Partidele mai au o săptămână la dispoziție pentru a-și face publică lista numerică și nominală a președinților, vicepreședinților, membrilor organelor executive centrale ale formațiunii politice. Comisia Electorală (CEC) de la Chișinău a declarat că, dacă vor să participe la alegerile parlamentare, partidele trebuie să se conformeze și să declare cine sunt adevărații conducători.
Legislație actualizată
„Statutul și programul partidului politic, precum și lista numerică și nominală a membrilor partidului politic care cad sub incidența art. 3 alin. (1) lit. e5) din Legea nr. 133/2016 privind declararea averii și intereselor personale pot fi modificate și completate conform procedurii prevăzute de statutul partidului respectiv. Toate modificările și completările efectuate, precum și cele ale listei numerice și nominale a membrilor organelor executive centrale ale partidului, vor fi comunicate ASP în termen de 15 zile de la data adoptării hotărârii respective. La fel, organele executive centrale ale partidului politic țin registrul membrilor de partid și poartă răspundere pentru corectitudinea datelor și a informațiilor înscrise, precum și pentru prezentarea acestora. Registrele membrilor de partid sunt prezentate Comisiei Electorale Centrale (CEC) și ASP în termenele și formele stabilite de către acestea”, se arată în comunicatul CEC.
Totodată, informaţia privind înregistrarea partidelor politice, privind radierea lor din Registrul de stat al persoanelor juridice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a ASP. Responsabilă de publicarea acestei informații este ASP care va aduce la cunoștința publică informația privind înregistrarea partidului politic, lista numerică și nominală a membrilor organelor executive centrale a acestuia, numărul de membri declarat de partidul politic, alte modificări și completări, după caz. Aceeași informație va fi prezentată CEC și Autorității Naționale de Integritate.
Avertismente oficiale
„Atragem atenția că în procesul de examinare a cererilor de înregistrare a partidelor politice pentru participarea în alegerile parlamentare, CEC se va conduce de informațiile oficiale făcute publice sau furnizate Comisiei de către Agenția de Servicii Publice. Totodată, ASP prezintă CEC lista partidelor politice care au dreptul de a participa la alegeri. Reamintim că partidele politice care, până la începerea perioadei electorale, adică către 14 iulie 2025, nu vor prezenta ASP toate informațiile privind membrii organelor executive centrale ale partidelor politice NU pot participa la alegeri.”, avertizează CEC.
Potrivit Programului calendaristic aprobat de către Comisia Electorală Centrală, perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025 va începe pe 14 iulie 2025.
Înregistrare provizorie
Potrivit unui comunicat al SFS, luarea în evidență fiscală presupune înregistrarea provizorie în Registrul fiscal de stat a persoanelor menționate, exclusiv pe perioada desfășurării alegerilor. Atribuirea codului fiscal provizoriu se realizează prin generarea automată a unui cod numeric de către Sistemul Informațional al Serviciului.
Pentru obținerea unui cod fiscal provizoriu, concurenții electorali trebuie să depună o cerere și mai multe documente. Printre acestea se numără cererea conform modelului prevăzut de autoritățile fiscale, actul de identitate al persoanei care depune documentele și o copie a hotărârii sau legitimației emise de autoritatea electorală competentă.
Toate copiile documentelor vor fi legalizate prin semnătura persoanei împuternicite să le prezinte. Cererea poate fi depusă fizic la Direcția Deservire Fiscală Centru a Serviciului Fiscal de Stat din Chișinău sau online, prin e-mail la adresa mail@sfs.md, cu respectarea cerințelor de semnătură electronică prevăzute de lege.
După procesarea cererii, Serviciul Fiscal de Stat va emite confirmarea luării în evidență fiscală și acordarea codului fiscal provizoriu, ceea ce va permite concurentului electoral să deschidă un cont bancar.
Alegerile parlamentare din Moldova din 2025 reprezintă un moment de turnură pentru guvernarea pro-europeană și integrarea europeană a Republicii Moldova. Această perioada este cel mai încărcat sezon pentru sabotorii ruși care se vor folosi de toate tehnicile cunoscute ale GRU și FSB pentru a sabota cu succes rezultatul alegerilor parlamentare din acest an, pentru a menține controlul rusesc în Europa de Est.
