Crimeea, redută nucleară rusă. Contre NATO-Kremlin

Crimeea, redută nucleară rusă. Contre NATO-Kremlin

NATNATO avertizează Kremlinul

NATO avertizează Kremlinul

NATO a cerut Rusiei să respecte tratatul încheiat în 1987 privind armele nucleare după ameninţarea SUA de a-l denunţa şi a avertizat Moscova în cursul unei reuniuni de la Bruxelles în privinţa ”determinării de a-şi asigura securitatea”, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. „Aliaţii fac apel încă o dată la Rusia să respecte pe deplin şi imediat Tratatul privind forţele nucleare intermediare (INF) încheiat în 1987”, a anunţat NATO într-un comunicat publicat la finalul reuniunii.

Reuniunea s-a derulat la nivelul ambasadorilor în cadrul Consiliului NATO-Rusia, la sediul Alianţei de la Bruxelles. Reuniunea a durat trei ore şi jumătate, a precizat un diplomat. „Suntem gata să continuăm dialogul privind această chestiune cu Rusia, dar ca Alianţă suntem în egală măsură determinaţi să luăm măsuri eficiente pentru a continua să asigurăm siguranţa şi securitatea tuturor aliaţilor”, a avertizat Alianţa.

Preocupări NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a deplâns faptul că Rusia nu a răspuns preocupărilor exprimate de NATO privind noul său sistem de rachete 9M729 sau SSC-8, se adaugă în comunicat. NATO consideră că „sistemul de rachete 9M729 constituie un risc serios pentru stabilitatea strategică a zonei euro-atlantice”.
Aliaţii europeni din cadrul NATO consideră că tratatul INF este esenţial pentru securitate în Europa şi s-au declarat foarte preocupaţi de potenţialele riscuri pe care le prezintă denunţarea tratatului INF de către SUA.

S-a făcut apel la Washington şi Moscova pentru calmarea jocului, dar „este foarte dificil”, a declarat un diplomat german, citat de mass-media regională.

Asigurări ruse

Reprezentantul rus a dat asigurări că noul sistem de rachete nu încalcă tratatul şi a repetat că Moscova va furniza explicaţiile solicitate, susţin surse diplomatice.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat săptămâna trecută că renunţarea la tratatul INF ar putea duce la o nouă cursă a înarmărilor şi a promis să reacţioneze în consecinţă dacă SUA vor desfăşura noi rachete pe teritoriul Europei.
Reuniunea a încercat să disipeze şi tensiunile provocate de manevrele desfăşurate de NATO în Norvegia. Jens Stoltenberg l-a informat pe reprezentantul rus privind obiectivele exerciţiului „Trident Juncture” şi Rusia a furnizat amănunte despre exerciţiul Vostok 2018, se mai precizează în comunicatul NATO.

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre

Crimeea nucleară

Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.

‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni de marţi seară a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei.

Problema Azov

În acelaşi timp, ambasadorul Ucrainei a atras atenţia asupra tensiunilor în creştere în jurul Mării Azov (între Crimeea şi teritoriul rus, în nordul Mării Negre cu care comunică prin strâmtoarea Kerci) utilizată de Rusia drept o rută suplimentară pentru transferul de trupe şi echipamente în Crimeea.

Cu o zi în urmă, comandantul marinei ucrainene, Igor Voroncenko, declarase că există un risc de escaladare în regiunea Mării Azov, cu impact negativ asupra securităţii, comerţului şi navigaţiei, conform Interfax-Ukraina. ‘Din punctul de vedere al armatei, situaţia din Marea Azov este foarte tensionată. După cum a precizat deja Serviciul de Stat pentru Frontieră, acolo se află aproximativ 120 de nave şi vedete (ruse), dar numai 36 au arme şi pot acţiona, iar 24 au suficient armament la bord’, a declarat Voroncenko, indicând că Ucraina şi-a consolidat prezenţa în zonă printr-un grup de nave mici care poate îndeplini sarcini cu caracter militar. (N.G.)

