de Razvan Iorga | aug. 11, 2018 | Analize, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Copii de la grădinița din satul natal al președintelui Igor Dodon – Sadova
O asistență financiară importantă acordată de România a dus nu numai la renovarea a sute de grădinițe în Moldova, diminuând o cauză majoră a emigrării, dar de asemenea a implementat bune practici în administrația finanțelor locale, scrie EvZ Moldova într-un amplu reportaj pe acest subiect.
„Cădea tencuiala, rămâneau cărămizile goale. Tavanul curgea în aproape fiecare sală”, spune Gheorghina Anghenie, directoarea Grădiniței din Sadova, raionul Călărași. „Era foarte frig, sistemul de încălzire nu putea să încălzească întreaga clădire.”
Povestea grădiniței din Sadova nu este un caz izolat în Moldova. Condițiile de lucru în multe grădinițe puneau de ani buni în pericol sănătatea copiilor, a educatorilor și a altor angajați ai acestor instituții.
Până nu demult, aceste probleme precum și situația precară a infrastructurii educaționale din Moldova a fost un factor major care a contribuit la exodul masiv – una dintre cele mai înalte rate din lume – al cetățenilor acestui stat.
Reparațiile au fost sporadice și pe banii părinților
Conform statisticilor oficiale, 60% din cei care pleacă sunt parte a populației active cu vârsta de sub 30 de ani. Deși este imposibil să îi recenzezi pe toți cetățenii acestui stat, cea mai mare parte dintre cei care pleacă se gândesc la o viață mai bună, inclusiv perspective mai bune pentru calitatea educației copiilor lor.
Autoritățile moldovenești au investit în infrastructura educațională în ultimii zece ani. Aceste eforturi au mărit numărul copiilor încadrați în educația timpurie, însă au fost insuficiente pentru a crea locuri pentru toți copiii de vârstă preșcolară.
Reparațiile în interiorul grădinițelor au fost sporadice și părinții au fost obligați să plătească pentru ele. Observând alocările de la bugetul de stat pentru educație, în ultima vreme se atestă un declin. În 2007, acestea constituiau 19,42%, iar în 2015 – 18,77%.
Trendul descendent se înregistrează în aceeași perioadă în care cercetările arată că economia Moldovei are nevoie tocmai acum de investiții în educația timpurie. James Heckman, laureat al Premiului Nobel pentru economie (2000), a publicat în 2012 un studiu care arată că statele care încearcă să reducă deficitul și să-și consolideze economiile ar trebui să investească semnificativ în educația timpurie.
„Cel mai mare avantaj vine de la investițiile făcute la vârsta cât mai fragedă posibil, de la naștere la cinci ani, în familiile dezavantajate. Începând de la trei sau patru ani este cam târziu, deoarece abilitățile generează abilități într-o manieră dinamică și complementară”, scrie economistul american.
El a adăugat că eforturile trebuie să se concentreze în primii ani de viață pentru a atinge eficacitatea maximă. „Cea mai bună investiție este cea de la naștere până la cinci ani pentru copiii dezavantajați și familiile lor.”
O mână de ajutor
În 2014, ajutorul a venit din afară. Guvernul României a oferit un grant cu o valoare totală de aproximativ 27 de milioane de euro menit să renoveze rețeaua de instituții preșcolare. În decurs de patru ani au fost reconstruite peste 940 de grădinițe din cele circa 1,470 existente și au fost dotate cu mobilă și alte lucruri. De asemenea, multe dintre ele au primit sisteme noi de încălzire, o inițiativă care a beneficiat de sprijinul din partea altor state europene, inclusiv Germania.
„Dacă odinioară unii copii înghețau de frig, în prezent, ei pot să studieze în condiții normale”, a spus Liuba Cuznețova, vicedirector al Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM), care gestionează fondurile donatorilor externi pentru proiecte din interiorul țării.
Impactul a fost considerabil. Potrivit FIS Moldova, au fost create peste 200 de grupe noi (90% din proiect este realizat); transformat în locuri, înseamnă mai mult 5.000 de copii. Majoritatea grădinițelor rurale din Moldova au aproximativ 80 de copii. Astfel, 5.000 de noi locuri înseamnă 60 de grădinițe.
Pe parcursul proiectului a trebuit să fie luate decizii grele privind selectarea grădinițelor ce urmau să fie renovate. Peste jumătate din localitățile rurale din Moldova sunt afectate de depopulare. Iar cele mai multe din sate trebuie să graviteze în jurul celor care au acces la investiții.
„Copiii din satele vecine merg în școli cu toalete afară și fără lavoare. Părinții din aceste sate trebuie să-și aducă copiii la noi și astfel locurile goale din grupe se vor completa”, spune Victor Stână, primar de Gura Galbenei, o localitate magnet pentru satele vecine fără infrastructură dezvoltată.
Drept beneficiari ai finanțării au fost astfel alese instituțiile preșcolare din satele cu potențial demografic. „Au fost făcute investiții în zonele cu un anumit număr de copii și cereri din partea părinților”, spune ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță.
