Președintele Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdoğan, efectuează o vizită în Republica Moldova în perioada 17–18 octombrie curent, informează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. La Chișinău, președintele Turciei va avea întrevederi cu șeful statului Igor Dodon și premierul Pavel Filip. Surse politice locale au declarat că liderul turc va avea o întrevedere și cu Vladimir Plahotniuc, liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), care l-a vizitat la rândul său în septembrie 2017.
Presa de la Chișinău a scris anterior că în timpul vizitei lui Recep Tayyip Erdoğan, va fi inaugurată clădirea Președinției Republicii Moldova, reparația căreia a fost finanțată integral de Turcia, conform afirmațiilor repetate ale președintelui Dodon.
Strategie găgăuză
Președintele Turciei este așteptat mâine cu mare fast în Găuăzia, unde administrația condusă de către guvernatoarea UTAG, Irina Vlah, i-a pregătit o primire triumfală. Chiar dacă oficial, Erdogan este în UTA Găgăuzia, unde ar urma să fie inaugurate mai multe obiective sociale finanțate de Turcia, actuala administrație încearcă să folosească electoral această vizită, pe fondul apropierii alegerilor pentru postul de guvernator al UTAG în mai 2019.
18 octombrie a fost declarată zi liberă pentru locuitorii UTAG, urmând ca administrația locală să asigure transportul celor care vor dori să participe la mitingurile și manifestările în cinstea președintelui turc. Erdogan va veni în UTAG în compania președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Reamintim că guvernatoarea Irina Vlah și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat în fruntea autonomiei, această vizită fiind un adevărat cadou politic pentru campania sa pentru alegerile din mai 2019.
Președintele Igor Dodon este mândru de relația sa cu Erdogan
Proteste ACUM
Pe fondul unor măsuri dure de securitate anunțate de autorități, Mișcarea de Rezistență ACUM a anunțat organizarea unei acțiuni publice în fața ambasadei Turciei din Republica Moldova cu denumirea „Stop dictaturii”, pe fondul controversatei repatrieri a 7 cetățeni turci, angajați ai unor instituții de învățământ din Republica Moldova, acuzați de autoritățile turce de apartenență la o organizație ilegală, respinse de cei vizați. Mass-media de la Chișinău consideră că autoritățile au implementat aceste măsuri masive de securitate pentru a evita organizarea unor proteste față de prezența lui Erdogan la Chișinău.
Reamintim că pe 25 septembrie Mișcarea de Rezistență ACUM a organizat o manifestare de protest în fața sediului Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS) privind expulzarea celor șapte cetățeni turci, profesori ai liceului Orizont. Manifestanții au protestat pașnic, unii ținând în mâini pancarte cu inscipții ca „Sistați traficul de persoane” sau „Ați distrus 7 familii”.
Extrădări ilegale
Autorităţile moldovene sunt acuzate de abuzuri, după ce șapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, pe motiv că ar fi suspectați că fac parte din rețeaua clericului Fetullah Gulen, dușmanul personal al președintelui turc.
Şapte cetăţeni turci au fost ridicaţi de serviciile moldovene şi expulzați în Turcia, unde sunt închişi într-un penitenciar de lângă Istanbul. Şase dintre cetățenii turci sunt angajaţi ai unei reţele de licee moldo-turce din Chişinău. Serviciul moldovean de Informații susţine că aceştia sunt suspectați de legături cu o grupare islamistă şi că au fost declaraţi indezirabili.
De celalată parte, instituţia de învătământ acuză că reţinerea s-a făcut cu violenţă: ar fi fost luaţi în drum spre şcoală sau de acasă după ce le-au fost sparte uşile.
Amnesty International susţine că arestările urmează modelul represaliilor politice ale guvernului turc împotriva cetățenilor săi din străinătate, pe care îi bănuieşte că ar avea legătură cu puciul eşuat din 2016.
Mai mulţi europarlamentari, între care şi Monica Macovei, au cerut, fără succes, Chişinăului să oprească expulzarea.
Scoși din țară fără acte
Cei șapte cetățeni turci, care au fost reținuți de către angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS), au fost expulzați în aceeași zi. Aceștia au fost transportați de la Chișinău cu un charter închiriat de „Air Moldova” de la compania armeană „Taron Avia” și au ajuns pe un aeroport militar de lângă Istanbul, chiar dacă nu aveau la ei niciun act de identitate.
Jurista de la rețeaua de licee „Orizont”, Natalia Guma, susține că profesorii au fost scoși din R. Moldova cu identități false. Asta pentru că toate actele acestora, inclusiv pașapoartele, permisele de ședere și documentele temporare de identitate pentru azilanți, au rămas la soțiile celor expulzați.
Zeci de profesori, elevi și părinți de la rețeaua de licee „Orizont” au protestat atunci în fața Parlamentului din Chișinău față de arestarea de ieri a celor șase învățători turci, ridicați de agenții speciali de la școli sau de acasă, în fața elevilor sau propriilor copii și soții, relatează Radio Europa Liberă. Președintele turc Recep Tayyip Erdogan consideră că angajații acestei rețele de școli private, care funcționează în mai multe țări, sunt aliații rivalului său, Fethullah Gulen, pe care îl „vânează”, după puciul eșuat împotriva sa din 2016.
Hasan Barîş, se pare că singurul manager de origine turcă în reţeaua de licee Orizont rămas la libertate, a explicat de ce crede că e „politic” motivul reţinerii colegilor lui: „În acest parlament sunt foarte mulţi părinţi ai elevilor noştri. Ei ştiu foarte bine că noi nu suntem terorişti. De altfel, toată lumea în R. Moldova ştie că nu suntem terorişti. Nici unul din profesorii noştri nu este terorist. Eu nu ştiu cine cu cine s-a înţeles, dar eu ştiu sigur că totul s-a întâmplat la ordinul lui Erdogan”, a spus Barîș.