Alegerile parlamentare din 2025
Alegerile parlamentare din acest an programate cel târziu pentru finalul lunii octombrie sunt cele mai relevante alegeri parlamentare din punct de vedere politic și geopolitic. Aceste alegeri pun în joc o miză enormă pentru viitorul democrației din RM, întrucât se vor întâlni două tabere care aspiră majoritate politică la guvernare, tabăra pro-rusă și tabăra pro-europeană. Într-un sondaj realizat de Idata realizat pe 1007 respondenți, este estimat că Partidul Acțiune și Solidaritate ar obține 45 de mandate, mai puțin decât în mandatul anterior, dar totuși obținând cel mai mare număr de mandate din parlament. Acest fapt i-ar forța să formeze o coaliție cu alte partide pentru a obține majoritate la guvernare, dar care ar îngreuna procesul de aprobare al legilor și obținerea unui guvern majoritar. Pe cealaltă parte Partidul Socialiștilor ar obține 21 de mandate la două mandate diferență de Blocul “Victorie” cu 19 mandate. Potrivit sondajului anul acesta în Parlament ar putea accede blocul Alternativă al primarului capitalei Ion Ceban cu 10 mandate, iar Partidul Nostru al lui Renato Usatîi cu 6 mandate. Luând în considerare aceastaă perspectivă a guvernării, trebuie de remarcat că majoritatea cetățenilor din Moldova rămân în continuare indeciși, ceea ce ar putea influența radical rezultatul alegerilor, atât prin ieșirea la vot al mai multor persoane, cât și prin tentative de destabilizare în ziua alegerilor precum a fost în cazul referendumului și alegerilor parlamentare din octombrie 2024.
Cum sunt împărțite taberele?
Din partea taberei pro-ruse face parte Partidul Socialiștilor, Blocul Victorie al deputatului fugar Ilan Șor, dar și Partidul Nostru care în cazul unei coaliții la guvernare ar avea majoritate decizională cu condiția că vor obține susținerea blocului Alternativa care se plasează drept o forță pro-europeană, deși nu are o poziție certă ridicând semne de întrebare privind adevărata sa orientare politică, sugerând existența unor simpatii pro-ruse, generate de faptul că acest bloc adună lideri politici și partide cu antecedente poziții puternic pro-ruse, fiind sugerată o posibilitate de coaliție la guvernare cu partidele din tabăra pro-rusă.
În cealaltă extremă avem Partidul Acțiune și Solidaritate, care are o poziție pro-europeană clar definită, dar care va întampina probleme în scrutinul care urmează în a obține majoritate parlamentară , pentru a finaliza procesul de integrare europeană și de a împiedica sabotajul politic rusesc. Problema PAS constă în lipsa unor aliați pro-europeni de încredere care ar putea să treacă pragul electoral pentru a intra în parlament. O altă posibilitate ar fi formarea unui bloc politic din mai multe partide politice mici pro-europene pentru a obține majoritate la guvernare, totuși asta ar îngreuna procesul de negociere în formarea guvernului și în procesul de adoptare al legilor. În orice caz, PAS va avea o situație complicată privind majoritatea parlamentară în alegerile din 2025 având în vedere uzura guvernării, eventualele alianțe ale opoziției și potențială scădere a mobilizării electoratului pro-european, ceea ce ar putea duce la necesitatea formării unei coaliții sau chiar la riscul pierderii controlului legislativ.
Precedente de sabotaj rusesc
Sabotajul rusesc în Moldova nu este o tendință recent apărută, fiind aplicat de-a lungul timpului în mai multe ipostaze, dar care s-a intensificat odată cu începutul invaziei militare rusești în Ucraina din 2022, datorită mai multor factori. În primul rând, intrarea în parlament a unei guvernării pro-europene și a unui președinte pro-european, astfel a fost exprimată dorința de a rupe definitiv legăturile cu Rusia, părăsind sfera de influență a Kremlinului, în favoarea parcursului european. Acest act a fost văzut de Moscova drept o pierdere a controlului în regiune, ceea ce a determinat o reacție rapidă și fermă din partea sa, menită să afirme influența strategică și să descurajeze orice alte tentative de desprindere de sub sfera sa de influență. Un alt factor a fost începutul intervenției în Ucraina din 2022 care a dus la reacții negative din partea tuturor statelor, fiind un pericol pentru sectorul petrolier al economiei rusești, printre care și Moldova care a început să caute soluții alternative pentru a opri șantajul din partea Gazprom. De asemenea războiul, a arătat încă odată necesitatea de a părăsi sfera de influență rusă, care și-a acutizat dorințele expansioniste în ultimul deceniu, ceea ce afectează controlul politic din regiune. Toate astea, au forțat rușii să saboteze din plin Moldova prin șantaj energetic, probleme cu regiunea transnistreană, secesionismul Găgăuziei, tentativă de lovitură de stat, campanii de dezinformare și sabotare a alegerilor electorale și a referendumului din octombrie 2024,dar și a celor care urmează în toamna anului 2025 prin intermediul grupărilor teroriste finanțate de rețeaua oligarhului fugar Ilan Șor.
Cum se manifestă războiul hibrid în Moldova ?