Beneficiile obținute din acest proiect pentru Moldova au mers mai departe de scopul nobil de a renova clădirile abandonate pentru a educa mai mulți copii în condiții mai bune. FISM, în cooperare cu donatorul, a decis să folosească oportunitatea de a aplica practici europene în domeniul achizițiilor, monitorizarea proiectelor de infrastructură și administrarea eficientă a asistenței financiare externe.
Un mai bun management local
Autoritățile locale și-au dezvoltat abilități pentru a organiza transparent licitații și a gestiona contracte de investiții, precum și a evalua executarea lucrărilor, abilități rare într-un stat măcinat de o corupție endemică.
Reprezentanții FISM au mers din sat în sat și au explicat beneficiile programului de renovare a grădinițelor. Un consiliu de verificare – format din primar, angajații grădinițelor, părinți și activiști locali – a fost creat în fiecare localitate.
„Peste 2.500 de oameni au fost instruiți cum să organizeze licitații și să gestioneze contractele. Aceasta a fost o investiție în oameni”, spune Cuznețova. „Acești oameni au semnat de asemenea contracte și rapoarte de cheltuieli. Este important ca să știe prețul lucrărilor și să acționeze ca niște câini de pază locali.”
Vechile experiențe au arătat că multe inițiative au eșuat din cauza că investițiile nu au fost asumate la nivel local. Cu contribuția comunităților, clădirile sunt mai bine întreținute, spune Cuzneţova.
„Prin crearea acestor consilii locale, scopul nostru a fost să cultivăm o responsabilitate la nivel local. În plus, a fost o cale de a mobiliza comunitatea care a contribuit cu banii săi proprii”, a adăugat ambasadorul Ioniță.
Un sat unde impactul reconstrucției este foarte vizibil este Sadova, cu circa 2.500 de locuitori. În realitate, numărul acestora este aproape la jumătate.
„Situația este complicată la Sadova”, spune primarul acestei localități, Vladimir Susarenco. „Dacă la început plecau cei care aveau nevoie de bani pentru a termina construcțiile pe lângă casă sau ca să-și facă nunta, acum cei care pleacă sunt părinții și își iau copiii cu ei”, a spus el.
Renovarea grădinițelor a fost, printre alte lucruri, o încercare de a da o anumită motivare acestor familii să rămână. Din fondurile românești, virate prin FISM, 1,6 milioane de lei au fost alocați pentru repararea acoperișului și pentru lucrări de interior. Ambasada a asigurat de asemenea că va fi furnizată mobilă pentru bucătării și dormitoare.
Obiectivul renovat la Sadova înrolează nu numai copiii locali, dar și din satele vecine, de când Sadova, unul din cele mai dezvoltate sate din zonă, servește ca magnet pentru oamenii din localitățile vecine care caută de lucru. Cu o capacitate mai mare după renovare, copiii muncitorilor sezonieri ar putea să meargă de asemenea în aceste instituții.
„Chiar dacă familiile acestea sunt aici temporar, ei își aduc copiii. Astfel, noi avem un număr mare de copii primăvara și vara”, spune primarul.
Anghenie, directoarea grădiniței, a spus că aceasta ar putea duce la o creștere a numărului de copii, până la 10–12. „Noi nu tratăm diferit acești copii. E important ca părinții lor să plătească taxa pentru mâncare, alte probleme nu există”, a adăugat ea.
Responsabilizare în plan local
Ca și în alte cazuri, FISM a cerut o contribuție locală de 15% la reparații, pe care sătenii din Sadova au colectat-o împreună. Consiliul raional Călărași și-a asumat să acopere costul noului acoperiș. „E greu să strângi bani de la localnici, dar trebuie să știi că oamenii sunt deschiși [acestei idei]”, a spus primarul Susarenco.
Rezultatul, spune Anghenie, este locul unde copiii au tot ce le trebuie: căldură, mâncare, instruire, odată ce toți educatorii au studii superioare. „Părinții știu că grădinița a fost reparată cu fonduri din România, pentru că i-am anunțat în cadrul adunărilor. Cei care nu au știut înainte au aflat vara trecută la inaugurare”, a spus Anghenie.
Totuși președintele statului, cel mai cunoscut „fecior” al acestei localități, era să rateze ceremonia. La scurt timp înainte de inaugurarea grădiniței reparată cu fonduri ale statului român, Dodon a contribuit personal la amenajarea unui teren pentru joacă. Potrivit primarului, președintele a donat personal 50.000 de lei.
Gestul lui Dodon nu este singurul. Unii politicieni acordă demonstrativ fonduri pentru unele grădinițe în scopuri mai curând populiste, spune Anatol Gremalschi, director de program la Institutul de Politici Publice din Chișinău, un think tank independent. „Toate partidele de la guvernare au urmărit acest segment al populației”, spune el. „E un truc care atrage alegătorii. E spectaculos și plăcut.”