Presa și analiștii de la Chișinău au făcut legătura cu o vizită preconizată la Chișinău a președintelui Erdogan și cu interesele economice și financiare ale Moldovei. (M.B.)
Militari Moldoveni la exercițiul multi-național Sea Breeze – 2018 din Ucraina. Foto: Ministerul Apărării al R. Moldova
Dinamica relațiilor dintre Armata R. Molodva și cele din cadrul NATO sau vecini cu viziuni euro-atlantice s-a modificat substanțial în ultimul an. Venirea la conducerea Ministerul Apărării de la Chișinău a lui Eugen Sturza, după aproape un an de blocaj deliberat al președintelui Igor Dodon la cârma ministerului, a deblocat această situație.
În timp ce militarii ruși și cei transnistreni au efectuat peste 200 de exerciții militare în 2017, cifre confirmate atât de experți cât și de oficiali ai Ministerul Apărării de la Chișinău, militarii moldoveni au fost privați premeditat de o pregătire adecvată de către politicile politicianiste ale președintelui Igor Dodon. El și-a motivat acțiunile prin așa-numita „neutralitate” prevăzută în Constituția R. Moldova, dar scopul real a fost împiedicarea armatei de a realiza procesul de interoperabilitate ale soldaților moldoveni cu cei ai NATO și ai țărilor partenere din regiune, cu precădere cei ucraineni.
Experții militari au mers și mai departe și l-au acuzat pe Dodon chiar de coordonare cu Moscova pentru astfel de acțiuni: Paradoxal, Dodon este, conform Constituției, chiar liderul armatei țării.
Cert este că în ultimul din toamna luni 2017, dinamica s-a schimbat iar militarii moldoveni au putut beneficia de antrenamente și expertiză la cel mai înalt nivel din partea profesioniștilor din NATO.
Cel mai recent episod din această categorie este desfășurarea exerciţiului bilateral „JCET-2018” (Joint Combined Exchange Training), ce se desfăşoară în aceste zile la Baza Militară de Instruire a Armatei Naţionale de la Bulboaca. La el participă trupele speciale din România și R. Moldova și are loc între 8-26 octombrie.
Militari din ale forțele special ale Republicii Moldova şi României se antrenează la poligonul de la Bulboaca
Exerciţiul are ca scop dezvoltarea capabilităţilor pentru executarea misiunilor în teatrele de operaţii, antrenarea comună şi efectuarea unui schimb de experienţă între contingentele celor două armate, a declarat comandantul Batalionului cu Destinaţie Specială, locotenent-colonelul Ion Ojog.
El a mai spus că în cadrul antrenamentelor, militarii desfăşoară ședințe de tactică a subunutăților mici, execută trageri de evaluare și pregătire pentru cursul de calificare forțe speciale, precum şi misiuni în teren specifice domeniului de activitate.
Mai mult, exerciţiul „Joint Combined Exchange Training” se desfăşoară în conformitate cu planul de instruire al Armatei Naţionale pentru anul 2018.
Strângerea relațiilor cu România
Relațiile pe palierul Armatei au devenit tot mai stânse la cel mai înalt nivel pe acest segment. Pe parcursul lui 2018, miniștrii de profil de la București și Chișinău s-au întâlnit tot mai dus. Ultima lor întrevedere a avut loc la Constanța, de Ziua Marinei, acolo unde ministrul Eugen Sturza a fost invitatul lui Mihai Fifor. Cei doi oficiali au discutat despre securitatea regională, colaborarea dintre Republica Moldova şi România pe dimensiunea apărării, perspectivele de intensificare a relaţiilor de cooperare dintre armatele celor două ţări, precum şi parteneriatele Republicii Moldova cu NATO şi UE.
În dreapta imaginii, miniștrii Apărării de la București și Chișinău, Mihai Fifor și Eugen Sturza
Un aspect foarte important de menționat este că anul acesta s-a demarat o reformă ambițioasă de profesionalizare a armatei R. Moldova. Aceasta are în componență circa 6.500 de militari dintre care circa jumătate cu statul de profesioniști care lucrează pe bază de contract.
În următorii trei ani de zile, autoritățile de la Chișinău și-au propus transformarea incorpore a tuturor militarilor într-un corp compact de militari profesioniști, așa cum au țările NATO. În acest an, Moldova a bugetat pentru armată circa 628,9 milioane de lei (aproximativ 31 milioane de euro), cu 10% mai mult față de 2017.
Cu toate acestea, cifrele nu sunt foarte îmbucurătoare în condițiile în care toate analizele de securitate indică regiunea separatistă transnistreană ca principală amenințare la adresa securității naaționale a R. Moldova.
Regimul separatist are un contigent circa dublu de 13.000 de soldați, la care se mai adaugă circa 1.500 de militari ruși în detașamentele de pacificatori și Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR). Aceștia din urmă au misiunea oficială de a păzi depozitul de muniție de la Cobasna, dar se pot transforma oricând în forță de reacție rapidă în zonă.
Ajutor la toate nivelurile
Pe de altă parte, România a ajutat constant cu expertiză R. Moldova pe segmentul militar. De la exerciții comune, burse pentru viitorii ofițeri moldoveni, expertiză legislativă și strategică privind întocmirea unei strategii militare viabile de țară sau alte tipuri de activități.