Războiul hibrid al rusiei se manifestă prin mai multe forme. În primul rând trebuie să ne amintim de tentativă de lovitură de stat din partea Rusiei din anul 2023 când 12 cetățeni sârbi au încercat să intre în Moldova sub pretextul că aceștia sunt susținători de fotbal care au venit pentru a-și susține țara în cadrul meciului de fotbal ce avea loc, dar cărora le-a fost refuzată intrarea în Republica Moldova, datorită unei informații obținute din partea Ucrainei, că aceștia sunt potențiali mercenari Wagner care au sosit cu scopul de a da o lovituri de stat. Această tentativă a avut scopul de a elimina violent guvernul european de la Chișinău din extern. Totuși, cele mai mari atacuri de sabotaj au fost făcute din interior cu ajutorul serviciilor rusești și a finanțării ilegale externe.
Partidele Proxy
Rusia finanțează și coordonează cateva partide și organizații proxy care au afiliere directă cu oligarhul Ilan Șor. Investigațiile au arătat că rețeaua criminală afiliată lui Șor folosea bani externi pentru a plăti proteste și acțiuni violente contra guvernării PAS. Acești oameni erau antrenați de către Wagner pentru a intra în conflict cu poliția și pentru a provoca haos și panică în societate, astfel creând neîncredere față de guvernarea pro-europeană, prin opozitie artificială. Pe lângă proteste violențe, rețeaua Șor este cunoscută prin protestele “pașnice” în care protestatarii erau plătiți cu 400 de lei moldovenești, echivalentul a 20 de euro, și aduși organizat la Chișinău pentru a participa la protest, simuland nemulțumirea publică în masă a cetățenilor contra guvernării și cerând demisia acesteia. Finanțarea rusească este estimată la cateva milioane de euro pe an pentru aceste grupări criminale. O altă caracteristică a rețelei Șor pe lângă proteste cumpărate, este clonarea partidelor. Partidul Șor a fost scos oficial în afara legii, ceea ce a dus la apariția partidelor clonă care promovează aceleași narative rusești la o scară largă, dar cu lideri diferiți, printre care și foștii membri ai partidului desființat ȘOR, printre care și guvernatorul Găgăuziei Evghenia Guțul. Aceste partide s-au coalizat în Blocul “Victorie” format din Partidul Renaștere, Partidul Șansă, Victorie și din Forța Alternativă și Salvare a Moldovei, blocul fiind fondat în 2023 de Ilan Șor și promovat de către Evghenia Guțul, care aspiră să intre in parliament în următorul scrutin electoral. Aceste partide clonă funcționează pe baza banilor externi din partea Federației Ruse care sunt estimați la 100 de milioane de euro anual. Această rețea și-a arătat eficacitatea în cadrul referendumului privind aderarea la Uniunea europeană din octombrie 2024, când au fost cumpărați circa 130 de mii de cetățeni moldoveni pentru a vota Nu la referendumul de aderare și au fost efectuate mai multe clipuri de propagandă pe social media împotriva referendumului, acțiune care a costat Rusia 50 de milioane de euro. Această schemă nu a fost înlăturată complet de către autorități din motiv că este o schemă foarte mare, plănuită minuțios de către serviciile rusești care au susținere din interiorul țării. Deși au fost deja pedepsite o parte din actorii implicați în aceste acte de sabotaj, totuși liderii acestor grupări sunt în continuare liberi.
Dezinformare și propagandă
Dezinformarea rusească și-a început era de glorie odată cu începerea Războiului din Ucraina în 2022. Propaganda și dezinformarea urmăresc doar un singur scop, subminarea legitimității democratice a guvernului și a instituțiilor statului, prin promovarea ideii că acestea ar acționa în conformitate cu interese externe. Instituțiile publice, în special cele educaționale, sunt prezentate ca fiind decadente și ineficiente, iar elitele sunt portretizate drept instrumente ale unor agende străine. Președintele în exercițiu Maia Sandu este principala țintă a acestor dezinformări care îi contestă integritatea politică fiind acuzată de acte de corupție și îmbogățire ilicită, dar și prezentată ca o agentă străină finantată de catre UE care are scopul de a aduce război în Moldova. De asemenea, Comisia Electorală Centrală este o țintă a propagandei, fiind prezentată drept o instituție care a falsificat rezultatele referendumului și a alegerilor prezidențiale în favoarea executivului actual. Totuși, cea mai intensă propagandă este legată de Transnistria, fiind intensă aplicată în partea stângă a Nistrului, nu doar prin rețele obscure, dar public prin intermediul canalelor de știri din Transnistria care discreditează autoritățile de la Chișinău fiind învinuite de criza energetică actuală și de tentative de a elimina suveranitatea Transnistriei. Pe de altă parte, cei din dreapta Nistrului sunt dezinformați cu privire la Transnistria, fiind transmis un mesaj care stipulează începutul unui nou război de pe Nistru la dorința autorităților de la Chișinău. Principalele rețele utilizate pentru dezinformare sunt Tik Tok, META și Telegram care utilizează inteligența artificială pentru a crea clipuri și postări deep fake care împărtășesc narativele rusești anti-UE. Aceste platforme sunt pline de boți care transmit un mesaj predefinit în favoarea lui Ilan Șor și contra Maiei