„Orice ajutor este binevenit”, spune Susarenco, primarul, respingând observațiile că impulsul principal al lui Dodon a fost îmbunătățirea imaginii sale în satul în care a crescut. „Și el a mers la această grădiniță. Culoarea pisicii nu contează, șoareci să prindă.”
Mai importantă decât contribuția lui Dodon la această grădiniță este campania primei doamne, Galina Dodon. Aceasta și-a deschis de curând fundația sa de caritate, care susține copiii cu rechizite și alte bunuri necesare pentru activitățile educaționale.
Starea grădiniței din Gura Galbenei a fost chiar mai proastă decât în Sadova, în acest caz, fondurile românești au salvat clădirea de la demolare.
„Grădinița nu a lucrat din 1992”, spune primarul localității, Victor Stână. „Întreaga comunitate a pierdut orice speranță că ar putea fi reparată. Părea că nu mai poate fi reparată chiar și cu ajutorul lui Dumnezeu.”
Aici, la Gura Galbenei, ajutorul din partea României a fost masiv. Nu mai puțin de 3,8 milioane de lei au fost necesari pentru a aduce clădirea la standardele moderne. În prezent, 74 de copii, împărțiți în trei grupe, frecventează grădinița, care are toalete și băi separate. După renovare au fost create 15 locuri de muncă, precum și alte locuri pentru muncitorii sezonieri implicați în acest proiect.
„Când mergeam pe drum și ne uitam spre grădiniță, se topea ca o lumânare”, spune directoarea grădiniței reparate, Natalia Marin. „Nimeni nici nu a visat. Acum însă, mulțumesc lui Dumnezeu, avem o grădiniță europeană.”
„La inaugurare nu numai copiii au fost entuziasmați, dar și noi ne uitam la ea, spunând: ‘Dumnezeule, este atât de frumoasă!’”, spune Marin. „Noi comparam felul în care arăta înainte și cum a fost întoarsă la viață. Spiritul copiilor, gălăgia lor ne aduce viață în localitate. Părinții sunt de asemenea foarte bucuroși.”
Într-o anumită măsură, Stână, primarul, spune că reparația grădiniței a contribuit la întoarcerea acasă a părinților care lucrează în străinătate. „În anii 2000, satul Gura Galbenei era campion la plecarea în afară, cu 3.000 de oameni”, spune el.
Lucrurile s-au schimbat acum. „Cei mai buni profesori, doctori, tineri plecați s-au întors după cinci–zece ani, reîntregindu-se familiile și ducând la crearea unor locuri de lucru”, spune primarul.
Marin încuviințează. „O femeie care a plecat să lucreze în Israel s-a întors recent și a scris cerere să îi fie primit copilul la grădiniță”, adaugă ea. „Mai mulți oameni s-au întors acasă. Preferă să se întoarcă la Gura Galbenei pentru că avem locuri de lucru, avem grădiniță, centru de sănătate și liceu. Nu avem de ce să căutăm o viață mai bună în altă parte.”
Reparații și pentru școlile minorităților
Unele dintre minoritățile naționale din Moldova au beneficiat de asemenea de fondurile românești, precum orașul Tvardița, raionul Taraclia, care are o populație de 5.400 de locuitori, majoritatea etnici bulgari. Această localitate are două grădinițe.
Una dintre acestea a funcționat între 1956 și 2016 într-o casă de 100 de ani. Cu cei 800.000 lei din partea Guvernului României a fost reconstruit un edificiu care a aparținut unei policlinici. Acum fiecare grupă are dormitor, baie separată, grădinița este dotată cu bucătărie modernă”, spune Elena Savrieva.
Grădinița are în prezent patru grupe, în total 85 de copii, inclusiv 25 de copii în grupele pregătitoare, o opțiune care nu a existat înainte. Instituția are 20 de angajați: șapte educatori, educator de muzică, logoped, învățător de română și bulgară, doi bucătari și staff auxiliar.
După reparații, grădinița poate primi până la 100 de copii, și educatorii vor trece la normele depline. „Vom începe să primim copii de la doi ani și jumătate. Acum există această tendință, părinții sunt tineri și vor să lucreze”, a spus Savrieva.
Savrieva a spus că nu își poate aminti cazuri în care oameni din regiune să fi plecat în afară cu tot cu copii. „Cei care pleacă sunt necăsătoriți și nu au copii, ei pleacă și revin. Orașul nostru are infrastructura necesară”, a adăugat ea.
Ministerul Educației nu ne-a putut oferi cifre exacte care ar demonstra că cele 5.000 de locuri create datorită fondurilor României au crescut procentajul copiilor de vârstă fragedă înrolați în educația timpurie. Însă programul a contribuit clar la creșterea acestei tendințe.
„În ultimii zece ani, a fost înregistrată o creștere de 20% a ratei de incluziune a copiilor de vârstă preșcolară”, a spus Gremalschi.
