de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Irakul a devenit al doilea mare producător din OPEC, înaintea Iranului, producţia sa ridicându-se în prezent la 3,2 milioane de barili pe zi.
„Producţia de petrol este de 3,2 (milioane de barili pe zi), mai mare decât în alte ţări cum ar fi Iranul, Emiratele Arabe Unite sau Kuweitul”, a declarat jurnaliştilor Hussain al-Shahristani, vicepremier pentru Energie. Irakul caută să-şi majoreze producţia şi exportul de ţiţei, principala sursă de venituri a statului, în timp ce Iranul este supus sancţiunilor economice care vizează în special domeniul petrolier din cauza controversatului său program nuclear.
În ultimul său raport privind situaţia de pieţe din luna august, OPEC informase că producţia Irakului a fost de 3,079 milioane de barili pe zi în iulie, iar cea a Iranului de 2,817 milioane de barili pe zi. Aceste valori sunt cu 400.000 de barili pe zi în plus pentru Irak în comparaţie cu sfârşitul lui 2011 şi cu 700.000 de barili pe zi în minus pentru Iran.
Diferenţa este posibil să se majoreze, deoarece Irakul intenţionează să-şi dezvolte producţia în următorii ani în special prin semnarea mai multor contracte de extracţie cu firme din străinătate. Potrivit ministrului Petrolului, Abdelkarim al-Luaybi, Bagdadul doreşte să crească producţia din acest an la 3,4 milioane de barili pe zi, iar exporturile la 2,6 milioane de barili pe zi.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Armata iraniană a fost plasată în stare de alertă maximă, după ce, în ultimele zile, Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Teheranului.
„Iranul este gata pentru orice provocare sau escaladare a tensiunilor din jurul său. Dacă oricare dintre ţările occidentale se va încumeta la un atac, Iranul va utiliza forţa şi puterea sa militară va fi mult mai mare decât se aşteaptă de la această ţară. A fost luată decizia privind trecerea imediată la un regim de alertă sporit”, a relatat televiziunea oficială de la Teheran. Această măsură survine după ce în ultimele zile Israelul a făcut o mulţime de declaraţii cu privire la o posibilă lovitură împotriva instalaţiilor nucleare ale Iranului.
La 10 august, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi ministrul apărării Ehud Barak au declarat că ar fi dorit un atac împotriva obiectivelor nucleare iraniene în toamnă, dar că nu găsesc sprijinul necesar din partea comandamentului militar al ţării şi a serviciilor secrete. Oponenţi ai unei acţiuni militare imediate împotriva Iranului sunt şeful Statului Major, Benny Gantz, comandantul forţelor aeriene Amir Eshel, directorul Mossad, Tamir Pardo, şeful Serviciului de informaţii militare Aviv Kohavi, şi preşedintele Shimon Perez, care dispune în general de putere de reprezentare, dar are un mare prestigiu personal în ţară şi în străinătate.
Ministrul israelian al apărării a recunoscut că Iranul nu va lăsa fără răspuns un posibil atac, acţionând inclusiv prin intermediul mişcării fundamentaliste Hezbollah din Liban, care dispune de cel puţin o mie de rachete. Fiecare zi de conflict va costa statul evreu 1,5 miliarde de şekeli (375 milioane de dolari), au calculat oficialii de la Tel Aviv. Cu toate acestea, Barak consideră că Israelul va fi capabil să facă faţă situaţiei şi să nu devină o paria în ochii comunităţii internaţionale, care se bazează pe continuarea negocierilor şi a sancţiunilor în rezolvarea problemei nucleare iraniene.
de Anatol Terzi | aug. 13, 2012 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Statele Unite ale Americii şi Turcia iau în calcul impunerea unor zone de interdicţie aeriană şi alte măsuri pentru a ajuta forţele rebele siriene, în condiţiile în care conflictul se adânceşte în această ţară iar numărul victimelor este din ce în ce mai mare, a declarat sâmbătă, la Istanbul, secretarul de stat american Hillary Clinton.