Soldați ai R. Moldova la exercițiul multi-național „Fireshield-2018”, desfășurat în luna septembrie
Alături de România, SUA s-au implicat activ în același tip de activități, după ce anterior au donat mai multă tehnică de luptă absolut necesară R. Moldova. Chișinăul alocă în prezent aproape 0,4% din PIB sectorului apărării, bani care abia ajung pentru salarii și cheltuieli logistice minimale.
Guvernul și-a luat angajamentul să demareze o reformă și să sporească finanțarea acestui buget și chiar să se meargă spre achiziționarea de tehnică de luptă, în condițiile în care acest lucru nu s-a întâmplat de 27 de ani de declararea independenței de URSS.
De asemenea, în luna septembrie a acestui a fost organizat exercițiul militar „Scut de foc -2018” , ce s-a desfășurat în centrele de instruire militară din toate garnizoanele din R. Moldova. Aici au participat aproximativ 800 de militari din Republica Moldova (ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale şi Departamentului Trupelor de Carabinieri), România şi Statele Unite ale Americii.
Scopul a fost și de data aceasta instruirea comună a subunităţilor de artilerie şi creşterea nivelului de interoperabilitate între armatele ţărilor partenere.
Dar exercițiile militare nu sunt de ajuns, dacă nu sunt completare și cu acțiuni concrete de înzestrare cu tehnică militară. În noiembrie 2017, ministrul Eugen Sturza afirma că că Republica Moldova va demara un proces de achiziție de armament în scopuri de modernizare a Armatei.
„În premieră pentru Republica Moldova și pentru Armata Națională, de la independență încoace, anul viitor vom avea și achiziții de tehnică, nu doar donațiile pe care le primim de la partenerii noștri străini. Vom avea achiziții de tehnică foarte necesară Armatei Naționale. Sper și sunt sigur că acest proces va fi continuat și în anii viitori. Deja am stabilit contactele cu partenerii să ne ajute în acest proces de achiziții, va fi o achiziție transparentă, dar veți vedea în 2018 aceste progrese”, declara Eugen Sturza, într-un interviu pentru Europa Liberă.
El a mai spus că este nevoie de modernizare a Armatei, în contextul în care pe teritoriul R. Moldova există trupe străine, cu trimitere la militarii din Grupul Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) staționate ilegal în stânga Nistrului.
Sturza a mai respins atunci ideea fluturată de către Dodon cum că neutralitatea poate fi asigurată prin pasivitate în fața unor pericole cât se poate de reale.
„Nu putem vorbi acum despre o neutralitate clasică, așa cum este stipulat și în Constituția Republicii Moldova, atâta timp cât avem o armată străină pe teritoriul Republicii Moldova. Noi vom continua să cerem ca această armată rusă să fie retrasă de pe teritoriul Republicii Moldova cu tot cu muniții și cu tehnica militară.
Nu mai avem nevoie de prezența lor aici, dar, totodată, noi avem ca și scop să ne întărim pozițiile, să ne modernizăm Armata Națională. Vedem aici exemplul elocvent al vecinului nostru, Ucraina, o țară căreia i-au fost garantate suveranitatea și integritatea teritorială de către patru state nucleare prin acest Acord de la Budapesta, ca într-un moment una din aceste țări semnatare să devină agresor și să-i acapareze teritoriul suveran”, a declarat Sturza.
Relații mai stânse cu Ucraina
De asemenea, Chișinăul și-a aprofundat relațiile cu Kievul. De la cele de natură politico-economică, până la cele militare. În acest interval de timp, R. Molodva și Ucraina au participat la o serie de exerciții comune alături de trupele NATO, fie pe teritoriul Ucraina, fie cel al R. Moldova sau alte țări membre NATO.
În aprilie 2018, premierul Pavel Filip afirma la Forumul de Securitate de la Kiev că R. Moldova se va implica mai activ în asigurarea securității regionale.
„Securitatea în această regiune este o prioritate pentru noi. Actualul mediu de securitate este influenţat de schimbări şi ameninţările continuă. Hibride, cibernetice şi mai trist este că s-a constatat că în Europa de Est staţionează trupele ruseşti şi în ziua de astăzi. Asta generează tensiuni. Prezenţa militară străină constituie un pericol.
Vrem să fie retrase trupele ruse din stânga Nistrului. Moldova sprijină Ucraina pentru rezolvarea conflictului din Donbas prin mijloace paşnice. Printre instrumentele tradiţionale persistă şi cele economice şi energetice, mai ales când este vorba despre relaţiile statelor vecine. Am vorbit despre noile tipuri de ameninţări. Aici este important să remarcăm cooperarea cu UE pentru combaterea riscurilor.
Aceste provocări implică o redefinire al conceptului tradiţional al securităţii. Agenda de securitate trebuie să fie fundamentată pe o abordare a riscurilor nonconvenţionale înglobând noi tipuri de solidaritate internaţională şi regională. Continuăm să avem speranţa că această solidaritate regională ne va aduce şi rezultate”, declara atunci Filip.
Au urmat apoi o nouă serie de exerciții militare comune R. Moldova – Ucraina. Cel mai important a fost în această vară, în Ucraina, acolo unde s-a desfășurat exercițiul Sea Breeze 2018.
Maior Grigore Adam declara atunci că ofiţerii şi subofiţerii moldoveni au fost implicaţi la acţiunile de verificare la punctul de control mobil, alături de militarii din contingentul ucrainean. R. Moldova a participat atunci cu cu 80 de militari din Brigada „Ştefan cel Mare”, Batalionul 22 de menţinere a păcii, şi Marele Stat Major, precum şi 15 unităţi de tehnică din dotarea Armatei Naţionale.