Potrivit unui studiu realizat de Institutul de Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, un think tank independent din Chișinău, în 2006, 44,35% din copiii cu vârsta de la unu la șase ani nu erau înrolați în educația preșcolară (56,7% din copiii din mediul rural, și 32% în orașe). Acum nivelul de înrolare pentru copii constituie 65,3%, potrivit cifrelor oferite de Ministerul Educației.
În timp ce progresul este impresionant, un sfert din copii este în afara sistemului. Și Gremalschi spune că programul finanțat de România se termină în 2019, deci, autoritățile vor fi obligate să se bazeze pe fondurile lor. De aceleași investiții au nevoie gimnaziile, în special în școlile de circumscripții. Un alt aspect în care trebuie să se investească, în afară de cele din rețeaua de grădinițe, după Gremalschi, este instruirea educatorilor.
de Razvan Iorga | aug. 9, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Poză simbol: președintele R. Moldova, Igor Dodon și liderul partidului de la guvernare, Vlad Plahotniuc
Verde pentru încă un „Laundromat” de bani negri la granițele RomânieiÎn vâltoarea pregătirilor pentru marele miting al diasporei din București, plăcuțe și mesaje către actuala guvernare de la București și alte hoții legislative ce se pregătesc în România, un aspect foarte important ar putea să treacă pe lângă noi.
Este vorba despre un fenomen la fel de grav care vine de peste Prut și anume completarea unui ciclu legislativ pentru o lege ce va deschide o adevărată cutie a Pandorei în regiune. Una cu efecte negative și pentru România.
Mai precis este vorba despre așa-numita Lege a Amnistiei Fiscale formulată rapidă pe culoarele guvernului de la Chișinău, introdusă și votată în Parlament după numai câteva zile și promulgată astăzi de președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon.
Deși așa numitul pachet fiscal de reforme conține în mare o serie de reglementări privind fiscalizarea mai laxă pentru persoane fizice și companii, aceasta ascunde și o „porțită”. Una care va transforma rapid R. Moldova un adevărat paradis fiscal asemănător cu Cipru, Delaware – SUA, insulele din Bahamas, sau alte „găuri negre” financiare din toată lumea.
Mai exact este vorba de introducerea în circuitul financiar al R. Moldova a veniturilor și bunurilor obținute ilicit și neclarate până în prezent la stat contra unui sume echivalente cu 3% din acestea.
Împreună cu această Lege a Amnistriei Fiscale, peste Prut mai funcționează o lege controversată cea a obținerii cetățeniei moldovenești contra unei sume de 100.000 de euro sau investiții și împrumuturi către stat în cuantum de 250.000 de euro.
Luna trecută, ministrul Economiei, Chiril Gaburici, un personaj controversat fără diplomă de bac și băgat în afaceri cu azerii încă de pe vremea lui Voronin, a semnat cu MIC Holding LLC și Henley&Partners Government Services Ltd un contract pentru facilitarea găsirii de mușterii pentru cetățenia moldovenească.
Compania în cauza mai asigura astfel de servicii și pentru alte paradisuri fiscale precum Malta, St. Kitts și Nevis, Antigua și Barbuda sau Grenada.
Cu alte cuvinte, orice cetățean străin cu ceva bani negri și acareturi obținute ilegal, va putea plăti sumele de mai sus pentru obținerea cetățeniei R. Moldova, după care își va legaliza foarte facil banii negri.
După furtul miliardului între 2012 și 2014 și descoperirea „Laundromatului rusesc”, o schemă ce a spălat peste 20 de miliarde de dolari cam în aceeași perioadă, această manevră riscă să se reediteze într-o formă și mai complexă pe termen mai mult.
Atunci, prin complicitatea unui sistem complex compus din bănci europene și moldovenești, personaje-paravan și sistemul judecătoresc complet corupt din R. Moldova, zeci de miliarde, în special rusești, au fost spălate de mai mulți „jucători” din R. Moldova.
Totul în ciuda avertismentelor și protestelor instituțiilor internaționale și a partenerilor externi ai R. Moldova, precum UE, SUA, FMI și Banca Mondială.
Guvernarea pare desprinsă de realitate și se pregătește ciclic pentru încă un tun la patru ani distanță de „furtul miliardului” din sistemul bancar moldovenesc, la fel în prag de alegeri parlamentare.
Mai grav este că președintele Igor Dodon, cel care se bătea verbal cu pumnul în piept că va eradica el corupția, este părtaș la această schemă pe care dorește să o lase moștenire Partidului Socialiștilor pe care în butonează de facto.
El a declarat astăzi că aceasta legalizare a „banilor negri” va fi o sursă bună de venit în R. Moldova, țară care nu va mai trebui să „steau cu mâna întinsă” rușinos la banii europenilor și ai americanilor.
Carevasăzică, e mai cinstit să speli banii crimei organizate decât să te împrumuți și să primești ajutoare financiare generoase din partea partenerilor occidentali care, bașca, te mai și ajută să își faci reforme în propria ogradă.
