate pe termen lung, cu scopul de a face proiectul viabil.
Cele două reactoare de câte 1.000 de megawaţi ale centralei de la Belene erau menite să înlocuiască cele patru unităţi vechi, de fabricaţie sovietică, închise în urmă cu peste un deceniu, din cauza unor îngrijorări în domeniul securităţii, la singura centrală nucleară din Bulgaria, la Kozlodui.
La Kozlodui operează în continuare două reactoare construite de către sovietici, datând din 1987 şi 1991, care furnizează aproximativ 30% din electricitatea ţării.
Dunărea, amenințată de politica nucleară a Sofiei
Amenințare nucleară
Mai multe organizaţii nonguvernamentale şi reprezentanţi ai autorităţii publice din România, specialişti în tehnologie şi rezistenţa materialelor, dar şi şeful unei clinici de oncologie, atrag atenţia asupra pericolului iminent pe care-l reprezintă „megadepozitul de deşeuri nucleare la Kozlodui” asupra locuitorilor din Dolj şi nu numai.
Platforma civică anti-Kozlodui constituită de Acţiunea pentru Renaşterea Craiovei (ARC), Asociaţia Civică pentru Viaţă ( AcpV), Asociaţia Pro Democraţia Club Craiova şi Asociaţia C.R.O.N.O, readuce în atenţie problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui, Bulgaria, situate la doar 4 kilometri de graniţa cu România. Organizaţia aminteşte că în august 2017, au demarat lucrările premergătoare pentru construcţia megadepozitului de deşeuri nucleare la Kozlodui, cu o capacitate de 350.000 tone. Construcţia se face pe un teren aluvionar, care, conform prof. Dan Ilincioiu, dr. ing. în Ştiinţe Tehnice şi specialist în Rezistenţa Materialelor, „comportă o serie de riscuri de natură tehnică”. „Reprezentanţii platformei noastre civice doresc să sublinieze că toate demersurile informare şi consultare a populaţiei din România de căre autorităţile bulgare şi române cu privire la acest depozit şi la instalarea unui nou reactor nuclear au fost organizate defectuos, cu respectarea procedurilor la nivel strict formal, în mod superficial, fără a atinge obiectivele reale: informarea efectivă a cetăţenilor şi participarea lor la dezbateri. Dovada a fost participarea a numai 6-7 români şi 34 de bulgari la una dintre dezbaterile din Craiova şi a circa 15 cetăţeni români la o alta, în condiţiile în care la două dezbateri neoficiale, organizate de societatea civilă, au participat 200, respectiv 300 de persoane. Considerăm că s-au încălcat, astfel, drepturile prevăzute de Convenţia Aarhus, ratificată de România prin Legea nr. 86/2000”, notează ONG-ul într-un comunicat, citat de România Liberă.
Manevre bulgare
Mai mult, susţin reprezentanţii organizaţiei, în noiembrie 2017, autorităţile bulgare au extins licenţa de funcţionare a reactorului 5 cu încă 10 ani peste durata de exploatare proiectată (de 30 ani), fără ca populaţia din comunităţile potenţial afectate din România să fie consultată, încălcând Legea nr. 86/2000, şi fără realizarea raportului de impact asupra mediului în context transfrontieră, încălcând astfel şi prevederile convenţiei internaţionale ESPOO ratificată prin Legea nr. 22/2001.
După formularea unei adrese oficiale către Primăria Municipiului Craiova şi o nouă propunere de includere a unui proiect de referendum local în bugetul oraşului pentru anul 2018, primarul Craiovei, Mihail Genoiu, a admis că obiectivele nucleare de la Kozlodui sunt „un dezastru”, susţin reprezentanţii asociaţiei. În cadrul dezbaterii publice referitoare la proiectul de buget al municipiului Craiova pentru anul 2018, acesta a mai spus şi că statisticile oncologilor sunt reale şi că Doljul se confruntă cu tipuri de cancere „speciale”.
Medic: A crescut numărul copiilor bolnavi de cancer
Aceste afirmaţii au fost făcute după ce Luminiţa Simoiu, expert arme chimice şi reprezentant al platformei civice, a adus în atenţie date oferite de şefa Clinicii de Oncologie Pediatrică a Spitalului de Urgenţă din Craiova, dr. Polixenia Stancu, date care arată o creştere îngrijorătoare a numărului de copii diagnosticaţi cu cancer în ultimii ani, cât şi concentrarea copiilor cu afecţiuni în jumătatea sudică a judeţului Dolj, adică în proximitatea graniţei cu Bulgaria. Prezent în februarie la Seminarul Regional „Împreună pentru dezvoltarea durabilă”, avocatul Lucian Săuleanu, membru fondator al platformei civice, a transmis un mesaj privind importanţa asumării, de către autorităţile române, a responsabilităţii în legătură cu riscurile asociate obiectivelor nucleare de la Kozlodui în context transfrontieră, riscuri la care sunt expuse zeci de comunităţi din regiunea sudică a României, inclusiv Craiova.
