EDITORIAL: R. Moldova, pe buza prăpastiei: realități și riscuri pentru 2019

EDITORIAL: R. Moldova, pe buza prăpastiei: realități și riscuri pentru 2019

Sedinta de guvern comuna moldo-romana la Bucuresti

Mulți ar zice că anul 2018 a fost greu pentru R. Moldova. Și n-ar greși cu nimic. Însă, 2019 se anunță a fi unul și mai dificil. Totul este legat de incertitudinea rezultatului alegerilor parlamentare din anul viitor de la Chișinău. Miza este de fiecare dacă foarte mare pentru R. Moldova, atât în plan intern, cât și internațional.

Dar să le luăm pe rând și să vedem care au fost unele dintre cele mai importante momente în economia lui 2018. Trend-ul pe anul în curs al abuzului de putere din partea partidului de guvernământ s-a menținut.

După schimbarea sistemul de vot dintr-unul proporțional într-unul mixt, împotriva recomandărilor UE, PD a continuat să-și fortifice pozițiile și să creeze un sistem bine gândit care să o favorizeze la următoarele alegerile parlamentare.

Pentru a nu afișa imagologic niciun semn de slăbiciune, după ce liderul PPDA Andrei Năstase a câștigat cursa pentru Primăria Chișinăul în iunie, PD a tras din culisele judecătorești toate ițele necesare pentru ca liderul menționat al opoziției să nu nu ajungă în fotoliul de primar.

Acest lucru a constituit picătura care a umplut paharul la Bruxelles, de acolo de unde imediat după anularea rezultatelor alegerilor din iunie, s-a spus „stop joc!”. Comisia Europeană a oprit prima tranșă din ajutorul macro-financiar de 100 de milioane de euro pentru Guvernul de la Chișinău.

S-a invocat atunci, într-un limbaj diplomatic, scăderea standardelor democratice. Dar, în fapt, Bruxelles-ul a spus a tăiat dialogul cu un guvern ce a dovedit că nu este interesat decât de putere și este gata de măsuri nedemocratice, chiar cu accente dictatoriale, pentru a nu pierde puterea.

Colac peste pupăză, întreprinzători ca un SRL, cei de la putere au găsit metoda de avarie și anume un controversat pachet fiscal, acolo unde diavolul stătea în detalii. Mai precis, posibilitatea de cumpărare a cetățeniei moldovenești contra unor sume cuprinde între 100.000 – 250.000 de euro și apoi amnistierea fiscală contra unui procent de 3% la stat.

Pentru noile cetățenii au fost oferite 5.000 de locuri, iar numele viitorilor cetățen moldoveni a fost trecut la secret. Cu alte cuvinte, orice mafiot poate să-și ia cetățenia moldovenească și pentru o taxă de 3% la stat poate să „înălbească” orice sumă obținută pe căi oneroase.

Pericolul este cu atât mai mare cu cât Moldova are putea deveni o nouă gaură neagră de spălare a banilor, după scandalul Landromatului rusesc, atunci când în anii trecuți nu mai puțin de 20 de miliarde de dolari au fost spălate prin intermediul sistemelor bancare și judecătorești din R. Moldova și după „furtul miliardului” din 2014.

Toate suprapuse pe un conflict înghețat cu tente de creștere mocnită, după trupele ruse și transnistrene au efectuat âmpreună, în 2017, peste 200 de exerciții miliare.

Cu așa un peisaj politic intern este greu de crezut că R. Moldova poate continua un parcurs european ingenuu.

Anul 2019 nu se anunță deloc mai liniștit. Algerile parlamentare de „Dragobete” se anunță ca fiind unele cu rezultat incert, iar scenariile nu sunt deloc optimiste pentru partidele pro-europene. Deși a susținut 10 ani că este un partid pro-european, PD și-a dat arama pe față și să metamorfozat într-un „Pro-Moldova”.

Mai mult, vicele său Andrian Candu a spus că „niciodată să nu spui niciodată”, întrebat fiind recent dacă PD ar putea face coaliție la guvernatare cu partidul pro-rusesc PSRM. Un plan devoalat care a arătat încă o dată că „binomul PSRM – PD” este pe cale să se arate în toată splendoarea sa, dacă calculele puterii o vor cere după data de 24 februarie 2019.

La rândul său, Dodon s-a arătat din nou timid la avansuri PD-ului cu care cochetează deja de când a fost ales președinte în 2016. Chiar dacă va reveni la putere în 2019, creditul PD-ul la Bruxelles a expirat, iar relația va fi suficientă și doar de complezență.

Asta chiar dacă formațiunea va încerca să invoce machiavelismul ca scuze pentru acțiunile sale din 2017 și 2018. Bruxellesul va sufla și în iaurt când va veni vorba de ei, cu tot lobby-ul bine plătit acolo, inclusiv cel al eurparlamentarilor români.