Sandu. Conform unei investigații a Ziarului de Gardă, pe facebook au apărut o mulțime de conturi fake cu nume străine din America Latină care folosesc fotografii furate, preponderent a unor cetățeni din Federația Rusă și sunt utilizate pentru a transmite narațiuni rusești și mesaje în susținerea lui Șor precum „Ilan la președinție, Sandu la închisoare!” sau “Ilan Șor eforturile tale merită aplauze furtunoase și felicitări sincere”. Este clar că aceste conturi sunt create artificial și vor exista o perioadă scurtă de timp, dar care sunt postate de cele mai multe ori în comentariile care nu au legătură cu subiectul postărilor și au rolul de a-l promova pe Sor și să distribuie narative rusești. Meta este mai deschisă spre colaborare cu autoritățile de la Chișinău și cenzură acestor conturi, în timp ce Tik Tok și telegram sunt platforme mai obscure. Platforma Tik Tok are mii de conturi create care distribuie clipuri fake cu naratiuni rusești iar comentariile generate artificial promovează clipurile în recomandări, astfel încat ajung să fie văzute de utilizatorii reali ai Tik Tok. Telegramul în schimbare canale de propagandă, fiind utilizat de asemenea de către organizațiile criminale cu scop de destabilizare. Deși, autoritățile luptă împotriva acestei propagande rusești, totuși această misiune este dificilă întrucât aceste pagini și conturi sunt ușor clonate și zilnic pot apărea noi postări și comentarii. În același timp, progresul înregistrat de autorități a fost cenzurarea canalelor de televiziune publice care împărtășeau mesaje propagandistice și dezinformarea în masă pe bani publici, prin închiderea acestor canale, dar care a stârnit multe controverse și a servit drept un nou narativ că guvernul încearcă să cenzureze informatica adevărată, în favoarea propriei propagande.
Găgăuzia
Rusia utilizează Găgăuzia pentru a promova conflict între Chișinău și Comrat, pasul final care ar fi secesionismul Găgăuziei după cum a fost în cazul Ucrainei și Georgiei. Astfel, Rusia va ajunge să aibă două zone separatiste Transnistria și Găgăuzia, obținând control din interior și provocând haos la guvernare care ar împiedica parcursul european. Dar acest scenariu ipotetic este puțin probabil din mai multe aspecte. Deși în cazul Găgăuziei 98 de procente din populație a votat NU la referendumul de aderare, iar bașcana actuală a Găgăuziei, este o pro-rusă convinsă având o relație apropiată Sor, ai cărei poziție a fost securizată de prin cumpărare de voturi, totuși în interiorul Adunării Populare există o opoziție masivă lui Șor care crește constant, fiind o tentativă eșuată de destabilizare, din partea serviciile rusești, existând o stabilitate la guvernare în pofida relațiilor antagonice al Comratului cu Chișinăul.
Cazul Nesterovschi
Cazul Nesterovschi evidențiază în mod clar faptul că Federația Rusă nu se limitează la influențe ascunse în politica internă a Republicii Moldova, ci o face direct și demonstrativ, scoțând la iveală nu doar sprijinul activ acordat agenților săi, ci și existența unor structuri operaționale sofisticate, menite să le garanteze protecție și imunitate. Alexandru Nesterovschi este deputat moldovean care intrat în parlament din partea Partidului Socialiștilor și care a fost condamnat la 12 ani de închisoare pentru corupție politică. Acesta a participat în scheme rusești, fiind pe post de agent rus, care a obținut bani din partea grupurilor lui Șor și a fost implicat în finanțarea Partidului Renastere afiliat lui Șor. Acest caz ar fi rămas unul de natură ordinară dacă Federația Rusă nu s-ar fi implicat direct pentru a-și salva agentul, prin acordarea cetățeniei ruse lui Nesterovschi prin decret de către Vladimir Putin. În afara de asta, acesta a reușit să fugă cu o zi înainte de sentința finală cu ajutorul Ambasadei Ruse, existand informații cu acesta a fost transportat în Transnistria urmând să ajungă de acolo din Rusia, fapt pe care autoritățile de la Tiraspol nu le comentează. Acest caz este flagrant, întrucât demonstrează rețeaua de spionaj rusesc care este în Moldova, dar și tendința acesteia de a acționa deschis, fără a se teme de persecuții. În primul rând a fost demonstrat că ambasada rusiei și Centrul de cultura rusă este un cuib de spionaj, fiind expulzați zeci de diplomați ruși încă din anul 2023, dar care aparent nu a fost de ajuns și ar fi trebuit să stârnească motiv de îngrijorare pentru politicieni de la Chișinău. Realitatea cu care se confruntă Moldova este următoarea. Toata tara este plina cu zeci poate sute de spioni ruși infiltration in toate instituțiile cheie din Moldova, care raportează fiecare pas Rusiei și nu se tem de persecuție datorită lipsei implementării unor măsuri radicale din partea guvernării. Astfel, persista un sistem de autosabotare care duce la erodarea instituțiilor și scăderea eficacitățtii acestora de combate a crimei organizate și propagandei. În acest sens expulzarea unor diplomați nu este de ajuns, ci trebuie luate măsuri radicale pentru a semnala Rusiei că implicarea în afacerile interne ale țării va avea rezultate drastică și finală, alături de avertizarea Tiraspolului care este complice în afacerile murdare ale Rusiei.