Alături de colegii din SUA şi Ucraina, militarii moldoveni au executat, în cadrul exerciţiului, trageri de pe loc şi din maşini de luptă, au condus tehnica militară de tip HMMWV şi au efectuat desantări din helicopter de la înălţimi mici.
De asemenea, infanteriştii moldoveni s-au deplasat pe insula Tendra din Marea Neagră, unde au desfăşurat acţiuni de îmbarcare şi debarcare de pe navă, cu utilizarea vehiculelor militare din dotare, preciza Ministerul Apărării de la Chișinău într-un comunicat.
De asemenea, la începutul lunii septembrie 70 de ofiţeri şi subofiţeri ai Armatei Naţionale a R. Moldova a participat preț de aproape două săptămâni la exercițiul multinaţional ”Rapid Trident-2018”, cu participarea armatelor NATO, care se desfășoară la centrul de instruire din Iavoriv, regiunea Lvov, Ucraina. Acolo, scopul exercițiului a fost creşterea interoperabilităţii între militari şi pregătirea lor pentru misiuni internaţionale de menținere a păcii.
Nu în ultimul rând, așa cum declara anul trecut ministrul Sturza, R. Moldova a trecut și la partea practică în ceea ce privește înzestrarea și modernizarea tehnicii sale de luptă.
Memorandum moldo-ucrainean de iniţiere a cooperării tehnico-militare semnat la Kiev, octombrie 2018
Astfel, R. Moldova a semnat cu compania ucraineană de stat Promoboronexport un memorandum de iniţiere a cooperării tehnico-militare. Documentul a fost semnat de către secretarul de Stat Vladimir Iliev care a participat, în perioada 9-12 octombrie, la expoziţia internațională în domeniul industriei de apărare „Arme și Securitate”, care s-a desfăşurat la Kiev, Ucraina.
NATO și SUA, tot mai interesate de securitatea R. Moldova
Dar Chișinăul a mers și a departe și a demonstrat că dorește să aprofundeze relațiile cu NATO și cu cea mai puternică armată din acest bloc militar, cea a SUA. Dacă în plan politic, R. Moldova a lansat o adevărată campanie de informare la nivelul cel mai înalt pe plan internațional, cerând de la tribunele ONU, OSCE și UE retragerea trupelor ruse pe teritoriul, în plan militar Chișinăul a căutat să intensifice relațiile cu NATO și statele membre.
Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray în vizită la Chișinău, 10 octombrie 2018
Ministrul Apărării Eugen Sturza şi Comandantul Armatei Naţionale, general de brigadă Igor Cutie, au avut o întrevedere pe 10 octombrie cu asistentul adjunct al Secretarului General al NATO pentru politica de apărare și planificare, James Appathuray, cu care s-a discutat despre situaţia regională, reforma sectorului de apărare şi cooperarea Republicii Moldova cu Alianţa Nord-Atlantică.
Sturza l-a informat pe James Appathuray despre acţiunile întreprinse de conducerea Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major în contextul modernizării Armatei Naţionale, în special în dotarea unităţilor militare, renovarea infrastructurii, îmbunătăţirea pachetului social şi completarea cu soldaţi profesionişti.
La rândul său, oficialul NATO a reiterat disponibilitatea Alianţei de a consolida parteneriatul R. Moldova şi a oferi asistenţă pentru reformarea instituţiei de apărare.
În paralel, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea cu Appathuray, pe 8 octombtie, R. Moldova a trimis în premieră în SUA un atașat militar. Diplomatul militar — colonel Vitalie Micov — va fi responsabil de asigurarea unei cooperări eficiente dintre structurile de apărare ale celor două ţări, identificarea unor noi oportunităţi de dezvoltare şi îmbunătăţire a parteneriatului dintre Armata Naţională a Republicii Moldova şi Forţele Armate ale SUA, preciza Ministerul Apărării într-un comunicat de presă.
Pe 19 iulie, Parlamentul R. Moldova a adoptat noua Strategie Națională de Apărare, amânată de mai mulți ani de zile, ultimul oponent care a tergiversat adoptarea acestui document, fiind din nou președintele Igor Dodon, un opozant deschis al oricăror relații cu NATO și pe alături chiar și cu UE.
Documentul specifică faptul că cele mai mari amenințări și riscurile identificate în urma analizei mediului strategic de securitate la nivel internaţional, regional şi naţional sunt potenţialul militar din regiunea transnistreană a Republicii Moldova, utilizarea instrumentelor de propagandă informațională, atacurile asupra infrastructurii critice a Moldovei, atacurile cibernetice, migraţia ilegală, traficul ilicit de armament, activitatea teroristă.
Sporirea implicării tuturor factorilor în domeniul strategic al apărării reprezintă un plus pentru R. Moldova, țară care are încă grave deficiențe la acest capitol, acolo unde nu s-a investit aproape deloc în ultimii 30 de ani. Împreună cu militarismul arătat de Rusia în ultimii ani în regiune, R. Moldova rămâne o vulnerabilitate în coasta flancului estic al Alianței Nord-Atlantice, motiv pentru are trio-ul SUA-România-Ucraina încearcă să dea o nouă pondere și perspectiva militară acestei țări.
Totuși, alegerile parlamentare din februarie 2019, ar putea fi un punct de inflexiune important pentru R. Moldova în cazul ajungerii la putere a forțelor pro-ruse, sau a unui „mariaj politic de largă uniunea națională” care cu siguranță va negocia scurtcircuitarea acestor progrese le linie militară în urma unui compromis politic. Tocmai de aceea este necesară o continuitate politică calată pe aceeași optică în privința dimensiunii securitare.