Între timp, la București, guvernarea este și pusă pe căpătuială și nu ar trebui să ne mire dacă unii dintre aleșii neamului își vor lua ei, în sens invers, cetățenia R. Moldova, pentru a-și spăla ceva bănuți negri puși deoparte pentru zile la fel de negre.
Mai mult, să nu ne mirăm că tot felul de elemente criminale vor spăla, în Prut, miliarde negre, fapt ce va trebui înțeles ca pe o breșă de securitate națională de toate tipurile pentru România.
Landromatul rusesc își va porni din nou motoarele și va a îngropa atât orice speranță la un drum european pentru R. Moldova. Mai mult, va reprezenta o „gaură neagră” la hotarele României ale cărei afecte se vor resimți foarte rapid și în România.
Dar până atunci, România va avea din nou infatuarea și superficialitatea deja consacrată cu care tratează probleme din R. Moldova din simplul fapt că dacă și acolo se vorbește limba română se și poate înțelege ușor ceea ce se coace în subteranele politicii de la Chișinău.
Corespodență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, supărat pe SUA
Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, va face o vizită de stat în Germania pe 28 şi 29 septembrie, a declarat purtătoarea de cuvânt a preşedintelui german, Frank-Walter Steinmeier, citată de mass-media de la Berlin, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Sursa citată nu a specificat dacă președintele turc Erdogan va avea întrevederi şi cu cancelarul Angela Merkel, unul dintre cei mai importanți critici ai liderului de la Ankara.
Miniştrii de Externe din Germania şi Turcia au promis în mod repetat că vor face tot ce le stă în putere pentru a îmbunătăţi relaţiile dintre cele două ţări, care au devenit tensionate după măsurile luate de Turcia împotriva oponenţilor lui Erdogan, bănuiţi că au participat la organizarea loviturii de stat eşuate din 2016.
Prizonieri germani
Printre cei reţinuţi de serviciile de securitate turce se află şi cetăţeni germani. În februarie a fost eliberat un jurnalist germano-turc care fusese reţinut în Turcia pentru un an, fiind acuzat că a atentat la securitatea naţională. A fost îndeplinită, astfel, o cerere esenţială a Germaniei, care a protestat faţă de ceea ce consideră încălcarea drepturilor omului de către statul turc. Un alt cetăţean neamţ a fost arestat în sud-estul Turciei luna trecută, fiind acuzat de propagandă pentru militanţii turci.
Guvernul turc a concediat peste 150.000 de persoane angajate la stat şi a pus sub acuzare 77.000 de persoane de când a avut loc tentativa de lovitură de stat.
Colaborarea-militară-Turcia-SUA-amenințată-de-conflicte-politice
Lira, în prăbușire liberă
Lira turcească s-a prăbușit luni la un minim-record față de dolar, pe fondul tensiunilor diplomatice dintre SUA și Turcia, în ciuda încercărilor Băncii Centrale de la Ankara de a ține moneda turcă pe linia de plutire. Lira a scăzut cu 6,3% luni, dar a recuperat marți 1,1%, după ce oficialii turci au anunțat că vor avea o întrevedere cu oficialii americani, relatează Bloomberg. Lira turcească a pierdut teren în faţa dolarului imediat după decizia instanţei de la Washington de a impune sancțiuni pentru doi din miniștrii lui Tayyip Erdogan, din cauza pastorului american judecat de Turcia pentru acuzații de terorism. Prăbușirea lirei a reflectat astfel îngrijorările investitorilor legate de tensiunile cu Statele Unite. În replică, Erdogan a avertizat că Statele Unite vor pierde un aliat puternic şi sincer dacă nu îşi schimbă atitudinea faţă de ţara sa. Ulterior, el a revenit cu un mesaj în care îi ruga pe cetățenii turci să schimbe valută, pentru a combate deprecierea lirei. Banca Centrală a Turciei a decis, în luna mai 2018, să majoreze dobînda de politică monetară cu 300 de puncte de bază, în ideea de a pune capăt scăderii cursului de schimb al lirei şi a restabili încrederea investitorilor, afectaţi de politica intervenţionistă a preşedintelui Tayyip Erdogan, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Ofertă de pace
O delegaţie de înalți oficiali turci va vizita în câteva zile SUA pentru a discuta în legătură cu disputele existente între cele două state, ambele fiind membre ale NATO, a relatat CNN Turk, citând surse diplomatice de la Ankara și Washington, preluate de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că relaţiile dintre Statele Unite şi Turcia s-au înrăutăţit, pe fondul neînţelegerilor referitoare la politica privind Siria şi la procesul pastorului american Andrew Brunson, acuzat de autorităţile turce de susţinere a terorismului.
Pastorul Andrew Brunson a fost arestat în decembrie 2016 în Turcia, în timpul represaliilor autorităţilor de la Ankara după tentativa de lovitură de stat din iulie acelaşi an. Brunson a fost acuzat de spionaj şi terorism în Turcia. El rămâne în prezent în arest la domiciliu, în provincia Izmir (vestul Turciei).