Şefa diplomaţiei americane le-a spus reporterilor, după o întrevedere cu ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu, că Ankara şi Washingtonul trebuie să pună la punct detaliile planificării operaţionale cu privire la modalităţile de a-i ajuta pe rebelii care doresc înlăturarea de la putere a preşedintelui Bashar al-Assad. „Serviciile noastre de informaţii, forţele noastre armate au responsabilităţi şi roluri foarte importante, de aceea depunem eforturi pentru a stabili un grup de lucru pentru a face exact acest lucru”, a adăugat ea.
Întrebată dacă în aceste discuţii sunt incluse şi opţiuni precum impunerea unor zone de interdicţie aeriană deasupra teritoriului unde rebelii sirieni susţin că deţin controlul, Clinton a afirmat că este o opţiune posibilă. „Una este să vorbeşti despre tot felul de acţiuni posibile, însă nu poţi lua decizii motivate fără a face o analiză intensă şi o planificare operaţională”, a adăugat Hillary Clinton. Impunerea de către puterile străine a unor zone de interdicţie aeriană a fost crucială în ajutorul acordat rebelilor libieni pentru răsturnarea regimului Muammar Gaddafi anul trecut. Însă până de curând, Statele Unite ale Americii şi aliaţii lor europeni şi-au exprimat reticenţa în legătură cu un rol direct în conflictul sirian care durează de peste 17 luni, soldat cu numeroase victime civile.
Atac la PKK
De asemenea, Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a declarat, la Istanbul, că „Siria nu trebuie să devină un sanctuar pentru teroriştii PKK”. Hillary Clinton a declarat presei, la sfârşitul unei întrevederi cu omologul său turc Ahmet Davutoglu, că „împărtăşeşte îngrijorările” Turciei în legătură cu acest subiect, estimând că Siria nu poate deveni un sanctuar pentru rebelii kurzi „fie acum, fie după căderea regimului” preşedintelui Bashar al-Assad.
Şefa diplomaţiei americane s-a declarat îngrijorată de faptul că „teroriştii din PKK şi Al-Qaida ar putea profita de lupta legitimă a poporului sirian pentru a-şi promova propaganda”. Ministrul de externe turc, a cărui ţară se luptă cu PKK din 1984, consideră că „nu există loc pentru un vid de putere în Siria” de care ar putea beneficia rebelii PKK, subliniind că perioada de tranziţie trebuie să se încheie în cel mai scurt timp posibil în Siria. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a acuzat recent regimul de la Damasc că ar fi „încredinţat” PKK mai multe zone din nordul Siriei şi a avertizat că Turcia şi-ar putea exercita dreptul de a-i urmări în Siria pe aceşti rebeli.
de Razvan Iorga | aug. 12, 2012 | Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova este hotarata sa retraga sprijinul diplomatic oferit Iranului daca aceasta tara nu renunta la procesul pe care i l-a intentat dupa ce guvernul de la Moscova a reziliat contractul de livrare a unor rachete S-300 catre armata iraniana, transmite agentia EFE, care preia o declaratie acordata de un inalt responsabil rus cotidianului Kommersant. ‘Ii sprijinim, pastram o atitudine constructiva la negocierile nucleare si iata cum ne rasplatesc’, afirma sursa citata. Rusia, care a semnat in ultimii ani mai multe contracte pentru furnizarea de armament catre Teheran, considera ca atitudinea acestei tari nu este corecta si avertizeaza ca acest contencios juridic s-ar putea muta in planul politic.
Compensatie de circa un miliard de dolari
Iranul a inaintat o plangere la tribunalul de arbitraj international de la Geneva, in care cere Rusiei o compensatie de 900 de milioane de dolari. intr-o ultima incercare de a convinge guvernul iranian sa renunte la acest demers, Kremlinul va trimite la Teheran o delegatie inaintea reluarii negocierilor dintre Iran si statele occidentale pe tema programului nuclear iranian. ‘Daca primim o veste negativa, Iranul va ramane singur in negocierile nucleare cu comunitatea internationala’, a avertizat sursa. O alta sursa, provenind din Ministerul rus al Afacerilor Externe, a confirmat pentru acelasi cotidian ca ‘diplomatii au primit ordinul sa urmeze aceasta linie in dialogul cu iranienii’.
