SUA forțează ameliorarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina

SUA forțează ameliorarea relațiilor dintre Belgrad și Priștina

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, a declarat că „este momentul ca Serbia şi Kosovo să ajungă la un acord”, declaraţie făcută după o întrevedere avută la Casa Albă cu preşedintele kosovar Hashim Thaci, relatează mass-media de peste Ocean, citată de KARADENIZ PRESS. „Statele Unite sunt pregătite să ajute ambele părţi să realizeze acest obiectiv istoric”, a scris Bolton într-un mesaj postat pe Twitter.

Kosovo, sprijinit de SUA

Preşedintele Kosovo Hashim Thaci şi-a exprimat, de asemenea, optimismul după întrevedere şi i-a mulţumit responsabilului american pentru „sprijinul deplin pe care îl are Kosovo în cadrul administraţiei sale”. „Am convenit că există o şansă istorică de dialog pentru ambele ţări care nu ar trebui ratată”, a spus Thaci, adăugând că acest lucru va ajuta la eforturile fostei provincii sârbe de a adera la NATO, ONU şi UE.
Întâlnirea a survenit la o zi după ce Thaci s-a întâlnit cu secretarul de stat american Mike Pompeo, care a încurajat Kosovo să „profite de această oportunitatea unică de a ajunge la o înţelegere istorică globală cuprinzătoare cu Serbia”, în cadrul unui proces de dialog facilitat de UE, a declarat purtătorul de cuvânt Heather Nauert.

Demers american

Pompeo a cerut de asemenea Pristinei să anuleze taxele vamale aplicate la importurile din Serbia săptămâna trecută, ca răspuns la campania acestei ţări de a menţine Kosovo în afara Interpol. Kosovo a crescut miercurea trecută cu 100% taxele vamale aplicate produselor sârbeşti, a doua zi după ce a ratat din nou aderarea la organizaţia internaţională de poliţie Interpol din cauza „campaniei feroce” a Serbiei, notează AFP. „Normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este singura cale clară pentru a înlesni integrarea ambelor ţări în comunitatea statelor occidentale”, se arată într-un comunicat.

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia

Proteste sârbe

Mii de sârbi din nordul Kosovo s-au reunit în Kosovska Mitrovica pentru a protesta paşnic faţă de decizia autorităţilor de la Pristina de a impozitat cu 100 % mărfurile sârbeşti, relatează agenţia Tanjug. Protestatarii purtau bannere pe care scria: ”Vrem pace, nu război”, ”Nu ne înfometaţi copiii”, ”UE, deschide ochii”, ”Stop violenţei din partea Pristinei” şi ”Avem dreptul la pâine”. Ei spuneau că nu-i vor permite Pristinei să-i expulzeze din teritoriu prin măsuri discriminatorii.
Înainte de protest, primarii din patru oraşe cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo au demisionat şi adunările municipale au decis încetarea activităţii autorităţilor locale până când Pristina îşi va retrage decizia.
Reamintim că Republica Kosovo, cu o populaţie majoritar albaneză, aproximativ 90%, şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de mari puteri occidentale, dar nu şi de România, Spania, Slovacia ori Serbia, stat care continuă să revendice suveranitatea asupra regiunii.

Belgrad, supărat pe NATO și KFOR

Serbia nu mai are niciun motiv pentru a avea încredere în misiunea KFOR şi în NATO întrucât tot ceea ce acestea au afirmat despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliţiei din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, transmite Tanjug. Vucic şi premierul sârb Ana Brnabic s-au întâlnit cu ambasadorul rus după ce trupele ROSU au arestat trei bărbaţi sârbi în nordul oraşului Kosovska Mitrovica.
În situaţia actuală, Serbia va continua să acţioneze într-o manieră serioasă şi responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în KFOR şi NATO, a subliniat şeful statului sârb.
De partea sa, Cepurin a afirmat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din Kosovo şi consideră că Serbia va fi capabilă de a face în mod responsabil faţă provocărilor şi a ameninţărilor cu folosirea forţei.