Share our work
Cancelarul Angela Merkel, vizită strategică la Kiev

Cancelarul Angela Merkel, vizită strategică la Kiev

Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina

Cancelarul-german-Angela-Merkel-vrea-să-relanseze-negocierile-de-pace-în-Ucraina

Liderul german va avea întrevederi cu preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, şi cu premierul de la Kiev, Volodymyr Groisman, relatează surse guvernamentale de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această vizită are loc pe fundalul apropierii alegerilor prezidențiale din Ucraina, dar și a recentului anunț al cancelarului german cu privire la iminenta sa retragere din viața politică după expirarea actualului mandat, în 2021. După cum informa anterior KARADENIZ-PRESS, în cadrul întâlnirilor, oficialii vor discuta despre relațiile bilaterale dintre cele două state, conflictul din Donbas, precum şi despre implementarea acordurilor de pace de la Minsk.

Reamintim că la începutul lunii octombrie, Rada Supremă a prelungit până în data de 31 decembrie a anului viitor, statutului special al regiunii Donbas, controlată de separatişti. Guvernul german consideră acest lucru o dovadă a faptului că Ucraina intenţionează să-şi respecte obligaţiile prevăzute în acordurile de la Minsk, se arată în mass-media de la Berlin. Cancelarul german a făcut de mai multe ori apel la relansarea negocierilor pentru pace în estul Ucrainei.

Potrivit celor mai recente date, în urma conflictului din Donbas şi-au pierdut viaţa peste zece mii de oameni, inclusiv numeroşi civili.

8 pentru Ucraina

Opt state europene au denunţat la ONU intenţia de organizare, la 11 noiembrie, a unor scrutine ‘ilegitime’ în estul Ucrainei pentru alegerea liderilor celor două ‘republici’ autoproclamate Doneţk şi Lugansk, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Dacă au loc, aceste ‘alegeri’ ilegitime ar contraveni acordurilor de la Minsk şi ar încălca legea ucraineană”, au subliniat într-o declaraţie Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia şi Suedia, membre europene ale Consiliului de Securitate al ONU.

Declaraţia a fost semnată, de asemenea, de Italia, fostă membră în 2017, şi de Belgia şi Germania, noi membre ale Consiliului de Securitate începând din ianuarie 2019. ”Le cerem separatiştilor să renunţe la planurile lor pentru aceste ‘alegeri’ şi facem apel la Rusia să îşi folosească influenţa considerabilă pentru a împiedica organizarea acestor ‘alegeri’ ”, se menţionează în documentul citat.

Pretenții separatiste

Rusia solicitase ca în reuniunea de luni seară a Consiliului de Securitate al ONU să aibă intervenţii directe reprezentanţii autorităților separatiste din Doneţk şi Lugansk, Moscova argumentând, prin vocea ambasadorului Vasili Nebenzia, că cele două republici sunt ‘semnatare ale acordurilor de la Minsk’.

Cererea a fost respinsă cu şapte voturi contra (Marea Britanie, Franţa, Olanda, Polonia, Suedia, SUA şi Peru), un vot pentru (Rusia) şi şapte abţineri.

Diplomația rusă nu este la prima încercare de acest fel, majoritatea organizațiilor internaționale fiind confruntate cu încercările ruse de a legitimiza autoritățile separatiste din Doneţk şi Lugansk prin forțarea participării lor la activitățile rezervate statelor suverane. (N.G.)

Share our work
Sistemele ”Samarkand”, răspunsul Kremlinului la Fort Trump

Sistemele ”Samarkand”, răspunsul Kremlinului la Fort Trump

Kaliningrad, fortăreață rusă în inima NATO

Kaliningrad, fortăreață rusă în inima NATO

Ministerul Apărării rus a amplasat cele mai noi echipamente de luptă electronică ”Samarkand” în regiunea Kaliningrad şi în alte direcţii strategice, inclusiv în Belarus, menționează agenția de presă Interfax, care citează date de pe portalul federal rus de achiziţii publice. Astfel de capabilităţi au fost instalate de asemenea în regiunile Moscovei şi Nijni Novgorod, în ţinuturile Krasnodar şi Primorie, în Regiunea autonomă evreiască Birobidjan şi în Arhanghelsk, mai arată sursa citată de KARADENIZ PRESS.