Liderul sirian, Bashar Al Assad, recunoaște independența Abhaziei și Oseției de Sud, aliate strategice ale Moscovei în Caucaz
Serghei Aksenov, așa-zisul premier al regiunii Crimea, provincia ucraineană anexată de Rusia în 2014, urmează să efectueze o vizită de două zile la Damasc, capitala Siriei, relatează ziarul pro proguvernamental al-Watan, citat de mass-media internațională.
Reamintim că Moscova este, alături de Iran, un aliat-cheie al preşedintelui sirian Bashar al-Assad, din punct de verede militar, economic și diplomatic, în conflictul care afectează Siria de peste şapte ani.
Alianțe strategice
Liderii altor două regiuni separatiste georgiene, Osetia de Sud şi Abhazia, au efectuat de asemenea vizite la Damasc în cursul acestui an, pe fondul intensificării relațiilor dintre aceste entități și Siria. În cursul războiului din statul arab, sute de voluntari din cele două regiuni au participat, inclusiv ca membrii ai companiilor private militare ruse (ex: Wagner), la efortul militar al regimului de la Damasc.
Siria a recunoscut anterior independența republicilor separatiste Osetia de Sud și Abhazia și a stabilit relații diplomatice cu aceste teritorii ocupate de Rusia. Până în prezent, doar Rusia, Venezuela, Nicaragua și Nauru au recunoscut independența celor două republici autoproclamate – Osetia de Sud și Abhaziei. Georgia a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia după agresiunea militară ruseasca din august 2008, fiind demrațai pași similari și în privința relațiilor cu Siria.
Anunț așteptat
”Ministerul de Externe” al Osetiei de Sud a declarat, la sfârșitul lunii mai 2018, că „Republica Osetia de Sud și Republica Arabă Siria, afirmând angajamentul lor față de principiile de bază ale dreptului internațional (…) anunța recunoașterea reciprocă și stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări la nivel de ambasador“, se arata în comunicatul citat. Un anunț similar a fost dat publicității și de autoritățile de la Suhumi, care au anunțat și vizita iminentă a liderului sirian în mica republică caucaziană.
Recunoașterea de către Siria a independenței Abhaziei și Oseției de Sud fost speculată periodic de către mass-media, având în vedere că Damascul este una dintre puținele state care a recunoscut anexarea Crimeei de către Moscova, principalul său aliat militar și economic.
Relațiile dintre Siria și cele două regiuni caucaziene sunt mult mai ample decât pare la prima vedere, au declarat surse diplomatice abhaze în exclusivitate pentru Karadeniz Press. Astfel, în afară de relațiile comerciale, în Abhazia s-au stabilit câteva sute de etnici abhazi și din alte etnii caucaziene, originari din comunitățile din Siria, unde au fost colonizați pe timpul Imperiului Otoman, când ambele regiuni erau sub stăpânirea fostului imperiu.
Concomitent, sursele citate au mai declarat că un număr de câteva sute de abhazi participă la războiul din Siria în calitate de angajați ai forțelor militare ruse ori ai organizației de securitate privată Wagner, parte a efortului de război rus de pe frontul sirian. Sursele citate au mai declarat că aroximativ 50 de abhazi au decedat pe frontul sirian în ultimii ani. Concomitent, autoritățile ruse și siriene duc o campanie intensivă de recrutare a unor cadre active ale armatei ori serviciilor de securitate abhaze, pentru a lupta în Siria.
Serghey Aksyonov, liderul pro-rus la Crimeei, în pelerinaj diplomatic la Damasc
Zilele Crimeei în Siria
„În perioada 12-16 octombrie 2018, în diferite orașe siriene vor fi organizate Zilele Republicii Crimeea (nr: Damasc, Latakia). O delegație oficială a Republicii Crimeea condusă de Serghei Aksenov se va deplasa la Damasc pentru aceste evenimente”, a declarat organizatorul vizitei Copreședintele Asociației „Delovaia Rossia”, Andrei Nazarov. Conform sursei citate, delegația va mai include președintele Consiliului de Stat din Crimeea, Vladimir Konstantinov, miniștrii din Crimeea și Sevastopol (considerat subiect federal de legislația rusă) și reprezentanți ai comunității de afaceri.
„Sunt planificate o serie de întâlniri cu conducerea de vârf a țării. Un eveniment de afaceri cheie va fi sesiunea de vizită a celui de-al cincilea aniversar al Forumului Economic Internațional de la Yalta”, a adăugat el.
În cadrul vizitei, se intenționează, de asemenea, „continuarea dialogului privind reconstrucția economică a Siriei și stabilirea unei cooperări depline”.
„În aprilie, aceste subiecte au fost discutate în cadrul Conferinței de la Yalta, iar sarcina noastră este acum să trecem de la cuvinte la fapte, în special în ceea ce privește acordurile încheiate anterior, una dintre ele implicând crearea unei societăți mixte de transport maritim, pentru a facilita logistica „, a explicat el.
Nazarov a menționat că un alt proiect își propune deschiderea unei reprezentanțe comerciale a Republcii Crimeea în Siria, unde vor fi comercializate produse din Crimeea.
Menționăm că peninsula Crimeea este vizată de sancţiuni occidentale de la anexarea sa de către Rusia, în 2014. (Mihai Isac)
Un debarcader construit ilegal pe malul moldovenesc al râului Prut a produs pagube statului român în valoare de jumătate de milion de euro. O firmă din Republica Moldova, sub pretextul deschiderii unei zone de agrement pe malul Prutului, a amenajat o structură portuară în zona Giurgiulești, care a provocat, în timp, statului român pagube de jumătate de milion de euro.