Arestări contestate

Trei sârbi din Kosovo au fost arestaţi recent în nordul oraşului divizat Mitrovica în ancheta privind asasinarea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanovic, împuşcat mortal, la 16 ianuarie, în faţa biroului său de agresori necunoscuţi. ‘Vă pot confirma că a avut loc o operaţiune în partea de nord din Mitrovica în legătură cu asasinarea lui Oliver Ivanovic. Patru persoane au fost arestate, dintre care trei în legătură cu acest caz’, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliţiei din Pristina, Baki Kelani.
Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.
Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect.
Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo. Anterior, forțele speciale kosovare au încercat preluarea controlului asupra centralei hidroelectrice ‘Gazivode’ de la granița comună, controlată oficial de Belgrad.
Reamintim că oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.
Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar

Amenințări militare

La Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic i-a convocat pe miniştrii apărării şi de interne, împreună cu alţi responsabili militari şi ai poliţiei. Această decizie vine la scurt timp după ce Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.

Războiul pentru Interpol

​Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat. (M.B.)

Share our work
Kremlin-ul intensifică militarizarea Crimeei. S-400, simbolul anexării la Federația Rusă

Kremlin-ul intensifică militarizarea Crimeei. S-400, simbolul anexării la Federația Rusă

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Federaţia Rusă va desfăşura în curând o a patra divizie de sisteme antirachetă S-400 sol-aer în peninsula Crimeea, a anunţat reprezentantul Districtului Militar de Sud al Rusiei, locotenentul Vadim Astafiev, citat de mass-media regională. Potrivit lui Astafiev, după trageri reuşite de pe poligonul din regiunea Astrahan, sistemele S-400 vor fi aduse la locul de desfăşurare permanentă în Crimeea. Tragerile de pe poligon au fost întreprinse pe ţinte care au imitat rachete de joasă altitudine, de mare viteză şi balistice.
Înainte de aceasta, apărarea antirachetă a Peninsulei Crimeea era asigurată de trei divizii de sisteme S-400, urmând ca până în 2025 contingentul apecializat să ajungă la 8 divizii.

Legea marțială, motiv de militarizare

Informaţiile privind desfăşurarea unei noi divizii de S-400 în Crimeea survin după ce Ucraina a introdus legea marţială pentru 30 de zile la zonele sale de frontieră, ca urmare a capturării, duminică, de către paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a două nave-vedetă şi a unui remorcher al marinei ucrainene în apele teritoriale ruse din largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
Potrivit agenţiei de presă RIA Novosti, sistemele S-400 vor fi operaţionale până la sfârşitul acestui an.

Peninsula, militarizată excesiv

După anexarea Crimeii în 2014, autoritățile ruse au adus în peninsulă armament și personal militar, astfel încât aceasta a devenit o bază militară imensă, se arată într-un recent raport al Ministerului ucrainean de Externe prezentat la ONU, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. De 4 ani de când peninsula se află sub controlul Moscovei, Kremlinul a dislocat aici peste 32 de mii de militari din unități de elită ale armatei federale, inclusiv trupe speciale, infanterie marină, blindate și parașutiști, mai relatează sursa citată.
În toată această perioadă, numărul navelor de luptă a ajuns la cel puțin 71, inclusiv șapte submarine nucleare, în contextul acutizării situației de securitate din Marea Azov și a consolidării Flotei militare ruse din Marea Neagră.
Numărul avioanelor de luptă se ridică la cel puțin 122 de aparate, în peninsulă fiind desfășurate și peste 16 sisteme de rachetă S 300 și S 400.
Ucrainenii susțin că până la anexare, în peninsulă nu era nici un tanc, iar acum sunt cel puțin 40, numărul transportoarelor blindate s-a majorat de la 92 la 583. Ucraina nu avea dislocate în această regiune o cantitate similară de sisteme de armament.
Rușii au adus în Crimeea și peste 160 de complexe de artilerie, Ucraina având doar 16 până în 2014.