Conform Interfax, au fost instalate 13 sisteme moderne de război electronic – Samarkand-U, Samarkand SU-PRD-K2 şi Samarkand PU-PRD-D. Armata rusă nu a dezvăluit niciodată în mod oficial domeniul de aplicare al acestor complexe şi caracteristicile sale, notează publicaţia rusă Vzgliad, experții lansându-se în diferite speculații pe acest subiect. Kaliningrad este deja una dintre cele mai militarizate regiuni din Federația Rusă, fiind desfășurate forțe terestre, de rechete strategice, aero-navale impresionante. Totodată, există numeroase speculații privind existența unor forțe militare nucleare ruse în regiune.

 

Rusia este bănuită că a desfășurat arme nucleare în Kaliningrad

Rusia este bănuită că a desfășurat arme nucleare în Kaliningrad

Marea Neagră, următorul front pentru „Samarkand”

Anul trecut, sisteme de război electronic de nouă generaţie „Svet” şi „Samarkand” au intrat și în dotarea Flotei ruse a Nordului, urmând ca în următorii ani să sisteme similare să fie desfășurate și în dotarea Florei militare ruse a Mării Negre.

Referindu-se la imagini din satelit, canalul de televiziune american CNN informase anterior că în enclava Kaliningrad – situată între Polonia şi Lituania, ţări membre UE şi NATO – au fost modernizate şi construite noi buncăre pentru depozitarea de arme nucleare.
La rândul său, Vzgliad, o publicaţie online apropiată Kremlinului, aminteşte în acest context o recentă apreciere a site-ului american National Interest, potrivit cărui „înarmarea până în dinţi a enclavei Kaliningrad” ar fi cel mai rău coşmar al NATO.

Avertisment rus

Moscova va percepe orice atac militar împotriva Belarus drept un act de agresiune împotriva Rusiei şi va reacţiona în consecinţă, a avertizat recent ambasadorul rus la Minsk, Mihail Babici, citat de agenţia de presă RIA Novosti, preluată de Agerpres. ‘Un moment foarte important, cred eu (…) atât pentru partenerii noştri din Belarus, cât şi pentru cei care ar pune la cale ceva: un atac asupra Belarus, orice fel de agresiune de ordin militar, va fi perceput ca un atac asupra Rusiei, cu toate consecinţele care decurg din aceasta’,a declarat Babici la postul de televiziune Belarus-1, comentând planurile privind instalarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia, la graniţa de vest a Uniunii statale (Rusia-Belarus).

Uniune statală

Potrivit lui Babici, ‘este un factor alarmant şi imposibil de neglijat’. ‘În această situaţie, noi ne intensificăm eforturile într-un mod adecvat în funcţie de evoluţie. Avem o înţelegere reciprocă absolută cu partenerii noştri din Belarus, dispunem de o grupare regională de trupe şi forţe, am format toate componentele necesare atât pentru apărare, cât şi pentru o lovitură de răspuns’, a adăugat el.
În acelaşi context, diplomatul rus a subliniat că o ‘astfel de confruntare nu va duce la nimic bun’, asigurând totodată că Belarus este ‘absolut protejat’ în această privinţă şi ‘poate fi absolut liniştit’. ‘Suntem o Uniune statală, avem relaţii ca între aliaţi, o politică militară unică, care garantează o securitate absolută cetăţenilor noştri’, a mai spus şeful misiunii diplomatice ruse la Minsk.