SRL Vas Internațional Plus SRL a semnat în 2010 un contract cu o agenție de stat din Moldova pentru a amenaja o zonă de agrement pe malul Prutului, în zona Giurgiulești. Afaceriștii au obținut, în 2015, de la statul moldovenesc, în condiții suspecte, dreptul să construiască un debarcader, pentru transportul fluvial, fără acceptul autorităților române. Angajații Apelor Române spun că, în decurs de trei ani, această construcție portuară a dus la intensificarea eroziunii pe malul drept al Prutului, care costă statul român jumătate de milion de euro.
Un studiu independent efectuat la solicitarea Administrației Naționale a Apelor Române arată că problemele au la bază, pe lângă factorii naturali, lucrările de amenajare a structurii portuare realizate de către Vas Internațional Plus.
„Proiectul [de reabilitare] se amplasează pe malul drept al râului Prut, în apropiere de confluența acestuia cu fluviul Dunărea. În dreptul proiectului, pe malul stâng, este portul Giurgiulești, unde se desfășoară un trafic fluvial relativ intens, ce implică încărcări/descărcări de mărfuri, dragări ale fundului râului pentru asigurarea adâncimii navigabile etc.”, se precizează în studiu amintit.
Autorul studiului semnalează că, în cazul în care nu se intervine pentru refacerea malului, „procesul de eroziune duce la pierderea teritoriului naţional al României cu unu–doi metri anual”.
Inginerul-șef al Apelor Române Galați, Fănel Aevoaie, spune că eroziunea malului românesc al Prutului, în zona Galați, s-a produs din cauza formării „curenților de mal, care își schimbă direcția în timp, dar și din motivul construcției pe malul stâng al Prutului a unei zone portuare”. „Eroziunea s-a produs vizavi de construcția lor [debarcaderul]”, a precizat expertul.
Amenajarea debarcaderului a intensificat erodarea malului românesc
„Un curs de apă își modifică morfologia în timp, în urma oricărei construcții. Râul își modifică automat direcția și, acolo unde găsește punctul slab, erodează”, ne-a mai explicat el.
Reprezentantul Apelor Române din zona Galați a precizat că autoritățile moldovenești au fost sesizate despre aceste probleme, dar nu este autorizat să ne dea detalii.
De cealaltă parte, Căpitănia Portului Giurgiulești din Republica Moldova a spus că nu a fost sesizată privind deteriorarea infrastructurii navale pe teritoriul statului român, subliniind că aspectele ecologice privind dezvoltarea transportului naval în portul Giurgiulești constituie obiect al activității Agenției de Mediu a statului moldovenesc.
La rândul său, Victor Gălușcă, șef al Serviciului protecția solului și subsolului din cadrul Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului al Republicii Moldova, ne-a declarat că nu a fost informat de partea română în problema eroziunii.
Cu toate astea, Ministerul Mediului de la București a confirmat că eroziunea malului drept este amplificată de traficul naval din zona portului existent, precum și de dimensiunile și gabaritul convoaielor care circulă pe râul Prut.
Este vorba în special de debarcaderul firmei Vas Internațional Plus SRL, a cărui amenajare în amonte de zona afectată a determinat schimbarea direcției curenților de pe fundul râului și lovirea acestora în malul românesc.
Astfel, Ministerul Mediului al României a dispus demararea și autorizarea proiectului „Reabilitare râu dig Prut în incinta Brateșul de Jos, județul Galați”, care a costat mai precis 1.922.209 de RON fără TVA, aproximativ jumătate de milion de euro.
Cum a apărut debarcaderul
Povestea debarcaderului a apărut în 2010, când Vas Internațional Plus a arendat de la Agenția Moldsilva o suprafață de 18,5 hectare pentru a face aici o zonă de recreere „formată din opt foișoare, cinci pavilioane, poteci, piste și alte obiective destinate turismului”.
Începând cu 2013, firma a demarat un șir de procese în instanță împotriva statului moldovenesc, urmărind scopul de a modifica destinația terenului arendat din zona de turism și agrement în cea a transportului de mărfuri.
Afaceriștii au reușit să obțină ce și-au dorit în ultimele zile de mandat ale lui Iurie Apostolachi la conducerea Moldsilva și ale lui Sergiu Palihovici la Ministerul Mediului, ambii membri PLDM.
Astfel, la 29 iulie 2015, Vas Internațional Plus a semnat cu Moldsilva un acord adițional la contractul din 2010, care prevedea amenajarea unei dane și a unei platforme care să funcționeze în scopuri de transport al mărfurilor.
Practic, Vas Internațional Plus a obținut posibilitatea să construiască un nou port în Republica Moldova, pe lângă cele două deja existente – Portul Internațional Liber Giurgiulești și Portul de Mărfuri și Pasageri Giurgiulești.
Un nou port în Republica Moldova
Așa a fost amenajat noua construcție portuară pe malul stâng al Prutului. Arhitectul acestei dane, Alexandru Păgânu, angajat al ÎM Protelco Geocad SRL, ne-a relatat că lucrările efectuate au avut ca scop să permită „ieșirea cât mai aproape de locul adânc” al Prutului, pentru acostarea navelor. „Au fost făcute lucrări de consolidare a malului, de amenajare a platformei, o construcție ușoară din metalic. Am înțeles că lucrări de adâncire nu au fost făcute”, a spus el.
Odată instalat în funcția de ministru al Mediului din Moldova, Valeriu Munteanu a cerut în instanță rezilierea contractului cu Vas Internațional Plus, inclusiv a acordului adițional, și încasarea prejudiciului cauzat fondului forestier și evacuarea obiectelor construite. Vas Internațional Plus au refuzat, cazul ajungând la Curtea Supremă de Justiție.