Crimeea, fortăreață nucleară rusă

Crimeea, fortăreață nucleară rusă

Crimeea nucleară

Rusia continuă pregătirea infrastructurii militare din Crimeea pentru instalarea de arme nucleare, a declarat anterior ambasadorul Ucrainei la ONU, Vladimir Ielcenko, indicând că Moscova a dublat numărul trupelor sale din peninsula ucraineană anexată în martie 2014. În acest sens, a afirmat Ielcenko, Rusia transferă trupe şi echipamente prin Marea Azov şi nu a renunţat la planul său de a obţine un coridor terestru dinspre Donbas (estul Ucrainei) în Crimeea.
‘În Crimeea ocupată are loc o militarizare intensă. Rusia şi-a dublat forţele militare din peninsula şi continuă pregătirea infrastructurii de aici pentru desfăşurarea de arme nucleare, inclusiv modernizează depozitele de muniţii nucleare din epoca sovietică’, a declarat diplomatul ucrainean în cursul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei. (N.G)

Share our work
Președintele Trump neagă că SUA îl va extrăda pe Gulen în Turcia

Președintele Trump neagă că SUA îl va extrăda pe Gulen în Turcia

Clericul musulman moderat Fethullah Gulen, declarat dusmanul public numarul unu de catre presedintele turc Erdogan

La câteva zile după ce NBC a susţinut că administraţia SUA ar lua în considerare extrădarea clericului Fethullah Gulen în Turcia, cu scopul de a calma Ankara cu privire la uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi consulatul saudit din Istanbul, preşedintele Donald Trump a negat zvonurile. Liderul SUA le-a declarat reporterilor la Casa Albă că nu ia în considerare extrădarea lui Gulen, declarat inamicul numărul unu al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, locuieşte în autoexil în statul american Pennsylvania
Preşedintele a afirmat că “avem un moment foarte bun cu Turcia”, făcând referire la eliberarea de către regimul Erdogan a pastorului american Andrew Brunson în luna octombrie, adăugând că SUA întotdeauna urmăreşte să facă “orice poate pentru Turcia”.

Zvonuri de presă

Recent, NBC a raportat că administraţia de la Casa Albă a cerut Departamentului de Justiţie şi FBI-ului să găsească modalităţi pentru a-l extrăda pe Gulen şi că această presupusă mişcare ar fi o încercare de a reduce tensiunile dintre Arabia Saudită şi Turcia, ambele aliaţi cheie ai SUA, generate de uciderea lui Khashoggi în luna octombrie.
Comentariul lui Trump a fost similar cu cel făcut de Nicole Navas Oxman, purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiţie (DOJ), care a precizat pentru Reuters că DOJ “nu a fost implicat în şi nu este conştient de niciun fel de discuţii” cu privire la extrădarea lui Gulen. În plus, purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Heather Nauert, a respins de asemenea raportul NBC, precizând recent: “Casa Albă nu a fost implicată în nicio discuţie legată de extrădarea lui Fethullah Gulen”.

Ankara amenință

Turcia a precizat anterior că orice încercare a Washingtonului de a-i submina investigaţia asupra uciderii jurnalistului saudit nu va funcţiona. Ankara, care a furnizat mass mediei turcă și internațională mai multe informaţii care aparent implică conducerea saudită în moartea lui Khashoggi, a exclus orice fel de cooperare cu americanii în schimbul calmării investigaţiei sale, conform Business Insider.
Un oficial turc anonim a declarat pentru NBC News că guvernul din Ankara nu a legat investigaţia privind uciderea lui Khashoggi de cazul extrădării lui Gulen.