O altă problemă majoră la Chișinău va fi la finele lui 2019 faptul că R. Moldova îi va expira contractul pentru livrare de gaze cu Gazprom, iar România nu va putea face în timp util gazoductul Ungheni-Chișinău.

Practic, R. Moldova va merge cu pantalonii în vine la negocierile cu Gazprom, care ar putea impune absolut orice condiții dorește pentru un nou contract. Și nici nu are de ce să nu o facă, mai ales că în 2019 se va finalizata magistrala Turkish Stream, cea care va ocoli R. Moldova și o va scoate din circuit strategic spre Balcani prin care Rusia livra gaze în această zonă.

Totodată, Ucraina va trece și ea în 2019 prin alegeri parlamentare și prezidențiale, fapt ce va avea un impact regional și ar putea avea reverberații și spre Chișinău într-un joc geopolitic extins.

Cu alte cuvinte, lucrurile nu sunt deloc roz pentru viitorul apropiat al R. Moldova, iar 2019 ar putea fi anul decisiv pentru drumul european al R. Moldova în sensul curmării de facto al acestui vector luat în urmă cu o decadă, cu toate riscurile ce derivă de aici.

Cel mai important ar fi anularea dreptului de călătorie fără vize al moldovenilor UE și menținerea sau chiar micșorarea cotelor de export pe piețele europene ale produselor moldovenești, în condițiile în care deja 67% din exporturile R. Moldova merg către UE. Rămâne de văzut în ce măsura R. Moldova se va metamorfoza politic încă o dată în 2019!

Corespondență de la Chișnău, Mădălin Necșuțu

 

Share our work
INTERVIU// Șeful Direcției Operații din MApN de la București: „O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest”

INTERVIU// Șeful Direcției Operații din MApN de la București: „O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest”

Generalul Marian Botea (centru-stânga) în cadrul unei conferințe a German Marshall Fund, ce a avut loc pe 13 Decembrie 2018, la București.

Generalul Marian Botea, șeful Direcției Operații din cadrul Ministerului Apărării al României, a vorbit într-un interviu pentru  Balkan Insight, preluat de EvZ Moldova, despre cele mai mari amenințări hibride la adresa României și ce anume se face în această direcție de către responsabilii pe această zonă din România.

El a detaliat care sunt țințele propagandei ruse în România, dar și în regiune, și cum afectează Ucraina și Republica Moldova. Vă invităm să citiți interviul integral:

Care sunt cele mai importante amenințări hibride la adresa României?

Printre cele mai importante amenințări ar fi, în primul rând amenințările din zona cibernetică. Noi încercăm în acest moment să le asigurăm un răspuns, inclusiv prin înființarea acestui comandament de apărare cibernetică pe care noi îl facem la nivelul Ministerul Apărării.

Este important acum să integrăm eforturile tuturor instituțiilor care au responsabilități. Și ale SRI-ului și ale STS-ului pentru acest domeniu în așa fel încât să putem și contracara, pentru că, în definitiv, aceste amenințări trebuie contracarate.

Nu trebuie doar asigurat un răspuns pasiv, tehnic, de a izola efectele produse de un atac cibernetic. Acesta este unul dintre aspecte.

Al doilea aspect important este abordarea comprehensiv, acest răspuns interinstituțional pe care noi încercăm să-l dăm împreună cu celelalte instituții. Avem un centru militar național de comandă și avem un cadru legal în care noi funcționăm. Există ordonanța de urgență 1, care spune când se activează acest centru, începând de la starea de asediu și când își intră el în responsabilități.

Noi ne antrenăm pe acea secvență. În schimb, pe prima zonă de la starea de urgență, sunt celelalte instituții ale statului care au responsabilități. Aici mă uit spre Ministerul Administrațiilor și Internelor (MAI). Și dânșii au o structură interinstituțională unde noi (MapN) participăm. Acestea sunt în acord cu Constituția.

Legea supremă spune că, atunci când este vorba de amenințare internă, atunci vorbim de un răspuns al unor instituții dedicate care să facă acest răspuns.

Astfel, cu această abordare interinstituțională, respectând acest legal framework este tot la fel de interinstituțional și la nivelul dânșilor.

Ce se va întâmpla acum în viitor, din perspectiva mea, este inevitabil să ne ducem spre capabilități unice, să unificăm acest răspuns, să unificăm aceste răspunsuri foarte complexe pe care trebuie să le dăm.

Activitatea Rusiei pe rețelele de socializare legate de propagandă au sporit, iar noi ca țară democratică nu putem răspunde similar. Ce am putea să facem totuși în cazul acesta?

Noi putem să ne promovăm produsele cu care noi să contracarăm și să țintim audiența care este agresată de propaganda rusă.