Care este pericolul pentru alegerile din toamna lui 2025 ?
Nu trebuie negat pericolul sabotajului rusesc în cazul acestor alegeri. Rețelele organizate și extinse de spioni, atacurile cibernetice, corupția, dezinformarea și propaganda sunt instrumentele clasice utilizate de ruși pe care serviciile din Moldova deja le cunosc. În acest context, miza alegerilor din toamnă devine esențială, având implicații majore pentru securitatea națională și stabilitatea geopolitică a Republicii Moldova. Securitatea țării este amenințată nu doar de grupări criminale interne, ci și de rețele transnaționale ce beneficiază de suport extern și care activează pentru subminarea autorității statului. Aceste grupări, prin activitățile lor ilegale și destabilizatoare, afectează grav instituțiile statului, punând în pericol ordinea publică și încrederea cetățenilor în capacitatea guvernului de a asigura siguranța. Mai mult decât atât, influențele externe, atât politice cât și economice, pot intensifica vulnerabilitățile Republicii Moldova, în special deoarece opțiunile politice ale țării sunt limitate, fie Uniunea Europeană și democrație , fie Federația rusă și “russkii mir”. În acest sens, alegerile nu doar că vor decide viitorul politic al națiunii, dar vor marca și direcția în care țara se va alinia pe plan internațional, fie spre integrarea în structuri euroatlantice precum Uniunea Europeană , fie spre o apropiere și mai mare de interesele rusești.
Ce soluții există?
În primul rând, trebuie să fie organizată o campanie de informare privinde valorile europene și pericolul rusesc pe toate platformele existente, în special cele care sunt cel mai des utilizate de către propagandisti. În al doilea rand trebuie efectuata o reformă economică care ar urmări tranzacțiile efectuate și banii care sosesc în Moldova de peste hotare , urmărind schimbul de informații financiare și informații cibernetice în special a criptomonedelor pentru a finanța destabilizarea. Pe lânga asta trebuie impuse sancțiuni asupra agenților care încearcă să împiedice traseul democratic al RM, în special în Transnistria și Găgăuzia care își exprima direct o poziție pro-rusă și sunt afiliati grupării Sor. O ultimă soluție poate fi colaborarea cu Bruxelles-ul prin cererea experților care ar putea oferi asistență tehnică și operațională pentru consolidarea capacității instituțiilor de aplicare a legii din Moldova, dar și colaborare cu serviciile secrete din Ucraina și România privind asistența reciprocă în consolidarea schimbul de informații relevante privind amenințările transnaționale și în combaterea riscurilor cibernetice și în contracararea influențelor externe destabilizatoare.
Alegerile parlamentare urmează să fie organizate cel târziu în prima parte a lunii octombrie 2024, a declarat vicepreședintele Comisiei Electorale Centrale (CEC), Pavel Postica, în cadrul emisiunii ”Spațiul Public” de la Radio Moldova, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Regulament electoral
”Acum avem un proiect de lege care urmează să fie examinat în lectura a doua, care vizează atât modificarea Codului electoral, cât și legile cu privire la partidele politice. CEC va trebui să revizuiască prevederile regulamentului și tot asta în perioadă electorală. Dacă, spre exemplu, se votează în lectura a doua săptămâna viitoare sau pe parcursul acestei săptămâni, noi urmează să deschidem procedura de revizuire a regulamentelor. Dacă data alegerilor este stabilită, imediat, a doua jumătate a lunii iulie trebuie să facem modificări la regulamente în plină perioadă electorală, ceea ce nu este destul de bine pentru că nu oferă o previzibilitate pentru competitorii electorali”, a explicat Postica.
Șeful Misiunii de Observare a Alegerilor de la Promo-LEX, Nicolae Panfil, a menționat că, cel mai probabil, scrutinul va avea loc la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lui octombrie, în termenul de trei luni după expirarea actualei legislaturi. În perioada preelectorală, autoritățile ar trebui să facă îmbunătățiri bazate pe observațiile din scrutinele anterioare.