Fort Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat în septembrie 2018 că examinează posibilitatea instalării unei baze militare permanente în Polonia, în contextul vizitei omologului său polonez, Andrzej Duda, la Washington. Preşedintele polonez Andrzej Duda „ne-a oferit mult mai mult decât două miliarde de dolari” pentru a înfiinţa o bază permanentă în ţara sa, a declarat Donald Trump într-o conferinţă de presă comună la Casa Albă cu omologul său polonez. „Polonia este pregătită să contribuie semnificativ la prezenţa Statelor Unite în Polonia”, a declarat anterior Trump în Biroul Oval, înainte de întâlnirea cu omologul său polonez. „Dacă sunt gata să facă acest lucru, despre asta vom vorbi cu siguranţă”, a spus preşedintele american. El a subliniat că Statele Unite au avut în vedere această solicitare a Poloniei ”din punctul de vedere al protecţiei militare a ambelor ţări, dar şi al costurilor” pe care le implică.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe belarus, Anatoli Glaz, a declarat ulterior că instalarea unei baze americane în Polonia nu contribuie la stabilitatea în regiune. Potrivit lui, Minskul urmăreşte cu atenţie situaţia şi va lua în considerare în planurile sale de apărare apariţia unei astfel de baze pe teritoriul Poloniei, aminteşte RIA Novosti. (M.B.)

Share our work
Serbia vs. Kosovo: Bătălia pentru resurse

Serbia vs. Kosovo: Bătălia pentru resurse

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, într-o amplă analiză citată de mass-media internațională. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.

Amenințări militare

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Gazivode vs. Ujman

Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Linii roșii

Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)

Share our work
Crimeea, redută nucleară rusă. Contre NATO-Kremlin

NATO: fără noi arme nucleare în statele europene

NATO susține decizia SUA de retragere din Tratatul INF

NATO susține decizia SUA de retragere din Tratatul INF

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că este improbabil ca membrii europeni ai alianţei militare să desfăşoare noi arme nucleare pe teritoriul lor ca răspuns la presupusa încălcare a tratatului dintre Washington şi Moscova privind interzicerea dezvoltării şi utilizării de rachete cu rază medie şi scurtă de acţiune, potrivit RFE/RL, citat de KARADENIZ PRESS. La câteva zile după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat că SUA se va retrage din Tratatul privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), semnat în 1987, Stoltenberg a declarat miercuri că NATO evaluează implicaţiile privind securitatea ca urmare a presupusei nerespectări a pactului de către ruşi. “Nu prevăd ca aliaţii europeni să desfăşoare un număr suplimentar de arme nucleare, ca răspuns”, a precizat el la o conferinţă de presă.
Manifestându-şi sprijinul pentru Washington, Stoltenberg a declarat că “toţi aliaţii [NATO] sunt de acord că SUA respectă în totalitate [tratatul]…. Problema este comportamentul ruşilor”.
De asemenea, el şi-a exprimat speranţa că Rusia şi SUA vor conveni să extindă acordul New START, care restricţionează dezvoltarea şi desfăşurarea armelor nucleare de rază lungă şi urmează să expire în 2021.

Tratatul INF, încălcat

Tratatul INF interzice Statelor Unite şi Rusiei să deţină, să producă sau să desfăşoare rachete de croazieră şi balistice cu lansare terestră cu o rază de acţiune cuprinsă între 500 şi 5.500 de km. Aproximativ 2.700 de rachete au fost anihilate de fosta Uniune Sovietică şi SUA în baza tratatului.
Președintele american Trump a declarat în 20 octombrie că SUA se va retrage din tratatul INF. Donald Trump şi consilierul său pe probleme de securitate naţională John Bolton, care s-a întâlnit cu preşedintele rus Vladimir Putin şi alţi oficiali de top în Moscova în 22-23 octombrie, au invocat temerile Statelor Unite cu privire la ceea ce aliaţii NATO susţin că este o rachetă rusească care aparent încalcă prevederile tratatului şi la faptul că Beijingul, care nu face parte din tratat, a dezvoltat în ultimii ani acelaşi tip de rachete pe care americanii şi ruşii nu le pot dezvolta ca parte a INF.