Haideți să vă dau numai un exemplu. Propaganda rusă spune: „UE nu va adus nimic, sunteți în continuare săraci, marginalizați, nu sunteți primiți în spațiul Schengen, sunteți o națiune de mâna a doua, deci nu aveți niciun avantaj”.

Este foarte greu de contracarat o astfel de retorică. Asta nu o pot face eu, la nivel militar, cu instrumentele pe care le am. Asta ar trebui făcută în altă zonă, undeva mai sus. Aici, eu cred că lucrurile acestea ar trebui să treacă dincolo de diplomația publică și trebuie să se ducă undeva în zona guvernamentală.

Trebuie explicat foarte multe dincolo de înseamnă ambientul nostru politic național, orientat spre interior, trebuie să ne ridicăm un pic deasupra și să abordăm aceste audiențe simple ale propagandei. Este la fel de important.

Este doar un exemplu cu audiența simplă, dar sunt targetați și lideri. Ne uităm și la ce vulnerabilități au liderii și cum îi putem consilia pe ei să-și protejeze aceste vulnerabilități pe care ei le expun în momentul pe care ei le au atunci când ies în public.

Practic, vedem o schimbare și la nivel de lideri politici care preiau din retorica rusească într-un mod populist?

Ca militar, vă rog să-mi permiteți să nu abordez acest aspect pentru că trebuie să fiu obedient, „master-ului” meu politic. Eu mă uit la instrumentul meu militar și la atribuțiile pe care le am.

Credeți că o astfel de tendință, de preluare de către oameni politici a unor mesaje ce rezonează cu temele propapagandei ruse, este reală. Ar putea fi încadrată aceasta ca amenințare hibridă la adresa României?

Da, poate fi. Normal că este amenințare, dar repet nu este treaba instrumentului militar să contracareze această amenințare, sunt alte instrumente la nivel național care se ocupa de acest lucru. Pentru că cu asta se ocupă, s-a întâmplat în cele mai democratice state. Ne uităm la cum a influențat alegerile în SUA, în Franța, peste tot sunt dovezi ale implicării propagandei ruse pe rețelele de socializare, și nu numai, pentru a influența într-un fel sau altul în favoarea lor alegerea unui anumit candidat.

Republica Moldova poate fi o poartă de intrare mai facilă pentru intrarea propagandei ruse în România. Cum vedeți R. Moldova și media de acolo, dominată de presa de limba rusă, că ar afecta România într-un fel sau altul?

Situația din R. Moldova este extrem de complicată, din cauza faptului că există o eterogenitate acolo. Jumătate din moldoveni lucrează în Rusia și repatriază banii de acolo, și atunci este normal să existe o orientare către Est, iar cealaltă lucrează în Europa și România și atunci influența este alta.

Acasă, în R. Moldova, aceste două curente se întâlnesc și probabil ale loc o luptă care se reflectă și la nivel politic în evoluțiile care sunt acolo și la nivel politic, acolo unde sunt tensiuni la nivel politic între președinte și guvern, suspendarea deasă a președintelui, atunci când au de promovat o chestiune legală.

Sunt tot felul de tensiuni acolo. Moldova este extrem de importantă pentru noi. Din păcate, apropierea de Moldova poate fi făcută doar în cadrul organizațiilor internaționale din care suntem și noi parte și asta trebuie să facem.

Cheia problemei este la Ucraina. Pentru că Ucraina puternică și orientată spre Vest este pentru România din punct de vedere securitar este mana cerească.

O Ucraina puternică și prietenoasă ar sprijini R. Moldova să se orienteze mai bine către Vest. Din punct de vedere securitar, ar fi „the first responder” (primul factor de respuns -n.r.) la tot ce înseamnă amenințarea rusă către zona de est a Europei.

Din ce înțeleg eu, Estul Ucrainei și Crimeea sunt jucate. Ele se mai pot discuta doar la nivel politic. Ori este foarte puțin probabil ca ele să mai revină (la Ucraina –n.r.). Rușii consolidează aceste poziții acolo acum. Tot ce intenționează ei acuma este să facă „shaping”(contureze și să consolideze prezența lor militară acolo -n.r). Să facă legătura între Est, pe uscat și să ia cele două porturi Sevastopol și Mariupol. Ele sunt foarte importante pentru ceea ce înseamnă extracțiile de zăcăminte din estul Ucrainei.

De exemplu, la Iași, se pot prinde frecvențele Radio Sputnik, un bastion al propagandei ruse în R. Moldova, dar și în zona de est a României. Pot interveni instituțiile statului român în acest sens?

Nu, aici este vorba despre controlul frecvențelor, pentru că contracararea unor frecvente este un act de agresiune. Noi nu putem să facem așa ceva. Este o agresiune informațională (din partea Sputnik –n.r.) și atunci trebuie contracarată și menținuți aceeași termeni și demontată strategia lor de influențare.