”Cred că, într-adevăr, sunt multe lecții de învățat din alegerile prezidențiale. Vorbim în special și de alegerile sau votul prin corespondență, ca să dau doar un exemplu. Și aici cred că ar putea să fie îmbunătățite anumite proceduri, inclusiv să vedem în ce măsură și cum vor fi implementate aceste prevederi, de exemplu, la nivel mai extins. Dar cred că acest efort este unul semnificativ, este unul foarte important și ar necesita timp. De asta și eu, personal, sunt de opinia că este important ca alegerile să se desfășoare în termenul cela de trei luni de zile de la expirarea mandatului actualei legislaturi”, a declarat Panfil.
Republică parlamentară
Mandatul actualei legislaturi expiră în 26 iulie 2025, iar alegerile parlamentare trebuie organizate cel târziu până în 26 octombrie, conform prevederilor Codului electoral. Data exactă a scrutinului va fi stabilită de Parlamentul în exercițiu, cu cel puțin 70 de zile înainte de desfășurarea acestuia.
Republica Moldova are un sistem politic bazat pe separarea puterilor în stat – legislativă, executivă și judecătorească – stabilit prin Constituția adoptată în 1994. Deși uneori se vorbește și despre un sistem semi-prezidențial, în practică Moldova funcționează ca o republică parlamentară, în care puterea este împărțită între instituțiile statului.
Parlamentul de la Chișinău este organul unicameral de reprezentare al cetățenilor și are 101 de membri. Legislativul este responsabil pentru adoptarea legilor, controlul activității guvernului, aprobarea bugetului și alte decizii importante privind politica internă și externă a țării.
Președintele acționează ca șef de stat și deși atribuțiile sale includ reprezentarea țării pe plan internațional, politica externă și apărarea, rolul președintelui este în mare parte simbolic, iar puterea executivă efectivă este exercitată de Guvern.
Prim-ministrul, ca șef al guvernului, este responsabil pentru coordonarea activității executive și implementarea politicilor publice. Guvernul este numit de președinte, dar trebuie să obțină încrederea Parlamentului pentru a putea exercita funcțiile sale. Astfel, în realitate, se pune un accent deosebit pe dinamica parlamentară în procesul decizional.
Sistemul judiciar este independent și include instituții precum Curtea Constituțională, Suprema Curte de Justiție și alte instanțe. Acestea au rolul de a interpreta legile și de a asigura respectarea statului de drept.
Asediu hibrid rus
Sistemul de guvernare din Moldova a cunoscut de-a lungul timpului perioade de instabilitate politică, influențate de diverși factori interni și externi. Dezbaterile privind echilibrul între puterea președintelui și cea a guvernului au marcat diferite etape ale evoluției politice, iar ajustările instituționale au încercat să răspundă nevoilor democratice și cerințelor de stat de drept.
Deși structura formală a Republicii Moldova se bazează pe principiile democrației și separării puterilor, realitatea politică este adesea influențată de negocieri și compromisuri între diferitele forțe politice, reflectând presiunea exercitată de factori statali externi precum Federația Rusă.
Kremlinul va încerca să exploateze alegerile parlamentare din Republica Moldova pentru a obține o influență mai mare și, în timp, pentru a „cuceri electoral” țara prin intermediul unor strategii de manipulare și dezinformare, consideră experții. Kremlinul va lansa sau amplifica campanii de fake news, menite să discrediteze oponenții politici percepuți drept anti-ruși. Prin promovarea unor narațiuni care sugerează, de pildă, corupția sau incapacitatea guvernării actuale, se urmărește scăderea încrederii în instituțiile democratice și în procesul electoral.
Război total
Moscova va exploata rețelele sociale și canalele de comunicare digitală, prin folosirea de conturi false, rețele de „bot”-uri și micro-targeting pentru a disemina mesaje pro-ruse către segmente specifice ale electoratului, astfel încât să se creeze susținere pentru candidații și partidele cu agendă favorabilă Kremlinului.
Susținerea discretă ori mai puțin discretă a actorilor politici pro-ruși se va vedea prin finanțare nedeclarată, expertiză electorală sau logistică, totul pentru a consolida și legitima imaginea acestor actori. Obiectivul este de a-i ajuta să câștige cât mai multe mandate și, implicit, să promoveze politicile dorite de Moscova. Prin parteneriate cu anumite televiziuni, publicații online sau platforme regionale, Rusia va orienta discursul public spre mesaje care glorifică beneficii ipotetice ale unei apropieri de Est și care minimalizează eforturile reformiste sau pro-europene.