Amenințări ruse

Rusia va trebui să ţintească ţări din Europa care ar primi eventuale rachete americane cu rază intermediară de acţiune, în cazul în care Statele Unite vor să desfăşoare asemenea rachete, a ameninţat miercuri preşedintele rus Vladimir Putin, potrivit The Associated Press. Anunţul făcut de Vladimir Putin a survenit în urma unei declaraţii a preşedintelui american Donald Trump, de sâmbătă, potrivit căreia SUA intenţionează să se retragă din Tratatul INF, care interzice armamentul nuclear cu rază intermediară de acţiune, încheiat în timpul Războiului Rece, în 1987. Tratatul INF a fost semnat în 1987 de către preşedintele american Ronald Reagan şi ultimul lider al Uniunii Sovietice Mihail Gorbaciov.

Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris

Vladimir Putin și Donald Trump vor avea discuții la Paris

Amenințări cu repetiție

Liderul de la Kremlin nu este la prima ameninţare a aliaţilor NATO. În ultimii ani, oficiali ruşi au subliniat că România este ţintă a rachetelor Rusiei, deoarece găzduieşte sistemul de la Deveselu.
Motivaţia lui Donald Trump ar fi că acordul INF a devenit irelevant după ce Rusia i-a încălcat clauzele şi China – o mare putere militară – nu este semnatară. Lucru care face ca SUA să rămână în urma dezvoltărilor tehnologice.
După vizita consilierului pe probleme de securitate naţională, John Bolton, la Moscova, efectuată între 22 – 23 octombrie, Vladimir Putin a declarat că speră ca Statele Unite să nu dea curs acestei intenţii şi să poziţioneze rachete cu rază intermediară de acţiune în Europa.
Conform liderului de la Kremlin, o asemenea hotărâre ar putea să conducă la repetarea crizei din timpul Războiului Rece, când Statele Unite şi Uniunea Sovietică au înţesat continentul european cu acest tip de rachete, în anii ’80. ”Dacă ei desfăşoară în Europa, vom fi nevoiţi, natural, să răspundem la fel”, a declarat Putin într-o conferinţă de presă, în urma unei întâlniri cu premierul italian Giuseppe Conte. ”Naţiunile europene care vor fi de acord cu asta trebuie să înţeleagă că îşi vor expune teritoriul ameninţării unui posibil atac ca represalii. Acestea sunt lucruri evidente”, a subliniat Putin.

Acuzații reciproce

”Eu nu înţeleg de ce să punem Europa într-un pericol atât de grav”, a continuat el. ”Eu nu văd niciun motiv pentru un astfel de lucru”, a apreciat el. ”Vreau să repet că nu este alegerea noastră. Noi nu vrem acest lucru”, a adăugat liderul de la Kremlin.
SUA şi NATO au acuzat Rusia de încălcarea tratatului prin dezvoltarea sistemului de rachete SSC-8, terestru, care este format din rachete de croazieră de rază intermediară, cunoscut în Rusia sub numele de Novator 9M729.
Imediat după acuzaţiile NATO din 2014, Moscova a negat faptul că ar fi dezvoltat sistemul SSC-8, însă în ultimul an varianta oficială a Rusiei s-a schimbat. Acum Kremlinul admite existenţa sistemului, însă susţine că SUA nu are dovezi conform cărora SSC-8 ar încălca tratatul INF.