Laszlo Borbely, consilier de stat şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a precizat, ca urmare a intervenţiei: „Sunt de acord că trebuie stabilite priorităţi şi vă asigur că şi eu mi-aş dori să se renunţe la centralele nucleare. Am înţeles mesajul dumneavoastră şi voi ţine legătura cu autorităţile pentru a vedea în ce stadiu ne aflăm”.
La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a răspuns că este necesar ca autorităţile să fie mai active în această privinţă şi că problema obiectivelor nucleare de la Kozlodui este, într-adevăr, de maximă importanţă pentru regiune.
Exemplu austriac
Platforma civică anti-Kozlodui propune demersuri similare, la nivelul României, cu cele iniţiate de Austria în lupta împotriva pericolelor reprezentate de energia nucleară. Austria a avertizat că intenţionează să dea în judecată Comisia Europeană (CE) pentru că a permis Ungariei extinderea centralei sale nucleare de la Paks. Ministrul austriac pentru Sustenabilitate, Agricultură şi Turism, Elisabeth Koestinger a afirmat că Austria va acţiona împotriva folosirii centralelor nucleare şi că există suficiente motive pentru a da în judecată Paks II. „Pentru a ne proteja ţara şi copiii”, a adăugat aceasta.
Depozit radioactiv pe Dunăre
Recent, Sofia a inaugurat la centrala nucleară de la Kozlodui o fabrică, unitate care beneficiază de o metodă inovativă, și anume folosirea tehnologiei alternative de tratare a deşeurilor radioactive care foloseşte plasma. Comisia Europeană a precizat într-un comunicat că tehnologia diminuează semnificativ volumul deşeurilor radioactive de nivel redus şi mediu de la reactoarele 1, 2, 3 şi 4 ale centralei nucleare, care au fost închise în perioada 2002 – 2006, şi de la reactoarele 5 şi 6, care sunt operaţionale. Lichidele şi materialele organice sunt evaporate, astfel încât produsul final nu conţine nimic organic. Tehnologia permite tratarea deşeurilor cu un risc minim de contaminare radioactivă.
Investiție de 31 de milioane de euro
Site-ul compelo.com anunţă că valoarea investiţiei de la Kozlodui este de 31 de milioane de euro. Fabrica este deţinută în comun de firma spaniolă Iberdrola Ingeniería y Construcción şi de cea belgiană Belgoprocess şi va fi operată de State Enterprise Radioactive Waste (SERAW), instituţia responsabilă pentru dezafectarea reactoarelor 1, 2, 3 şi 4 de la Kozlodui.
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) este finanţatorul depozitului pentru deşeuri radioactive de la Kozlodui, prin KIDSF (Kozloduy International Decommissioning Support Fund). Situată la malul Dunării, centrala de la Kozlodui dispune de reactoare cu apă presurizată VVER, de fabricaţie sovietică, şi furnizează circa o treime din energia ţării.
Calcule electorale
Membri ai opoziției politice de la Sofia au acuzat actuala guvernare că folosește proiectul nuclear Belene în scop electoral, pe fondul scăderii popularității guvernului Borisov. Presa de la Sofia a publicat mai multe acuzații la adresa premierului Boyko Borisov privind folosirea de către acesta a proiectului Belene pe post de armă electorală împotriva adversarilor politici în contextul pregătirii propriei campanii prezidențiale pentru 2021. (M.I./M.B.)
de Isac Mihai | iul. 29, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Ucraina
Asociația Generală a Învățătorilor din România, reuniune festivă la Alba Iulia
Între 6 și 9 augist 2018 va avea loc Congresul Cadrelor Didactice din România și al Cadrelor Didactice de Etnie Română de peste Hotare, al 41-lea congres al Asociației Generale a Învățătorilor din România, organizat la Alba Iulia, se arată în comunicatul organizației remis agenției de presă KARADENIZ PRESS.
Câteva sute de cadre didactice din România, Republica Moldova, regiunile Cernăuți și Odessa din Ucraina, dar și din Serbia dintre Timoc și Morava și-au anunțat participarea, în acest scop fiind închiriată Casa de Cultură a Sindicatelor din oraș.
Sursa citată mai menționează că la aceste manifestări vor participa și înalți oficiali ai statului român, precum și diferite personalități culturale, care vor marca Centenarul Marii Uniri de la 1918. În marja manifestărilor se vor distribui și câteva sute de volume din „Portrete de dascăli”, „Buletinul Congresului” și Revista AGIRo.
Îndemnul „Veniți români, veniți la Mecca noastră, / Veniți la Alba Iulia-n Ardeal!” încheie comunicatul semnat de către Viorel Dolha, reședintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România. (M.B.)