Ca de obicei, Moscova va exacerba diviziunile sociale și politice interne. Conflictele etnice, lingvistice ori cele legate de orientarea geopolitică (pro-Occident vs. pro-Rusia) pot fi amplificate prin retorici polarizante, creând impresia că soluția „salvatoare” este o apropiere de Moscova. În anumite situații vor apărea atacuri informatice asupra infrastructurii electorale, tentativă de compromitere a website-urilor oficiale sau scurgeri de date compromițătoare pentru adversari, cu scopul de a destabiliza campania și a semăna neîncredere în rândul populației. Aceste mecanisme, folosite fie individual, fie coordonat, vor crea un cadru favorabil partidelor sau candidaților care susțin o agendă pro-rusă, pe fondul evenimentelor politice majore din SUA.
Liderul Partidului „Mișcarea Alternativa Națională” (MAN), Ion Ceban, a anunțat că intenționează să formeze un nou bloc politic denumit „Alternativa”. Conform declarațiilor sale, blocul va cuprinde trei partide, precum și „echipa lui Alexandr Stoianoglo”. Anunțul a fost făcut în cadrul unei conferințe de presă la care au participat și Ion Chicu, liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, Mark Tkaciuk, liderul neformal al „Congresului Civic”, și Alexandr Stoianoglo, candidatul PSRM la alegerile prezidențiale din 2024, relatează mass-media de la Chișinău.
Echipă profesionistă
„Blocul Alternativa reprezintă ceea ce își doresc oamenii în acest moment. (…) Dispunem de o echipă care, împreună, o considerăm cea mai profesionistă din Republica Moldova”, a menționat Ion Ceban în cadrul unei conferințe de presă.
În același context, Ceban a precizat: „Pentru a evita orice interpretări, ne asumăm integrarea europeană drept obiectiv major. Vorbim și scriem în limba română. Știm că la est există un război și o agresiune împotriva Ucrainei”.
La rândul său, Alexandr Stoianoglo a subliniat că prioritatea de bază a blocului va fi „consolidarea societății și a tuturor forțelor politice”. În plus, Mark Tkaciuk a declarat că noua structură „este alternativa care va garanta caracterul sacru al alegerilor libere din Republica Moldova”.
Ion Ceban este liderul MAN și primar al municipiului Chișinău, aflându-se la cel de-al doilea mandat. Partidul MAN, condus de el, a fost înregistrat la Agenția Servicii Publice (ASP) în ianuarie 2023. O parte dintre membrii MAN sunt angajați ai Primăriei Chișinău: consilieri, șefi de direcție, șeful cabinetului primarului și viceprimarii Ilie Ceban, Irina Gutnic și Angela Cutasevici.
În noiembrie 2024, Ion Ceban a anunțat extinderea formațiunii în raioanele țării. În aceeași lună, întrebat despre planurile în cazul în care MAN accede în Parlament, el a declarat că își va respecta toate angajamentele asumate față de alegători. În decembrie 2024, Ceban a adăugat că ar putea fi cap de listă al partidului la parlamentarele din 2025, precizând că „cel mai probabil” va rămâne în funcția de primar și după alegeri.
Prezidențiabilul Stoianoglu
Alexandr Stoianoglo este fost procuror general al Republicii Moldova, numit în noiembrie 2019 pentru un mandat de șapte ani. Pe 5 octombrie 2021, la câteva luni după instalarea la guvernare a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), el a fost reținut în biroul său din sediul Procuraturii Generale și cercetat penal pentru abuz în serviciu, corupere pasivă, depășirea atribuțiilor de serviciu și fals în declarații, potrivit rise.md. Totul s-a întâmplat după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a analizat solicitarea deputatului PAS Lilian Carp, președinte al Comisiei parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP).
Carp susținea că, pe când era deputat și președinte al CSNAOP, Stoianoglo a semnat raportul care a dus la modificarea Legii privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, facilitând astfel infracțiuni de spălare de bani. De asemenea, Carp a cerut să fie investigat și faptul că soția lui Stoianoglo apărea în documente ca proprietară a mai multor companii din Ucraina care ar fi aparținut omului de afaceri Veaceslav Platon, condamnat definitiv la 18 ani de închisoare pentru escrocherie și spălare de bani. Carp a mai afirmat că Stoianoglo „a organizat și dirijat” acțiunile procurorului de caz care a renunțat la învinuirile aduse lui Platon, ducând la eliberarea și ulterior la plecarea acestuia din Republica Moldova. CSP a desemnat un procuror să verifice toate aceste acuzații.
În aprilie 2023, Procuratura Anticorupție a anunțat că Stoianoglo a fost pus sub învinuire pentru „îmbogățire ilicită”. Anterior, el declarase că poate justifica proveniența banilor în cauză. Era vorba despre un apartament cumpărat pe numele fiicei sale, în 2015, când nu deținea funcția de procuror general, nici pe cea de deputat sau alt post public. Prin urmare, spune Stoianoglo, nu era subiect de investigație.