Marţi, CNN Turk a afirmat, citat surse diplomatice, că Ankara şi Washingtonul au ajuns la înţelegeri asupra anumitor chestiuni, însă nu a oferit detalii. Sursele citate nu au menționat dacă între cele două părți au existat progrese în ceea ce privește reluarea livrărilor de armament americane către Ankara, amenințate de decizia guvernului turc de achiziționare a sistemelor rusești de rachete. Luna trecută, ministrul de externe turc Mevlut Cavuşoglu a confirmat că Turcia este hotărâtă să cumpere sisteme de rachete defensive S-400 de la Rusia.
Sancțiuni SUA
Administraţia preşedintelui Donald Trump a cerut Turciei să îl elibereze pe Brunson, un pastor evanghelic care trăieşte de peste două decenii în Turcia şi care este acuzat de legături cu mişcarea clericului Fethullah Gulen, aflat în exil în SUA şi pe care Ankara îl consideră vinovat pentru tentativa de puci din 15 iulie 2016. Andrew Brunson, care respinge toate acuzaţiile care i se aduc, riscă până la 35 de ani de închisoare.
SUA au impus săptămâna trecută sancţiuni împotriva miniştrilor turci de interne şi al justiţiei, Suleyman Soylu şi Abdulhamit Gul, pe care îi acuză că au jucat un rol major în arestarea şi detenţia pastorului Brunson.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a afirmat că Ankara va bloca accesul miniştrilor americani ai justiţiei şi afacerilor interne la activele lor din Turcia dacă „există astfel de active”, ca măsură de retaliere la sancţiunile impuse de Washington. Cu toate acestea, Erdogan şi-a exprimat totuşi speranţa că disputa cu SUA va fi soluţionată rapid. ”Canalele diplomatice funcţionează extrem de intens”, a spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | aug. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, UE, UE
Liderul comunist Vladimir Voronin atacă UE în scop electoral
Republica Moldova s-a grăbit să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, a declarat fostul președinte comunist al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, într-un interviu pentru cotidianul GolosUA, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Moldova se zvârcolește, caută unde să se orienteze – spre est sau spre vest. S-au grăbit ei cu Acordul de Asociere. Moldova ar putea trăi fără el, cel puțin, 20-25 de ani. Ei au semnat Acordul în aceeași zi, împreună cu conducerea Ucrainei și a Georgiei”, a amintit fostul lider de la Chișinău. Potrivit lui, fiind la putere comuniștii s-au implicat foarte serios în procesul de modernizare și nu în cel de integrare europeană. „Nu poți fi în centrul Europei și nu corespunzi standardelor europene, în caz contrar nu va exista nici economie, nici comerț, nici export-import, și așa mai departe, nici investiții”, a menționat liderul PCRM.
Amintiri comuniste
El a reamintit că în cei opt ani de aflare la putere a Partidului Comuniștilor, investițiile în Republica Moldova au crescut de opt ori. „Oamenii au crezut în noi. Am anulat toate datoriile istorice. Am adoptat două legi, numite „Ghilotina-1” și „Ghilotina-2”, care au anulat zeci de miliarde de lei. Apoi am tras o linie roșie și am spus: de acum înainte s-au încheiat tot felul de indulgențe, iată un control electronic asupra achitării tuturor tipurilor de impozite și tot ce se cuvine. Am redus numărul de structuri de control, deoarece acestea vin după mită pentru a câștiga pe baza controlului. Am creat cele mai favorabile condiții pentru agenții economici. De exemplu, le-am permis să nu achite impozitul pe venit dacă ei reinvestesc acest venit în propria afacere. De aceea totul s-a dezvoltat și au existat bani, cu care au fost majorate salariile”, a spus Vladimir Voronin.
UE, miză în campania electorală din 2019
FMI, organizație bandidească
Fondul Monetar Internațional (FMI) este o organizație banditească, cea mai coruptă organizație, organizație banditească cu ajutorul căreia SUA spală banii, a mai declarat Voronin pentru ГолосUA. Președintele PCRM a menționat că SUA tipărește dolari SUA la tipografiile americane, preţul cărora îl constituie costul hârtiei, pe care sunt tipărite acestea și costul serviciilor de tipărire. „Prin intermediul FMI ei plaseză banii sub formă de împrumuturi, ajutîndu-ne, ne fericesc, vedeţi dvs., pentru ca pe urmă să le întoarcem acești bani cu dobînzi, anume astfel aceştia devin bani reali”, a spus Vladimir Voronin. El a menționat că după venirea la putere în ţară, în anul 2001, a Partidului Comunist, care la alegerile parlamentare din februarie 2001 a obţinut majoritatea constituțională, comuniștilor le-a fost prezis că ei se vor menţine la putere numai vreo trei luni. „Apoi au fost generoși dându-ne șase luni, pe urmă au spus că nu mai mult de un an. Literalmente, o lună mai tîrziu, Fondul Monetar Internațional a fost primul care și-a sistat activitățile. Aceasta este cea mai coruptă organizație banditească din lume. Ei și-au împachetat valizele, au închis ușile oficiului său și au fost plecați timp de șase ani. Cei-i drept, în anul 2007, au sosit fără invitația noastră”, a reamintit fostul președinte al Republicii Moldova.