Contractul pentru livrarea sistemelor de rachete antiaeriene S-300 a fost reziliat unilateral de Rusia, care a invocat respectarea sanctiunilor internationale impuse Iranului de Consiliul de Securitate al ONU. Dar autoritatile de la Teheran suspecteaza ca Kremlinul a renuntat la acest contract din motive politice legate de relatiile bilaterale dintre Moscova si Washington. Rachetele S-300 sunt considerate mult mai avansate decat sistemele Tor M-1, pe care Iranul le-a cumparat din Rusia cu aproape un miliard de dolari in anul 2005, tranzactie pe care la vremea aceea Israelul a calificat-o drept ‘un pumnal infipt in spatele’ sau.
de Anatol Terzi | aug. 10, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Ministrul turc al energiei, Taner Yildiz, a anunţat că aprovizionarea cu petrol irakian ar urma să fie reluată, după o întrerupere de trei zile, din cauza unui sabotaj la un oleoduc comis de rebeli kurzi.
„Teroriştii au vrut să facă pagube şi au provocat explozia unei ţevi. Vom relua fluxul”, a declarat Yildiz, răspunzând unor întrebări jurnaliştilor în cursul deplasării la Erzincan. Ministrul a utilizat terminologia obişnuită a autorităţilor turce pentru a-i desemna pe rebelii kurzi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan.
O explozie survenită în cursul nopţii de duminică spre luni a avariat oleoducul între Kirkuk (Irak) şi Ceyhan (Turcia), în provincia turcă Mardin, în apropiere de frontiera cu Siria. Incidentul a provocat un incendiu care a fost rapid stins. Militanţi ai PKK, formaţiune interzisă a separatiştilor kurzi din Turcia, au sabotat oleoducul de mai multe ori în cadrul luptei lor armate împotriva guvernului de la Ankara. Oleoducul a fost luat drept ţintă pe teritoriul irakian de către insurgenţi arabi suniţi după invadarea Irakului de către SUA în 2003.
Lung de 970 de km, el leagă centrul petrolier Kirkuk, regiune cu populaţie predominant kurdă, situată în nordul Irakului, de portul Ceyhan, pe litoral turc al Mării Mediterane, pompând între 450.000 şi 500.000 de barili de petrol pe zi. Bugetul guvernului irakian depinde larg de veniturile din petrol.
de Anatol Terzi | aug. 10, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Peste 2.000 de persoane au fugit din Siria în ultimele două zile din cauza violenţelor căutându-şi adăpost în ţara vecină Turcia, ridicând la peste 50.000 numărul refugiaţilor sirieni în această ţară, au indicat joi surse oficiale locale.
Valul refugiaţilor sirieni în Turcia este în continuă creştere şi există temeri privind un veritabil exod de populaţie la Alep, capitală economică şi al doilea oraş ca mărime din Siria, vizat de o ofensivă de anvergură lansată forţe loiale preşedintelui Bashar al-Assad. În taberele de refugiaţi din Turcia erau înregistraţi joi 50.227 sirieni, conform organizaţiei turce pentru administrarea dezastrelor.
Refugiaţii sirieni sunt adăpostiţi în nouă tabere, care au fost instalate în patru provincii turce de la graniţa cu Siria. Cele aproape 17 luni de conflict putere-opoziţie în Siria au generat o veritabilă criză a refugiaţilor în Turcia şi în alte ţări vecine Siriei. Ankara a avertizat că un eventual exod ar putea depăşi capacitatea sa de a le oferi condiţii optime refugiaţilor sirieni. Surse ale opoziţiei siriene estimează la cel puţin 18.000 numărul persoanelor ucise în violenţele declanşate în martie anul trecut, în Siria.