Probe audio

De asemenea, mass-media turcă a precizat, citând surse din cadrul anchetei, că planificarea uciderii lui Khashoggi a fost înregistrată audio. Proba audio, aparent aflată în posesia investigatorilor turci, include o conversaţie de 15 minute în care “echipa saudită discuta cum să îl execute pe Khashoggi”, potrivit publicaţiei Hürriyet Daily.
Raportul din Hürriyet a contrazis o declaraţie făcută de adjunctul procurorului public saudit, Shaalan al-Shaalan, care a afirmat că echipa a fost de fapt trimisă în Istanbul să îl recupereze pe jurnalist şi să îl aducă înapoi în Arabia Saudită.
Decizia de a-l ucide pe jurnalist – un critic moderat al Riadului – aparent a fost luată de şeful echipei după ce nu au reuşit să îl convingă pe jurnalist să se conformeze cererilor lor. (Mihai Isac)

Share our work
Editorial: Dodon, acest „dom` Goe” al colhozului politic de tip sovietic!

Editorial: Dodon, acest „dom` Goe” al colhozului politic de tip sovietic!

Președintele R. Moldova Igor Dodon, discurs în fața camerelor în Duma de Stat a Rusiei, 21 noiembrie 2018.

De ani buni de zile, PSRM nu reușește să ofere niciun lider autentic în afară de Igor Dodon. Și pentru aceste alegeri parlamentare, Dodon va călca din nou pe litera constituției și va juca rolul de locomotivă pentru partidul pe care de facto încă îl conduce.

Pentru el, legea supremă s-a dovedit de mai multe ori doar o chestiune arbitrară ce poate fi încălcată în picioare. O mentalitate pe care Dodon o perpetuează și epoca sovietică până în ziua de azi.

Poziționarea sa, la mitingul din 18 noiemberie, ca cel care îi așteaptă pe ceilalți lideri ai formațiuni în capul străzii ce dă în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, dă măsura imagologică a cine este cu adevărat șeful în PSRM.

Igor Dodon nu a făcut niciodată transferul de imagine personală către partid, ci l-a ținut mai degrabă prizonier al propriilor interese. Nu a încurajat ridicarea vârfurilor din PSRM, deoarece în calitate de fost uzurpator al bătrânului Vladimir Voronin, îi este frică că într-o zi vor urma și alți tineri mai energici care îl vor detrona. Îi vor rupe partidul și îi va lua puterea prin mașinațiuni.

Dodon vede în PSRM doar un vehicul prin care își poate realiza visul. Acela de a deveni un președinte omnipotent pe modelul lui Lukașenko în Belarus sau Putin în Rusia, ceilalți de sub el fiind doar niște obedienți executanți.

În aceste alegeri parlamentare, Dodon a început deja să se comportent ca un agent de campanie pentru PSRM încă de la începutul toamnei. Atunci, Dodon a negociat cu oligarhul rus Konstatin Malofeev aducerea la Chișinău a Congresului Mondial al Familiei, un eveniment electoralo—ultraconservator pentru pe care Kremlinul îl păstorește din spate de ani buni de zile printr-o mână de „idioți utili”.

De altfel, Dodon a zburat din nou la Moscova, acolo unde a cerut din nou ajutorul Rusiei pentru aceste alegeri. Își va face câteva poze în care își va asocia imaginea cu o serie de lideri de la Moscova și va vorbi cu diaspora moldovenească de acolo. Marea lor majoritate sunt votanți de stânga pro-ruși și este poate cel mai fidel electoral al PSRM, astfel că Dodon a ales să acorde atenție primară acestui segment.

PSRM funcționează în continuare ca un colhoz politic subordonat figurii unui soi de pseudo-dictator populist. Plata dinspre neacealnic este generoasă și nimeni nu are obiecții sau ambiții de mai mult. Deocamdată, totul se păstrează în limite rezonabile.

Socialiștii nu au reușit să crească organic, ci doar ca alternativă oarbă la actuala guvernare care nu a rezolvat prea multe probleme în rândul populației, dar au flurat tot timpul steagul UE, susținând declarativ că s-ar afla sub valorile lui.