Vas Internațional Plus a plătit din 2010 până în 2018, pentru arendă, Agenției Moldsilva peste 900.000 de lei. Însă Moldsilva cere ca proprietarii firmei să mai plătească o amendă de 540.000 de lei, „pentru folosirea neautorizată a fondului forestier, construcția de clădiri administrative și alte obiective”. Directorul Vas Internațional Plus, Valeri Zabolotnîi, ne-a declarat că nu există nicio amendă și că reprezentanții Moldsilva „spun minciuni”.
A fost încălcată legislația internă a Moldovei și convențiile internaționale
Având în vedere prevederile legislației râurilor de hotar, amenajarea danei respective s-a făcut cu încălcarea legislației interne a statului moldovenesc și a celei internaționale, chiar sub nasul autorităților Republicii Moldova.
Conform legii privind transportul naval intern al Republicii Moldova, orice amenajare sau construcție se face numai în „baza documentaţiei privind evaluarea impactului asupra mediului şi a documentaţiei de proiect”.
Mai mult decât atât, „adâncimile minime garantate pe râurile destinate navigaţiei care traversează teritoriul mai multor state sunt stabilite în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte”.
Prin urmare, această afacere a fost pusă pe picioare fără un studiu internațional de impact, cu participarea statelor vecine, România și Ucraina, după cum prevede legislația internațională.
Șeful Căpităniei Portului Giurgiulești, Victor Andrușca, susține că, în aceeași zonă, sunt interzise și danele temporare, întrucât pentru amenajarea acestora este necesară adoptarea unui cadru juridic.
„Trebuie adoptată o hotărâre de guvern despre cheiurile temporare, unde are dreptul să se apropie o navă, o macara, ca să încarce o marfă temporar”, a precizat Andrușca.
Până la adoptarea unei asemenea hotărâri, a subliniat căpitanul, acest debarcader este în afara legii.
Cine sunt proprietarii debarcaderului
Vas Internațional Plus este condusă de către Valeri Zabolotnîi, care a fondat în 2003, împreună cu autoritatea criminală Veaceslav Hariton, o firmă omonimă în România, specializată în transportul de mărfuri.
RISE Moldova a scris despre Hariton că a avut legături cu gruparea de crimă organizată transfrontalieră „Patron”, specializată în contrabandă cu țigări, spălare de bani și trafic de persoane.
Firma care a construit debarcaderul, Expo Prut, o are drept co-fondatoare pe Aliona Cătănoi-Gajiu, fiica exportatorului de cereale Vasile Gajiu, împreună cu Radu Anatolie, fostul șef al Poliției de Frontieră Cahul.
Nu în ultimul rând, fostul director adjunct al Poliției de Frontieră, Rosian Vasiloi, numit în această funcție în septembrie 2012, ne-a declarat că debarcaderul respectiv „a fost folosit inclusiv în operațiuni de contrabandă cu țigări și nu numai”.
Valeri Zabolotnîi ne-a mai spus că în spatele său sunt investitori străini și că are încredere în „justiția moldovenească liberă”. El a subliniat că a construit acest debarcader pentru pescari, „care stau acolo și pescuiesc cu undița”, „nu am desfășurat nicio activitate economică”.
În ce privește acuzațiile privind pierderile provocate statului român, Zabolotnîi a spus că are toate actele necesare și că „ei [reprezentanții Apelor Române] mint”.
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnalişti pentru integritate în serviciul public”, desfăşurată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice cu suportul Programului Bună Guvernare al Fundaţiei Soros Moldova. Instituţia finanţatoare nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.
Ministrul de Externe Teodor Meleşcanu, citat de mass-media de la București, a declarat că premierul Viorica Dăncilă va efectua o deplasare în Turcia şi ţările Golfului. „Va fi o deplasare de o săptămână, este o deplasare în Turcia, care va fi luni, marţi şi miercuri va fi Dubai şi Abu Dhabi în Emiratele Arabe Unite, după care se va merge în Kuweit”, a spus Meleşcanu.
El a adăugat că vizita premierului în ţările din zona Golfului şi în Turcia, ca şi celelalte deplasări pe care le-a făcut în diverse ţări, inclusiv în Spania, „sunt concentrate pe probleme de colaborare economică şi atrageri de investiţii în România, un punct forte fiind, din acest punct de vedere, prezentarea celor aproximativ 12 proiecte parteneriat public-privat pentru infrastructura din România”.
Interes pentru bani arabi
„Aşa cum ştiţi, ţările Golfului sunt ţări care dispun şi de instituţii specializate în investiţii în alte ţări şi evident că este un interes deosebit din punctul nostru de vedere să explicăm, să prezentăm, care sunt avantajele investiţiei în România în proiecte de top parteneriat public-privat. În ce priveşte Turcia, este vorba de o relaţie pe care o ştiţi foarte strânsă, este unul din partenerii noştri importanţi în această zonă şi cu această ocazie se vor mai semna şi diverse memorandumuri de consultare între ministerele de externe, unele programe, de exemplu pe Emirate, probabil vom face un memo pentru turism, ridicarea unor vize, paşapoarte diplomatice şi de serviciu, avem şi altele, dar accentul central este pus pe colaborarea economică şi promovarea investiţiilor în România”, a afirmat acesta.
Dubai, țintă pentru premierul român
Pelerinaj la Erdogan
Premierul Viorica Dăncilă se întâlneşte astăzi cu preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în debutul unei vizite pe care o efectuează în Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Kuweit. “Voi începe astăzi o vizită în Republica Turcia şi în Golful Persic, în Emiratele Arabe Unite şi în Kuweit, state cu potenţial de dezvoltare a relaţiilor economice cu România”, a precizat ea în şedinţa de Guvern, potrivit Agerpres.