Conform declarațiilor acestuia, după FMI, și-a sistat activitatea din Moldova și Banca Mondială, apoi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare. „Toți au decis să ne izoleze. Fostul secretar al Comitetului Central al PCUS, principalul ideolog al distrugerii Uniunii Sovietice, Lucinschi (Președintele Republicii Moldova în anii 1997-2001) ne-a lăsat țara cu 85% de datorie externă din PIB și cu 220% datorie internă. Ei s-au așteptat ca în cîteva luni ne vom prăbuși. Aşa şi spuneau. Nu le-a reuşit nimic din toate astea”, a subliniat Vladimir Voronin.
Calcule politice
Majoritatea analiștilor politici de la Chișinău consideră aceste declarații ale liderului comunist Voronin drept primele salve electorale în efortul său de recâștigare a unor segmente ale electoratului de stânga din RM în vederea alegerilor parlamentare din 2019. Concurența puternică pe acest segment din partea Partidului Socialiștilor, Partidului Nostru și a Partidului Șor l-a determinat pe Voronin să iasă la atac împotriva UE și FMI, o temă frecventă a liderilor politici de stânga din RM.
Confruntat cu un partid în derivă, cu structuri teritoriale slabe în majoritatea raioanelor din Republica Moldova și cu șanse foarte slabe de a accede în Parlamentul RM în 2019, Voronin va fi nevoit să facă adevărate minuni politice pentru a asigura supraviețuirea PCRM pentru încă un ciclu electoral. (M.B.)
de Isac Mihai | aug. 8, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Iulia Timoșenko, pregătită de alegerile prezidențiale
Liderul partidului ucrainean „Batkivșicina” (Patria – n.r.), Iulia Timoșenko, ocupa primul loc în topul candidaților pentru președinția Ucrainei, arată un sondaj realizat de grupul sociologic „Rating”, citat de mass-media de la Kiev, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sondajului, 17,7% dintre respondenți sunt decisi să voteze pentru Timoșenko, rezultat care o plasează în fruntea clasamentului candidaților la alegerile prezidențiale din Ucraina. Actualul șef de stat, Petro Poroșenko, ocupă doar locul 5, cu un rezultatul de 8,3%, liderii partidului prezidențial contestând dur aceste rezultate.
Totodata, fostul ministrul al apărării, pro-europeanul Anatoli Grițenko, se afla pe locul doi, cu 10,7%, din voturi, iar liderul partidului prorus „Blocul de opozitie” – Iuri Boiko – 8,9%. Pentru liderul „Partidului Radical“, Oleg Liașko ar vota 8, 5% din alegători.
Conform mass-media de la Kiev, alegerile prezidențiale din Ucraina vor avea loc pe 31 martie 2019. Surse din Administrația Prezidențială de la Kiev, citate de mass-media, au menționat faptul că amânarea alegerilor a fost analizată de staff-ul electoral al actualului președinte Petro Poroșenko, dar respinsă pentru a evita provocarea unor proteste masive.
Promisiuni electorale
Când fostul premier Timoșenko și-a anunțat în iunie candidatura la alegerile din 2019, aceasta a declarat că primul lucru pe care îl va face dacă va câștiga alegerile, va organiza un referendum cu privire la adoptarea unei noi constituții a fostei repblici sovietice. De asemenea, Timoșenko a promis că nu se va juca „în autoritarism și monopolul puterii statale”.
Iulia Timoşenko a afirmat că este sigură că o să câştige şi că imediat după victoria ei va „declara un referendum pentru reformarea Guvernului”. „Aş putea fi ultimul preşedinte pe care îl alegeţi, dar după, oamenii vor alege un cancelar. Veţi putea alege autorităţile şi astfel va începe o nouă eră a dezvoltării, aşa văd eu situaţia”, a adăugat Timoşenko.
Referința la înființarea postului de cancelar al Ucrainei este considerată pur electorală de către o parte a mass-media de la Kiev, Timoșenko încercând să se folosească de imaginea bună de care se bucură Germania, sistemul politic german și cancelara Angela Merkel în Ucraina.
Potrivit sondajelor periodice, Timoşenko este lider al clasamentului în aproape toate regiunile centrale şi în o parte din vestul Ucrainei. În acelaşi timp, fostul premier este între primii trei clasaţi în aproape toate regiunile.
Războiul sondajelor
Rezultatele unui sondaj de opinie anterior, realizat de The Belgium-Ukraine Research Institute, citat de mass-media din Ucraina și preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, arată că, dacă în Ucraina ar avea loc alegeri parlamentare, opt partide ar trece pragul electoral.