Strategia Rusiei este să își promoveze obiectivele strategice la scară globală. Ei asta vor devină – un „independent global power” (putere la nivel global -n.r.). Am avut ocazia să particip la unul din cursurile de la NATO Defence College de la Roma și să discutăm cu Dmitri Suștov, șeful Studiilor Strategice din Rusia și unul dintre oamenii din cercul apropiat al lui Vladimir Putin.

Acesta a spus foarte clar care sunt aceste obiective ale lor pe care și eu le-am scos în evidență. Le-a recunoscut cu o non-șalanță fabuloasă. Că toată lumea influențează zona de interes strategic, toată lumea face „shaping”, toată lumea a încălcat drepturile internaționale și de aceea o fac și ei (rușii –n.r.).

Au dat exemple și de pe vremea Războiul Rece cu canalul Panama și altele. Acesta este modul lor de abordare. Ceea ce au făcut în Ucraina, nu este potrivit pentru România.

Scenariul va fi unul croit pentru noi din punct de vedere politic, economic, informațional pentru a ne atrage în sfera lor de influență, să ne influențeze decizia strategică, folosind toate instrumentele pe care le au la îndemână, sau să creeze un conflict înghețat.

Nu poți să creezi acest conflict înghețat. Poate ar fi putut dacă eram împreună cu Moldova la începutul anilor 1990. Atunci ar fi fost o oportunitate pentru ei să facă „shaping” cu noi, așa cum au făcut cu și ceilalți din alte state.

Ați observat vreun trend de la anexarea Crimeei și până în prezent de sporire a amenințărilor hibride din partea Rusiei asupra României?

Nu pot să spun că este o agresiune la adresa României. Este un răspuns la tot ce înseamnă modalitatea de a aborda descurajarea atât la nivel național, cât și la nivel apropiat.

Așa cum spuneam, în momentul în care Gruparea Permanentă Navală a NATO, sau o altă grupare vine în Marea Mediterană, sau nave militare care intră în Marea Neagră în concordanță cu Tratatul de la Montreux numai pentru 21 de zile, vin și execută activități militare în apele internaționale atunci când ne antrenăm, acestea sunt preluate de la la intrarea în strâmtori, monitorizate tot timpul și agresate la modul că rușii demonstrează capacitatea de luptă.

Marea Neagră este survolată tot timpul de aviația rusă. Ei fac antrenament cu aviația strategică. Nu trec [de frontierele aeriene]. Și atunci este ridicată (din România –n.r.) poliția aeriană și însoțiți până ce ies din spațiul aerian național.

Asta se întâmplă și cu „enhanced air policing” (misiunea de poliție aeriană asigurată de NATO -n.r.) din Canada.

Ultimul incident din Marea Azov va determina o dinamică pe mai departe și în Marea Neagră?

Nu, este o problemă ce ține de securitatea Crimeii și eu așa o văd, după cum Crimeea este legată ombilical de ceea ce întâmplă în Estul Mediteranei și în Orientul Mijlociu cu prezența rusă în regiune.

Este un joc extrem de coerent pe care Rusia îl practică. Atât în plan diplomatic, cât și militar, în special cu ultimul. Instrumente economice nu au, sau mai bine spus este aservit instrumentul militar și așa încearcă ei să-și promoveze obiectivele strategice.

Share our work
Curtea de Apel București a respins cererea de extrădare a jurnalistului turc de la Zaman România

Curtea de Apel București a respins cererea de extrădare a jurnalistului turc de la Zaman România

Jurnalistul turc, Kamil Demirkaya, pe scările Curții de Apel București, după aflare deciziei în privința extrădării sale

Curtea de Apel Bucureşti a respins, vineri, cererea autorităţilor turce de extrădare a jurnalistului turc Kamil Demirkaya de la publicaţia Zaman România. Anterior, acesta lucrare la Zaman Bulgaria din 2003 până în 2011.  Demirkaya a declarat vineri, după ce Curtea de Apel Bucureşti a respins cererea de extrădare emisă pe numele lui de autorităţile din Turcia, că a avut încredere „totală” în Justiţia din România, subliniind că a primit foarte multe mesaje de susţinere.

„Sunt foarte fericit, foarte bucuros. Aveam încredere totală în Justiţia din România şi astăzi Justiţia ne-a confirmat acest lucru. Colegii mei ziarişti din Turcia nu sunt la fel de norocoşi ca mine. Conform statisticilor internaţionale, în momentul de faţă, sunt 326 de ziarişti întemniţaţi, iar mai mult de jumătate – 174 – sunt în temniţele din Turcia. Noi ne iubim ţara, dar nu ne-am dorit ca ţara să ajungă în starea în care se află acum.