“Promovarea investiţiilor şi a oportunităţilor de afaceri reprezintă prioritatea Guvernului în acest moment. În această deplasare mă vor însoţi mai mulţi miniştri. Vom prezenta proiecte importante din domeniile infrastructură de transport, sănătate, turism, energie, pe care investitorii privaţi le pot dezvolta inclusiv în parteneriat public privat”, a punctat ea.
Dăncilă a detaliat o parte din programul vizitei: “Astăzi voi avea întâlniri cu preşedintele Republicii Turcia, domnul Erdogan, conducerea Marii Adunări Naţionale a Turciei, precum şi cu preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ, Industrie şi Burse”.
Vizita va continua, a spus ea, cu întâlniri cu înalţi oficiali din Emiratele Arabe Unite şi Kuweit.
“Vreau să subliniez că voi participa la Forumul oamenilor de afaceri din România şi Kuweit”, a mai spus Dăncilă. (M.B.)
Opoziția pro-europeană de la Chișinău mizează pe sprijinul României
Lidera opoziției pro-europene de la Chișinău, Maia Sandu, președinta PAS, a declarat, într-un interviu pentru PSnews, citat de KARADENIZ PRESS, că „din păcate guvernarea de la Chișinău (…) încearcă să îndepărteze și cetățenii prin acțiunile iresponsabile, prin deciziile recente cum ar fi cea a anulării alegerilor din Chișinău, prin altele care au agravat situația în ceea ce privește dimensiunea corupției ș.a.m.d”
„Aceste decizii din păcate ne îndepărtează de Uniunea Europeană și am văzut mai multe mesaje recente venite de la Bruxelles care atenționează guvernarea că ar trebui să își schimbe comportamentul dacă își dorește în continuare sprijinul UE”, a precizat liderul PAS.
Piedici politice
Maia Sandu a fost întrebată care sunt punctual piedicile pe care guvernarea de la Chișinău le pune în calea europeană a Republicii Moldova. Astfel, aceasta a enumerat practici precum schimbarea sistemului electoral, anularea alegerilor locale în Municipiul Chișinău și un șir de legi care subminează sustenabilitatea financiară a țării.
„Republica Moldova are semnat acordul de asociere cu UE, iar în acest acord există o mulțime de angajamente pe care și le-au asumat autoritățile pe subiectul libertății politice și pe subiectul asigurării condițiilor pentru un proces democratic. Cred că sunt cele mai mari abuzuri pe care le-a comis actuala guvernare, iar aici mă refer la schimbarea sistemului electoral, care a fost operată de Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor anul trecut, anularea alegerilor în Municipiul Chișinău în această vară, un șir de legi care vin să submineze sustenabilitatea financiară a țării și aici mă refer la amnistia capitalului, vorbim de altă lege care este destul de suspectă și anume vânzarea cetățeniei Republicii Moldova în condiții obscure, libertatea presei care nu este respectată, hărțuirea ONG-urilor și a activiștilor opoziției. Toate aceste elemente indică faptul că actuala guvernare îndepărtează Republica Moldova de Uniunea Europeană”, a adăugat fostul candidat la alegerile prezidențiale în Republica Moldova.
Eforturi ale opoziției
Întrebată ce eforturi face PAS pentru a consolida parcursul european al Republicii Moldova, Maia Sandu a relevat faptul că este esențială schimbarea actualei guvernări de la Chișinău, care deși pretinde că ar fi pro-europeană, în realitate face jocurile Kremlinului.
„Noi facem eforturi pentru schimbarea acestei guvernări pentru că ea reprezintă pericolul, impedimentul principal în calea integrării europene. Evident, încercăm să mobilizăm societatea, să o informăm, astfel încât oamenii să nu creadă că această guvernare care își spune pro-europeană, dar care este coruptă, înseamnă cu adevărat un model european de dezvoltare al țării. Ceea ce spun este că o guvernare care este coruptă și care conduce țara după modelul Kremlinului, dar care își zice pro-europeană, discreditează modelul de integrare în Europa. Noi încercăm să explicăm oamenilor că această guvernare nu are nimic în comun cu modelul european, astfel încât să păstrăm sprijinul popular pentru parcursul european al Republicii Moldova”, a declarat președintele Președintele Partidului Acțiune și Solidaritate.
Exod politic
Liderul PAS, Maia Sandu, a mai fost chestionată cum vede ea în 2018 Unirea României cu Republica Moldova. Liderul PAS a atras atenția că din cauza dezamăgirilor pe care locuitorii Republicii Moldova le trăiesc din cauza actualei puteri, există riscul ca cei care doresc apropierea țării de România, cât și un viitor european, să fie din ce în ce mai puțini.
„Din păcate sărbătorim într-un context foarte trist Centenarul pentru că, așa cum spuneam mai devreme, dezamăgirile și deznădejdea pe care o trăiesc locuitorii din Republica Moldova face ca oamenii tineri, oamenii care împărtășesc românismul, oamenii care împărtășesc valorile europene, să plece din țară. Republica Moldova riscă să ajungă într-o situație în care ponderea oamenilor ce tind spre Kremlin, care cred că democrația este de vină pentru sărăcie și corupție și că este nevoie de cineva ca Putin care să vină și să facă ordine, poate ajunge mai mare decât ponderea cetățenilor care vor să trăiască într-o țară liberă și care sprijină apropierea Republicii Moldova de România și de Uniunea Europeană”, a conchis Maia Sandu în interviul acordat PSnews.ro, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. (M.B.)
Un debarcader construit ilegal pe malul moldovenesc al râului Prut a produs pagube statului român în valoare de jumătate de milion de euro. 