Cel mai mare număr de voturi din partea alegătorilor ucraineni l-ar obţine partidul „Batkivşcina”, condus de Iulia Timoșenko (12,3%) și partidul „Blocul lui Petro Poroşenko – Solidarnost” (11,4%). Acestea sunt urmate în clasament de: partidul „Pentru Viaţă”, condus de Vadim Rabinovici (7,9%), partidul „Poziţia Civică” al lui Anatoli Hriţenko (7,8%), partidul pro-rus „Blocul Opoziţiei” (7,4%), Partidul Radical (6,9%), noul proiect politic „Servitorul Poporului” (5,7%), partidul „Samopomici” (5,3%).
Partidele naţionaliste „Corpul Național”, „Svoboda” şi „Pravi Sektor” ar obţine doar 4,1% din voturi, dar evenimentele din Donbas și eșecul luptei anticorupție pot propulsa în parlament și forțele radicale pe fondul nemulțumirii populației.
Figuri politice vechi
Sondajul The Belgium-Ukraine Research Institute sublinia că cele mai multe voturi în primul tur al prezidențialelor le-ar obţine fostul premier Iulia Timoșenko (10,2%) și actualul șef al statului ucrainean, Petro Poroșenko (9,7%). Aceștia sunt reprezentanți ai vechii clase politice de la Kiev, fiind considerați principalii lideri implicați în lupta prezidențială.
Cei doi sunt urmaţi în clasament de deputatul Vadim Rabinovici, lider al partidului „Pentru Viață” (7,6%) și omul de televiziune Volodimir Zelenski, lider al partidului „Servitorul Poporului” (7,2%), un partid nou apărut pe fondul nemulțumirii populației, dar care nu și-a demonstrat încă popularitatea în niciun scrutin electoral.
NATO, miză politică în alegerile prezidențiale din Ucraina
NATO, obiectiv electoral
Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a declarat anterior pentru publicaţia Hamburger Abendblatt, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS, că, în următorii zece ani, Ucraina intenționează să devină membru al Alianței Nord-Atlantice. Potrivit liderului de la Kiev, „Ucraina dorește să se alăture cât mai rapid Alianţei Nord-Atlantice”. „Lucrăm foarte mult asupra aderării la NATO. Scopul nostru este să devenim stat membru al Alianței în următorul deceniu” a subliniat Poroșenko, pe fondul apropierii alegerilor prezidențiale ucrainene din 2019, el anunțându-și candidatura pentru un nou mandat.
„Șeful statului a spus că crede într-o eventuală victorie la aceste alegeri, deși este prevăzută și posibilitatea eşecului”, a relatat atunci pe pagina sa de Facebook bloggerul Viktor Tregubov. „Este mândru de reforma poliției și consideră că implementarea acesteia se datorează printre altele lui. De asemenea, șeful statului este satisfăcut de reforma judiciară și de noua componență a Curții Supreme”, a scris Tregubov.
Calcule electorale
Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat anterior, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor, iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă.
Aderarea, aventură politică
În 2018 Ucraina va depune cererea de aderare la NATO, a anunțat vicepremierul pentru Integrare Europeană și Euroatlantică de la Kiev, Ivanna Klimpuș-Țințadze, în cadrul unei emisiuni de la postul ExpresoTv. „Eu cred că aceasta [cererea de aderare la NATO – nota red.] este doar o problemă de timp. Cred că în cele câteva luni până la summitul Alianței vom face acest lucru”, a spus vicepremierul ucrainean. Demnitarul a declarat că Ucraina a îndeplinit 80 la sută din totalul acţiunilor prevăzute în parteneriatul cu NATO. Restul, 20 la sută, urmează să fie realizate în 2019. În 2018 summitul NATO va avea loc în luna iulie la Bruxelles, fiind așteptată participarea unei importante delegații ucrainene, în frunte cu președintele Petro Poroșenko.
Liderul de la Kiev, Petro Poroshenko, îngrijorat de sondaje
NATO în Constituția Ucrainei
De asemenea Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a anunţat că aspirația Ucrainei de a adera la NATO ar putea fi introdusă anul acesta în Constituție, Alianţa Nord-Atlantică urmând să fie notificată în acest sens cu privire la schimbările din legislația ucraineană.
Anterior, KARADENIZ PRESS preciza, citând surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev, că președintele ucrainean Petro Poroșenko dorește ca referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO să se desfășoare concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru prima parte a anului 2019.
Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat prezidențial. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest și a scăderii drastice a nivelului de trai.
Pe fundalul intensificării agresiunii rusești în Ucraina, numărul locuitorilor fostei republici sovietice care își doresc integrarea în NATO a crescut semnificativ, întrunind deja majoritatea, consideră o parte a mass-media de la Kiev. (N.G.)
de Razvan Iorga | aug. 3, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus
În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.
Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.
Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.
Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.
„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.
Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.
„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.
Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.
În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.
„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.
SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.
Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.
El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.
SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.
Varianta rusească a „Blackwater”
Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.
Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.
Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.
Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.
Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.
Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.
Monitorizare atentă
În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.
Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.
El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.
SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.
„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.
Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas
Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.
Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.
Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.
Răzvan Iorga