În toată această perioadă, de la declanşarea acestei proceduri (de extrădare – n.r.), colegii din mass-media din România ne-au ajutat foarte mult, au privit cu interes acest subiect. Am văzut acest ajutor reciproc şi solidaritate, care s-a manifestat atât la nivelul jurnaliştilor din România, dar şi la nivelul societăţii civile şi al populaţiei. Am primit foarte multe mesaje de susţinere”, a spus Demirkaya după aflarea sentinței, relatează Agerpres.

Anterior deciziei, Demirkaya ceruse azil politic în România, motivând că este persecutat politic.

„Nu doresc să fiu trimis în Turcia. Justiţia nu funcţionează. Cadrele didactice şi jurnaliştii sunt o ţintă pentru autorităţile de acolo. În momentul de faţă, conform statisticilor, din 326 de ziarişti încarceraţi la nivel global, aproximativ 170 sunt reţinuţi în Turcia. (…) Mă opun extrădării.

Motivul pentru care mă opun extrădării este că Justiţia nu funcţionează corect în Turcia. Există tortură. (…) Foarte mulţi ziarişti de la sediul central Zaman din Istanbul au fost trimişi la închisoare, precum şi rude de-ale mele”, declarase acesta anterior deciziei de astăzi.

El a respins declarațiile din dosarul pe care îl vede ca fiind făcut la comandă în Turcia.

„În dosar se găsesc două acuzaţii, absurde din perspectiva noastră. Primul aspect care mi se reproşează este că aveam conturi la o bancă, care la momentul inaugurării a fost deschisă chiar de către preşedintele Erdogan şi de membrii Cabinetului din acea perioadă. La nivelul României, apreciem că se află 10.000 de cetăţeni turci şi aproape jumătate au conturi la această bancă.

Dacă am ţine cont de aceste acuzaţii, atunci ar trebui să extrădăm 5.000 de cetăţeni turci cu această motivaţie. A doua acuzaţie din dosar se referă la faptul că am folosit o aplicaţie de mesagerie, de tip WhatsApp, aplicaţie care se numeşte ‘Bylock’, dar care era deschisă către toţi utilizatorii la nivel mondial. Din câte ştiu, aplicaţia a avut cam 600.000 de utilizatori la nivel global.

Atunci şi cetăţenii români sau din alt stat care au folosit această aplicaţie înseamnă că se fac vinovaţi de terorism? Un lucru înfiorător din perspectiva mea este că, în momentul de faţă, în închisorile din Turcia se află 17.000 de persoane de sex feminin, care au fost încarcerate cu aceste acuzaţii. Şi odată cu aceste mame, peste 600 de copii cu vârsta până în 5-6 ani se regăsesc în închisorile din Turcia.

Conform cifrelor de la Ministerul Justiţiei din Turcia, în ultimii doi ani, aproximativ 228.000 de persoane au fost încarcerate pe aceste motive. Aproximativ 50.000 dintre aceştia sunt simpatizanţi ai mişcării Gulen sau au legătură cu această mişcare”, a spus Kamil Demirkaya.

Share our work
Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc

Analiză: Opoziția din R. Moldova critică sprijinul României pentru „oligarhul” Plahotniuc

Colaj: Liderul PSD, Liviu Dragnea (stânga) și liderul PD Vlad Plahotniuc (dreapta)

Partidele de opoziție proeuropene de la Chișinău au acuzat guvernul României că sprijină un regim corupt în Republica Moldova – și că blochează eliberarea unui raport internațional condamnabil privind deficiențele democratice din această țară, se arată într-o analiză a portalului Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova. Pe măsura aproprierii alegerilor parlamentare ce se vor desfășura în Republica Moldova pe data de 29 februarie 2019, principalele partide din țară își îndreaptă privirea spre aliați și adversari externi.

Până în prezent, politica internă a Republicii Moldova s-a bazat mai degrabă pe teme geopolitice, și mai puțin pe orientarea concrentă a țării spre vest sau spre est. Dar implicarea din ce în ce mai mare a famiilor politice europene de centru-dreapta și centru-stânga, PPE și PES, a schimbat regulile jocului. Atât partidele pro-europene de stânga cât și cea dreaptă din R. Moldova își orientează din ce în ce mai mult retorica după „frații lor mari” din Bruxelles.

În acest context, Partidul Acțiunii și Solidarității Pro-Europene, PAS și Platforma Demnității și Adevărului, PPDA – condusă de Maia Sandu și Andrei Năstase – a lansat marți un atac asupra Partidului Social Democrat (PSD) din România, condus de Liviu Dragnea (foto).