Întâlnire nucleară la Paris

Preşedintele american Donald Trump doreşte să se întâlnească cu omologul său rus Vladimir Putin pe 11 noiembrie la Paris, în marja ceremoniilor de comemorare a 100 de ani de la sfârşitului Primului Război Mondial, a declarat recent, la Moscova, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Bolton, citat de mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. ‘Preşedintele Trump va fi foarte bucuros să vă întâlnească la Paris, în marja comemorării a 100 de ani de la semnarea Armistiţiului’, a spus Bolton la începutul întrevederii sale cu Vladimir Putin la Moscova.
Cei doi lideri vor merge la Paris la 11 noiembrie pentru a participa la ceremoniile de comemorare a sfârşitului Primului Război Mondial, la care sunt aşteptaţi peste 60 de şefi de stat şi de guvern.
Donald Trump şi Vladimir Putin s-au întâlnit la primul lor summit bilateral în iulie la Helsinki. Preşedintele american a fost extrem de criticat în Statele Unite pentru că a avut o atitudine foarte conciliantă faţă de omologul său rus. ‘A fost, în opinia mea, o întâlnire utilă şi destul de dură. În cele din urmă, cred că a fost constructivă’, a afirmat Putin despre summitul de la Helsinki. (M.B.)

Share our work
Serbia vs. Kosovo: Bătălia pentru resurse

Analiză: Kosovo, obstacol strategic în opțiunea europeană a Serbiei

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Problema Kosovo este cel mai mare obstacol în calea integrării europene a Serbiei, a afirmat preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie recentă a comisarului european pentru politică de vecinătate şi negocieri în vederea extinderii Johannes Hahn, conform căreia Kosovo nu este singura problemă esenţială pe calea aderării Serbiei la Uniunea Europeană, transmite Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Potrivit lui Vucic, menţinerea păcii şi a stabilităţii şi apărarea securităţii cetăţenilor sârbi din Kosovo-Metohija vor deveni din ce în ce mai dificile, întrucât este tot mai evident că nu va exista o soluţie de compromis.

Blocaj politic

Acest lucru este cauzat de atmosfera din Serbia centrală şi din Kosovo-Metohija, ca şi de factori externi care nu doresc un acord, a declarat Vucic pentru postul de televiziune sârb Pink. ”Cetăţenii trebuie să înţeleagă că economia poate înregistra progrese numai dacă avem pace şi stabilitate şi dacă nu există niciun incident serios în Kosovo”, a reiterat Aleksandar Vucic.
Reamintim că Republica Kosovo şi-a declarat independenţa în februarie 2008, aceasta fiind recunoscută până în prezent de 23 dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene. Ţările membre UE care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru. În acest moment, între Priștina și Belgrad se duce un război diplomatic dur pentru a obține, respectiv împiedica, recunoașterea independenței kosovare.
Negocierile sârbo-kosovare mediate de Bruxelles au dus la un acord cadru în 2013. Totuşi, fiecare parte susţine că cealaltă îşi încalcă angajamentele în domenii precum energia, învăţământul şi drepturile minorităţii sârbe din Kosovo

Kosovo, armată proprie

Parlamentul din Kosovo, teritoriu din Balcani ce se bazează pe trupele NATO pentru a-i asigura protecţia, a aprobat recent crearea unei armate naţionale, deşi minoritatea sârbă susţine că măsura este ilegală, relatează mass-media internațională, citată de KARADENIZ PRESS. Deputaţii sârbi din Parlamentul de la Priștina, susţinuţi viguros de Belgrad, care nu recunoaşte independenţa Kosovo, au blocat o astfel de măsură în trecut spunând că înfiinţarea unei armate naţionale necesită o schimbare a Constituţiei.
Însă, trei legi promovate de guvernul kosovar şi votate de parlamentul unicameral de la Pristina modifică mandatul Forţei de Securitate din Kosovo (KSF), care va deveni astfel o armată naţională cu 5.000 de militari activi şi 3.000 de rezervişti – ceea ce, susţine guvernul kosovar, nu necesită modificări ale Constituţiei. Măsura a fost aprobată cu 98 de voturi în parlamentul de 120 de locuri al Kosovo, deşi a fost boicotată de cei 11 deputaţi sârbi. Un al doilea vot va avea loc în zilele următoare.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Legi contestate