Dodon este doar un cărător politic al proiectului Moscovei la Chișinău de a îndepărta acest stat de drumul european. Rolul nu este de a construi, ci de a dărâma. De a face opoziție la orice tentativă de occidentalizare a spațiului R. Moldova. O mentalitate retrogradă care convine de minune Moscovei de a ține R. Moldova ostatică intereselor de pe orbita sa.

Personalitatea sa este una slugarnică, demnă de puțin respect, fapt pe care îl arată mai toți liderii CSI, dar și presa rusă care scrie despre el că este un „băgăcios”. Un copil agitat ce se chinuie să facă poze cu cei mari. Un fel de „domnul Goe” Dodon care face asta atât la Moscova, cât și de fiecare dată când apucă, in corpore, să participe la câte vreun eveniment de mari dimensiuni, așa cum a fost cel recent de la Paris, atunci când s-a marcat trecerea a 100 de ani de la finele Primului Război Mondial.

Republica Moldova are viitor numai dacă scapă de cei ca Dodon și PSRM și atât timp cât alege calea europeană cu adevărat. Cu forțe politice proaspete care să dea un nou impuls acestui parcurs și cu care Bruxelles-ul poate comunică fără rezerve și suspiciuni de iluzionism politic a la russe.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu 

Share our work
Președinția românească a Consiliului UE: sprijin ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Președinția românească a Consiliului UE: sprijin ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Romania se pregateste diplomatic de preluarea Presedintiei Consiliului UE

Ministrul român Teodor Meleşcanu a participat recent la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles, unde a subliniat susţinerea constantă acordată de România parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a încurajat continuarea procesului cuprinzător de reforme necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. În contextul preluării mandatului Preşedinţiei Consiliului UE, România va continua să sprijine aspirațiile Kiev-ului, se mai arată în comunicatul MAE, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS, care mai precizează că la reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Bruxelles au fost abordate subiecte de actualitate de pe agenda europeană, precum Asia Centrală, Bosnia şi Herţegovina, Ucraina, Yemen.

Sprijin european

Discuţia referitoare la Ucraina a prilejuit reiterarea poziţiei UE de nerecunoaştere a aşa-ziselor alegeri din regiunile separatiste, care contravin acordurilor de la Minsk. Miniştrii europeni au exprimat totodată îngrijorare faţă de abordarea agresivă a Federaţiei Ruse în Marea Azov, inclusiv prin creşterea prezenţei militare, exprimând deschidere pentru eventuale măsuri în sprijinul stabilităţii economice a Ucrainei, se menţionează în comunicat.
Teodor Meleşcanu a reiterat sprijinul ferm al României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în interiorul graniţelor sale recunoscute internaţional. El a susţinut necesitatea monitorizării atente la nivelul UE a evoluţiilor din Marea Azov, cu implicaţii strategice pentru întreaga regiune a Mării Negre.

Problema minorităților

Ministrul român Meleşcanu a reamintit susţinerea constantă acordată de România parcursului european şi euroatlantic al Ucrainei şi a încurajat continuarea procesului cuprinzător de reforme necesar în vederea atingerii acestui obiectiv. În evaluarea îndeplinirii acestor reforme, va trebui să se ţină seama inclusiv de chestiunea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în Ucraina, în mod deosebit de asigurarea drepturilor privind limba maternă. (N.G.)

Share our work
Igor Dodon, pelerinaj politic în Duma de Stat

Igor Dodon, pelerinaj politic în Duma de Stat

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon

Liderul rus Vladimir Putin, îngerul politic al președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon a condamnat, în Duma de Stat de la Moscova, apelurile unor politicieni proccidentali de la Chişinău de retragere a trupelor ruse din regiunea separatistă Transnistria. „Sunt convins că atât timp cât nu există o soluţie sustenabilă şi viabilă la problema transnistreană, nici un mecanism de menţinere a păcii şi stabilităţii în perioada post-conflict, doar populiştii şi provocatorii pot vorbi despre oprirea actualei operaţiuni de menţinere a păcii, intenţionând în acest fel să destabilizeze situaţia în Moldova şi în întreaga regiune”, a declarat Igor Dodon într-un discurs rostit în Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului Rusiei.