Aceștia l-au acuzat pe Dragnea că susține un „guvern oligarhic” la Chișinău condus de Vladimir Plahotniuc și Partidul Democrat. „După suportul moral oferit de Dragnea lui Plahotniuc odată cu invalidarea alegerilor din Chișinău câștigate de forțele pro-europene și pro-românești, iată că guvernul de la București a decis să blocheze un raport critic la adresa regimului lui Plahotniuc”, se arată într-o declarație comună semnată de lidera PAS Maia Sandu și liderul PPDA, Andrei Năstase.

Criticile acestor au survenit după ce România și Ungaria au blocat de comun acord, luni, eliberarea unui raport al Consiliului Afacerilor Externe al UE cu privire la un recul al standardelor democratice în Republica Moldova – pe care guvernul moldovean s-a obligat să le susțină în baza Acordului de asociere semnat cu Uniunea Europeană în 2014.

„Devine deja legitate faptul că, ori de câte ori are nevoie de acoperire politică internațională pentru fărădelegile și hoțiile din Republica Moldova, oligarhul Plahotniuc poate conta pe sprijinul necondiționat al lui Liviu Dragnea și Victor Orban”, se mai arată în declarație. Ambii lideri politici din R. Moldova l-au criticat pe Ministrul de Externe al României, Teodor Melescanu, și pe cei pe care i-au numit „prietenii loiali ai Kremlinului în Budapesta”.

„Avem o mare nedumerire: care dintre prevederile de mai sus, în opinia domnului Meleșcanu, nu ar întruni condițiile pentru adoptarea unui raport, așa cum au convenit, în interesul cetățenilor Republicii Moldova, toate celelalte țări europene? (…) Se pare că interesele clientelare dintre Dragnea și Plahotniuc au întâietate”, a mai scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook. În schimb, ea a cerut forțelor politice din România să ajute cetățenii și partidele moldovenești care se bazează pe sprijinul din partea Bucureștiului.

Izbucnire la adresa PSD-ului lui Dragnea

Năstase și Sandu au cetățenia română. Cu toate acestea, niciunul dintre cei doi nu au adoptat o poziție clară unionistă, sprijinind reunirea Republicii Moldova cu România, în parte pentru a evita retorica partidelor pro-ruse care ar fi folosit acest lucru ca armă în campaniile lor electorale.

Analiștii din Chișinău văd episodul ca fiind mai mult un atac asupra unei anumite ținte din România, respectiv Dragnea, decât asupra României în sine. „Nu este un izbucnire împotriva României, ci împotriva partidului care conduce în prezent la București, care oricum nu are cea mai bună imagine la Bruxelles”, a declarat analistul politic al Republicii Moldova, Ion Tabarta, pentru BIRN.

„Se vrea poate un front comun înpotriva oligarhilor de la București și Chișinău”, a adăugat el. Tăbârță a reamintit că, în ultimii ani, Partidul Democrat a încercat să se apropie de PSD-ul de centru-stânga din România, iar PAS și PPDA s-au apropiat de Partidul Național Liberal de centru-dreapta și de Uniunea Salvați România.

„Am auzit la Bruxelles multe voci criticând politicile R. Moldova, iar acum toate acestea au fost adunate în acest raport”, a observat el. „Opoziția din Moldova suspectează că toate aceste probleme au fost rezolvate la nivel de stat pe filiera legăturilor oligarhice”, a adăugat el. Partidul Democrat de la Chișinău a făcut diverse mișcări controversate în ultimul an, care au iritat Bruxelles, precum și partidele de opoziție.

UE a ridicat întrebări reale dacă acest partid pro-european auto-declarat are vreo intenție reală de reformare a Moldovei, astfel încât să se poată angaja pe calea europeană sau nu.

Problemele cu UE au început odată cu trecerea, în iulie 2017, de la un sistem de vot proporțional la unul mixt, împotriva avizului Comisiei de la Veneția. Tensiunile s-au intensificat în iunie 2018, după ce instanțele din R. Moldova au anulat rezultatele alegerilor pentru primăriile din Chișinău, pe care liderul opoziției Nastase le-a câștigat, sub pretextul că legea electorală aar fi fost încălcată. Această afirmație a fost dovedită ulterior a fi una falsă. În același timp, Partidul Democrat a promovat un amendament la codul electoral, permițând campaniilor electorale să se desfășoare până în ultima zi înainte de alegeri.

Astfel de mișcări au pus la încercare răbdarea Comisiei Europene, care a suspendat acordarea de asistență macrofinanciară Republicii Moldova în cuantum de 100 de milioane de euro, invocând erodarea standardelor democratice din țară.

Interese primordiale

Interesul României în Moldova a fost constant acela de a bloca forțele pro-ruse și de a le împiedica să preia puterea într-o țară cu care are o frontieră comună. Dar situația din regiune riscă să devină din ce în ce mai imprevizibilă, în timp ce partidele aflate la guvernare „pro-UE” la Chișinău flirtează în subsidiar și cu Rusia – țară cu ambițiile în creștere în regiune.