Forţa de Securitate din Kosovo este alcătuită din 2.500 de militari, echipată cu armament uşor şi pregătită de NATO. Ea asigură misiuni precum gestionarea situaţiilor de criză, protecţia civilă şi aprovizionarea.
‘Cele trei legi au un singur scop, acela de a proteja integritatea teritorială a Kosovo, de a proteja cetăţenii tuturor comunităţilor din Kosovo’, a declarat premierul Ramush Haradinaj înaintea votului.
Teritoriul balcanic fără ieşire la mare, cu 1,8 milioane de locuitori, este încă păzit de 4.000 de militari NATO la aproape două decenii de la încheierea războiului. NATO a declarat că nu intenţionează să părăsească Kosovo în viitorul apropiat, dar a sugerat că orice schimbare a statutului KSF ar putea conduce la o reducere a forţelor sale. ‘Orice schimbare în structura, mandatul şi misiunea Forţei de Securitate din Kosovo trebuie decisă de autorităţile kosovare’, a declarat un oficial NATO, citat de mass-media internațională.

Garanții pentru Kremlin

Serbia nu vrea şi nu va adera la Alianţa Nord-Atlantică, a declarat recent, în Rusia, Maja Gojkovici, preşedintele Parlamentului de la Belgrad, informează site-ul agenţiei Tass. „În actualele condiţii geopolitice marcate de instabilitate, Serbia a decis în Parlament să menţină neutralitatea militară. Ca naţiune, vrem să ne protejăm spaţiul aerian şi ţara”, a declarat Maja Gojkovici într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.
„Serbia nu doreşte şi nu intenţionează să adere la NATO. Istoria noastră în privinţa acestei relaţii este prea dificilă pentru a ne mai gândi. Totuşi, Serbia rămâne deschisă cooperării, iar politica de neutralitate militară face posibilă cooperarea activă cu toţi partenerii din regiune şi din alte zone, în interesul stabilităţii”, a precizat Gojkovici.

Kosovo, așa-zis stat

Kosovo este pentru Serbia un aşa-zis stat, indiferent cum se referă la el Washingtonul şi ambasadorul SUA la Belgrad, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic, comentând o declaraţie a ambasadorului american Kyle Scott conform căreia Kosovo este un stat suveran, relatează mass-media sârbă. „Ar fi fost frumos din partea lui să fi arătat ceva mai mult respect pentru ţara gazdă”, a afirmat Vucic, adăugând că reprezentantul guvernului sârb care a participat la evenimentul în cadrul căruia Kyle Scott a făcut respectiva declaraţie, ar fi trebuit să reacţioneze. „Orice ar însemna pentru dumneavoastră aşa-zisul guvern din Kosovo, pentru noi este un aşa-zis guvern”, a insistat preşedinte sârb, care a mai menţionat în context că datoria diplomaţilor nu este de a-i corecta pe jurnalişti, ci de a le răspunde la întrebări.

Bătălia pentru resurse

Parte integrantă a Kosovo’, ‘proprietate a Serbiei’: lacul artificial Gazivode aminteşte cât de departe este un acord de normalizare între Pristina şi Belgrad, care ar trece printr-o modificare a frontierelor, notează France Presse, citată de mass-media. Susţinută public de către Washington şi cu jumătate de voce de Paris, respinsă de Berlin, această idee are meritul simplităţii aparente.
Evocată fără a intra în detalii în această vară de preşedinţii sârb şi kosovar, Aleksandar Vucic, şi Hashim Thaci, ea ar consta – potrivit presei locale – într-un schimb de teritorii: Serbia ar oferi cel puţin parţial Valea Presevo (populată preponderent de albanezi) şi va recupera zona situată la nord de oraşul divizat Mitrovica, unde staţionează în continuare o forţă internaţională de menţinere a păcii.
Cu o lungime de 24 de km şi traversat de graniţă, lacul cu 370 de milioane de metri cubi de apă reaminteşte însă că nimic nu este simplu între Serbia şi fosta sa provincie predominant albaneză, a cărei independenţă Belgradul refuză să o recunoască.
Serbia a pierdut controlul asupra Kosovo în urma bombardamentelor NATO care au forţat-o să-şi retragă trupele implicate într-un conflict împotriva gherilei separatiste kosovare albaneze (1998-1999, 13.000 de morţi). Potrivit estimărilor, circa 120.000 de sârbi au rămas în Kosovo şi îşi susţin fidelitatea faţă de Belgrad.