Laude prezidențiale

„În ultimii 26 de ani, putem observa următoarele rezultate-cheie ale operaţiunii de menţinere a păcii: relansarea atmosferei de pace, crearea condiţiilor pentru negocieri de pace, lipsa crizelor care ar putea conduce la folosirea armelor de către părţile implicate în conflict. De aceea, indiferent cât de mult ar încerca politicienii critici din ţară şi din străinătate, cetăţenii moldoveni ştiu sigur că pacea în Transnistria a fost restabilită datorită actualei misiuni de menţinere a păcii”, a subliniat Igor Dodon, citat de agenţia de presă Tass, preluată de KARADENIZ PRESS.

Limba rusă, aparată politic de Dodon

Tot în Duma de Stat, Igor Dodon le-a promis deputaților ruși să apere limba rusă pe teritoriul Republicii Moldova.„Vreau să menționez că aproape toată populația Moldovei vorbește limba rusă. Peste un milion de persoane au declarat că folosesc zilnic această limbă și, din punct de vedere legal, limba rusă are un statut în Republica Moldova. De aceea vă promit că în calitate de președinte, voi apăra limba rusă”, a spus Dodon.

Binecuvântare politică

Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon a avut o întrevedere cu Veaceslav Volodin, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, relatează mass-media de la Chișinău, preluată de KARADENIZ PRESS. “Am trecut în revistă chestiuni ce ţin de evoluţia relaţiilor moldo-ruse, care au căpătat un impuls serios în urma vizitei oficiale pe care am întreprins-o recent la Moscova. Am salutat înțelegerile la care au ajuns Preşedinţii Moldovei şi Rusiei. De asemenea, am apreciat nivelul înalt al organizării și eficiența primului Forum economic moldo-rus, care a avut loc în septembrie curent, la Chişinău. Mi-am exprimat recunoștința față de Veaceslav Volodin pentru posibilitatea oferită de a rosti un discurs la ședința în plen a Dumei de Stat a Adunării Federale a Rusiei” a menționat președintele Igor Dodon.
Totodată, Igor Dodon a subliniat interesul comun în ce privește restabilirea relaţiilor plenare de prietenie şi parteneriat între cele două state, pe toate dimensiunile, inclusiv pe cea interparlamentară. “Am menționat că grupul parlamentar de prietenie moldo-rus este cel mai numeros din Parlamentul Moldovei și este condus de Zinaida Greceanîi. Am convenit să întreprindem măsurile necesare pentru a dinamiza activitatea acestui grup parlamentar. Am reiterat că obiectivul strategic al Președintelui Republicii Moldova este edificarea unei politici externe echilibrate între Est și Vest și respectarea cu strictețe a principiului constituțional al neutralității permanente” spune Dodon. De asemenea, președintele Moldovei și-a exprimat încrederea că, după alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, se vor deschide noi perspective favorabile pentru aprofundarea parteneriatului strategic cu Federația Rusă.

Spectacole electorale pentru diaspora

În perioada 24 și 25 noiembrie, Igor Dodon împreună cu Irina Vlah, guvernatoarea Găgăuziei, vor avea întâlniri cu diaspora moldovenească din Federația Rusă la Moscova și Sankt-Petersburg
Întâlnirea diasporei din Moscova cu Igor Dodon va avea loc în sala de concerte „Cosmos” și va fi urmată, așa cum anunță mass-media, de un concert cu participarea interpreților Natalia Gordienco, Isidor Glib și formația DoReDos. A doua zi, același program se va ține și la Sankt-Petersburg.
Menționăm că diaspora din Federația Rusă va fi reprezentată de un deputat în viitoarea componență a Legislativului de la Chișinău, PSRM mizând pe câștigarea acestui mandat. (N.G.)

Share our work