România este o țară de graniță pentru UE și NATO, iar Moscova are staționați aproximativ 1.500 de soldați pe teritoriul R. Moldova, în regiunea separatistă a Transnistriei, la aproximativ 100 de kilometri de granița cu România. „Lucrurile s-ar putea schimba radical dacă actualul guvern de la București va cădea”, a spus Tăbârță. „Un nou guvern la București și-ar putea revizui serios relația cu Chișinăul”, a spus el, referitor la șansele partidelor de centru-dreapta, care nu vor susține regimul PD la Chișinău, se preia puterea la București.

Materialul a fost tradus după onaliză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
ANALIZĂ// Referendum simultan cu alegerile parlamentare din R. Moldova, doar o manevră a puterii acuză opoziția

ANALIZĂ// Referendum simultan cu alegerile parlamentare din R. Moldova, doar o manevră a puterii acuză opoziția

Lidera PAS Maia Sandu și cel al PPDA, Andrei Năstase, la un protest din PMAN din Chișinău. Foto credit: BIRN

Partidul de guvernământ din Republica Moldova declară că vrea să reducă numărul deputaților din Parlament. Oponenții săi spun că încearcă doar să câștige mai multe voturi. Opoziția din R. Moldova se declară împotriva unei inițiative a partidului de guvernământ de a organiza un referendum privind reducerea numărului de parlamentari în aceeași zi cu alegerile parlamentare din luna februarie a anului viitor, considerându-l drept un partid populist ce își doresște să câștige mai multe voturi și să își asigure o legislatură cât mai flexibilă, scrie EvZ Moldova după o analiză a portalului de limbă engleză Balkan Insight

Miercurea trecută, președintele pro-rus al țării, Igor Dodon, a promulgat o lege amendată de către de către Partidul Democrat (PD) și adoptată în Parlament pe 30 noiembrie, permițând desfășurarea unui referendum în aceeași zi pe cu alegeri parlamentare ce vor avea loc pe 24 februarie 2019.

Liderul PD Vlad Plahotniuc a declarat luna trecută că partidul său a fost mai întâi reticent în a organiza un referendum pe această temă, din cauza costului de organizare a acestuia, un cost care ar fi evitat prin organizarea acestuia în aceeași zi cu alegerile parlamentare.

PD dorește reducerea numărului de deputați de la 101 la 61, o mișcare care ar putea să prindă bine la cetățenii moldoveni obosiți de clasa politică a țării. Parlamentarul PD Sergiu Sîrbu, cel care a propus amendarea la Codul electoral, a declarat că problema este „una tehnică, dar importantă”.

Partidele de opoziție, însă, văd această inițiativă ca pe o pledoarie din partea partidului de guvernământ în a înclina balanța acestor alegeri în favoarea PD.

„Acest referendum nu are nici un scop”, a declarat pentru BIRN, Tudor Deliu, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova. „Este pur și simplu momeală electorală și una foarte atrăgătoare pentru populație”.

Deliu a menționat că, în cazul unui vot „Da”, va fi necesară o lungă serie de acte legislative pentru a pune în aplicare schimbarea, inclusiv un amendament la Constituția R. Moldova care va necesita sprijinul a două treimi din deputații, o acțiune care s-ar putea dovedi insurmontabilă.

„Ei vor veni în fața poporului și vor spune că ei [PD] sunt cei care vor să reducă numărul deputaților și că oamenii vor avea acum dreptul de a-i demite pe cei aleși din fotoliile lor”, a spus Deliu. „Aceasta este o aberație totală„.

Precedentul Curții Constituționale

Lidera Partidului de Acțiune și Solidaritate (PAS), Maia Sandu, dar și a opoziției potrivit sondajelor de opinie, a declarat că planul legat de referendum este unul menit pentru a distrage atenția de la agenda campaniei plină de acuzațiile de corupție și de la derapajele democratice ale guvernului.

La rândul său, celălalt lider al opoziției, președintele PPDA Andrei Năstase a declarat pentru BIRN că ideea a aparținut inițial formațiunii sale și că el este cel care lansat de fapt ideea reducerii numărul parlamentarilor în 2015, atunci când a adunat circa 405.000 de semnături pentru un astfel de scrutin.

Maia Sandu a mai remarcat și coordonarea dintre PD și PSRM-ul președintelui prorus Igor Dodon în promovarea amendamentului care să permită desfășurarea referendumului, fapt ce dă naștere și mai intens speculațiilor cum că cele două parte ar putea să facă front comun pentru guvernare după alegeri, în ciuda diferențelor ideologice promovate în politică de către acestea.

Năstase a mai declarat spus că nu se opune pe fond noțiunii de referendum, „dar cum este acesta propus acum, eu nu să accept”.