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Gazivode vs. Ujman

Gazivode, pe care kosovarii albanezi îl numesc Ujman, se întinde în proporţie de trei sferturi pe teritoriul kosovar, dar într-un sector predominant sârb, unde Pristina nu a ajuns să-şi impună jurisdicţia. Lacul are o importanţă crucială pentru independenţa energetică şi alimentarea cu apă a provinciei Kosovo.
‘Gazivode arată cel mai bine în multe privinţe amploarea problemei cu care ne confruntăm, diferenţele noastre, luptele noastre politice aprige’, a declarat Aleksandar Vucic în timpul vizitării acestui lac la 9 septembrie. Pristina s-a opus acestei vizite, dar apoi a cedat: ‘Au existat presiuni din partea Uniunii Europene, nu am avut de ales’, a explicat ministrul de externe kosovar Behgjet Pacolli.
Trei săptămâni mai târziu, Hashim Thaçi a replicat printr-o sesiune foto în cursul unei plimbări cu barca cu motor pe lac, suscitând indignarea Belgradului. ‘O vizită normală la una dintre frumuseţile noastre’, a spus el.
În timpul vizitei lui Aleksandar Vucic, lucrătorii de la baraj l-au decorat cu un drapel sârbesc. ‘Dreptul de a gestiona Gazivode aparţine Serbiei’, a declarat Srdjan Vulovic, directorul companiei ‘Ibar’, societate publică înfiinţată de Belgrad, care vinde apă în Kosovo aşa cum a făcut-o şi în perioada iugoslavă.
Potrivit acestuia, barajul a fost construit în anii 1970 şi ‘întregul împrumut, în valoare de aproximativ 90 de milioane de dolari, a fost rambursat de Republica Serbia’.

Linii roșii

Şeful negociatorilor kosovari, Avni Arifi, avertizează că la viitoarele discuţii va considera ‘deplasată orice tentativă de a lansa vreo dezbatere legată de lac’. ‘Este o resursă a Kosovo, (…) şi nu discutăm despre resursele noastre cu Serbia’, a declarat el pentru AFP. Lacul aparţine ‘teritoriului inalienabil al unei ţări suverane’, adaugă şi premierul Ramush Haradinaj.
‘Vucic şi amicii săi politici din Serbia ştiu foarte bine’ că acest lac ‘este călcâiul lui Ahile al Kosovo’ a cărei ‘independenţă şi stabilitate ar fi pusă sub semnul întrebării’ dacă ‘ar reveni Serbiei’, susţine Agon Dida, expert kosovar în probleme energetice.
Lacul furnizează apă celor două centrale cu cărbune ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’, care produc 95% din energia electrică a provinciei.
‘Fără Gazivode, Kosovo ar fi lipsit de energie electrică’, recunoaşte Srdjan Vulovic. ‘Kosovo ar fi într-o situaţie de risc energetic’, recunoaşte şi Agon Dida. Fără răcire, ‘Kosovo A’ şi ‘Kosovo B’ s-ar putea opri rapid, lăsând în întuneric circa 1,8 milioane de persoane.
Potrivit lui Ilir Abdullahu, directorul noii staţii de epurare a apelor uzate care a rezolvat lipsa cronică de apă din Pristina, lacul este ‘singura alternativă pentru aprovizionarea’ acestei infrastructuri. Circa 700.000 de locuitori din sudul Ibar depind de el.
Dar preşedintele sârb Aleksandar Vucic spune că dependenţa este dublă: ‘Nici oamenii din Zubin Potok şi Ibar Kolasin (sectoarele sârbeşti) nu pot rămâne fără Gazivode’. (M.B.)

Share our work