„Curtea Constituțională a spus foarte clar că nu este corect să organizăm un referendum care ar putea influența alegerile„, reamintind o hotărâre judecătorească în acest sens din septembrie 2014.

„Cei de la putere au schilodit Constituția R. Moldova, au schilodit acte normative, Codul Electoral, tot ce au vrut ei”, a declarat Andrei Năstase pentru BIRN.

Năstase a câștigat alegerile pentru Primăria Chișinău, în iunie 2018, dar instanțele au anulat votul sub acuzația de fraudă. Aceasta s-a dovedit ulterior a fi una falsă. Ca răspuns, Uniunea Europeană a suspendat un pachet de ajutor macrofinanciar de 100 de milioane de euro destinat R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, invocând o nerespectare a standardelor democratice.

Opoziția a acuzat deja partidul de guvernământ de implicare în joc viciat înainte de vot, inclusiv prin încercarea de a-i ilustra pe liderii de opoziție ca pioni ai Moscovei.

Uniunea Europeană a semnat un Acord de Asociere cu Moldova în 2014, dar oficialii de la Bruxelles au devenit tot mai deranjați de nerespectarea de către oficialii de la Chișinău a normelor democratice. Din acest motiv, UE a subliniat importanța alegerilor libere și corecte în luna februarie.

Năstase a concluzionat că Europa a trimis un mesaj clar împotriva încercării puterii „de a discredita opoziția”.

Materialul a fost tradus după un interviu publicat de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnat de Mădălin Necșuțu

Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu

Share our work
Un jurnalist turc riscă să fie expulzat din România la cererea președintelui turc Recep Erdogan

Un jurnalist turc riscă să fie expulzat din România la cererea președintelui turc Recep Erdogan

Jurnalistul turc Kamil Demirkaya (foto dreapta) riscă să fie extradat din România ca urmare a unui mandat de emis la ordinul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan. Acesta a fost ridicat de acasă, miercuri dimineața, de către trei polițiști și condus la Curtea de Apel pentru audieri. Ulterior, spre după-amiază, acesta a ajuns în fața unui judecător care a decis amânarea audierilor pentru joi dimineața.

Kamil Demirkaya este fostul șef al Zaman Bulgaria între 2003-2011 și locuiește în România din 2016 împreună cu soția și fiul său de 10 ani. Procuratura din Antalya a emis un mandat de arestare sub acuzația că acesta ar fi membru al mişcarii Gulen, pe care Erdogan o califică drept una teroristă. Guvernul turc a trimis autorităţilor române mandatul de extrădare pentru Demirkaya.

„Ziarul Zaman România este alături de familia ziaristului şi cere autorităţilor române să ia în considerare faptul că Ankara a început din vara lui 2016 o vânătoare a ziariştilor şi a tuturor celor care se opun regimului totalitar al lui Erdogan. Kamil Demirkaya şi-a făcut doar datoria de ziarist, scriind despre abuzurile puterii de la Ankara”, se precizează pe site-ul ziarului Zaman din România.

La începutul lunii septembrie șapte profesori turci au fost expulzați fără prea multe explicații de către autoritățile de la Chișinău. Episoade similare s-au înregistrat anterior și în Kosovo.

Cer Ministerului Justiției să oprească procedura de extrădare a ziaristului turc Kamil Demirkaye, pe care Erdogan îl vrea acasă în închisoare fiindcă îl acuză că e parte a rețelei lui Gulen. De fapt, Demirkaye conduce redacția bucureșteană a ziarului Zaman, care critică regimul Erdogan. Nimic mai onest”, a scris eurodeputatul Cristian Preda pe pagina sa de Facebook.

El a mai precizat că autoritățile române trebuie să respecte angajamentele internaționale pe care și le-au luat să nu extrădeze cetățeni către țări unde drepturile omului sunt în pericol.

Or. Turcia e acum o asemenea țară. Dacă guvernul Dăncilă face așa ceva, se descalifică de tot în UE. Nu există stat-membru care să fi răspuns solicitărilor sultanului de la Istanbul”, a mai scris acesta.

În timpul vizitei oficiale a premierului român Viorica Dancila în Turcia de la jumătatea lunii octombrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a mulțumit guvernului de la București pentru ajutorul pe care l-a acordat Ankarei în cazul loviturii de stat eșuate din vara anului 2016 .

„Nu vom uita niciodată sprijinul acordat de România în timpul încercării de lovitură de stat de pe 15 iulie și vom contacta toate autoritățile române să solicite sprijinul și să ia toate măsurile necesare împotriva persoanelor și instituțiilor din România care au legături cu FETO (rețeaua clericului Fetullah Gulen -n.r.)”, a declarat Erdogan în cadrul unei conferințe de presă comună cu premierul de la București.

Share our work