Pe 26 septembrie 2023, Președinția R. Moldova a informat că a fost semnat decretul de eliberare din funcție a lui Alexandr Stoianoglo, bazat pe decizia CSP din 23 mai 2022. Iar pe 24 octombrie 2023, CtEDO a publicat o hotărâre prin care constată că R. Moldova i-a încălcat lui Stoianoglo dreptul la un proces echitabil la momentul revocării sale din funcția de procuror general. Statul a fost obligat să îi plătească 3.600 de euro drept despăgubire morală.
În 2024, PSRM l-a propus pe Stoianoglo candidat la prezidențiale, după ce Igor Dodon nu a reușit să obțină susținerea altor forțe de opoziție pentru o candidatură comună. Stoianoglo a ajuns în turul doi, însă a pierdut în fața Maiei Sandu. În ianuarie 2025, el și-a anunțat intenția de a se implica mai intens în viața politică.
Relicve politice?
Ion Chicu a fost premier al Republicii Moldova începând din 14 noiembrie 2019, după căderea Guvernului condus de Maia Sandu. A fost învestit cu voturile deputaților PSRM și PDM (înainte ca un număr semnificativ de parlamentari să părăsească Partidul Democrat). Înainte de această numire, a fost consilierul președintelui Igor Dodon. Pe 23 decembrie 2020, Chicu și-a depus demisia din funcția de prim-ministru.
Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), condus de Ion Chicu, a fost înregistrat oficial la Agenția Servicii Publice în aprilie 2021. Chicu a participat la prezidențialele din 20 octombrie 2024, din partea PDCM, obținând 2,06% din voturi (conform alegeri.md). În noiembrie 2024, formațiunea sa a anunțat că nu recunoaște rezultatul alegerilor și, implicit, victoria Maiei Sandu.
Mark Tkaciuk a fost deputat în Parlamentul R. Moldova în perioadele 2001–2002 și 2009–2014. Totodată, a fost consilier politic al fostului președinte Vladimir Voronin, potrivit Ziarului de Gardă. În 2014, Tkaciuk, împreună cu Iurie Muntean, Zurab Todua și Mihail Poleanschi, a fost exclus din PCRM. Ulterior, aceștia au fondat Partidul Politic „Partidul Acțiunii Comune Congresul Civic”, înregistrat la Agenția Servicii Publice la 13 ianuarie 2020, și au participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, mai relatează mass-media de peste Prut.
Peste un milion de cetățeni ai R. Moldova au cetățenie română, o mare dintre aceștia având drept de vot în marja scrutinelor electorale organizate în România. Cetățenii români din R. Moldova pot participa și la alegerile locale din România dacă au domiciliu în localitățile de peste Prut. Pe 24 noiembrie, românii își vor alege președintele, care va sta la cârma țării în următorii cinci ani. Cine sunt cei 14 candidați, de unde puteți vota la alegerile prezidențiale din România, dar și alte curiozități despre sistemul electoral românesc vă povestesc în continuare.
Candidați pe toate gusturile
Turul I al alegerilor prezidențiale din România va avea loc pe 24 noiembrie 2024. Pentru ca un candidat să câștige funcția de președinte al României încă din turul I, trebuie să obțină peste 50 % din voturile alegătorilor. Conform experților, acest scenariu nu este plauzibil, niciun candidat neavând capacitatea să mobilizez numărul de vorturi necesar.
Așadar, turul II al alegerilor prezidențiale ar putea avea loc pe 8 decembrie. La alegerile prezidențiale, NU există un prag minim de prezență la vot pentru ca acestea să fie declarate valide. Spre deosebire de referendumul național (unde există un prag de prezență de 30 % pentru validare), la alegerile prezidențiale nu se impune o astfel de limită. Practic, rezultatele sunt considerate valide indiferent de prezența la vot, iar alegerea președintelui se face pe baza majorității voturilor valabil exprimate. Mai exact: # turul I: este declarat câștigător candidatul care obține peste 50 % + 1 din voturile valabil exprimate; # turul II: dacă niciun candidat nu atinge această majoritate în primul tur, se organizează un al doilea tur de scrutin, între primii doi candidați clasați. În turul al doilea, câștigătorul este candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, fără a fi nevoie de un prag de prezență.
Iată cine sunt cei 14 candidați și ordinea finală în care aceștia apar pe buletinele de vot. # Elena Lasconi – Unirea Salvați România # George Simion – Alianța pentru Unirea Românilor # Marcel Ciolacu – Partidul Social Democrat # Nicolae Ciucă – Partidul Național Liberal # Hunor Kelemen – Uniunea Democrată Maghiară din România # Mircea Geoană – candidat independent # Ana Birchall – candidată independentă # Alexandra Beatrice Bertalan-Păcuraru – Alternativa pentru Demnitate Națională # Sebastian-Constantin Popescu – Partidul Noua Românie # Ludovic Orban – Forța Dreptei # Călin Georgescu – candidat independent # Cristian Diaconescu – candidat independent # Cristian-Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român # Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale
Unde pot vota cetățenii R. Moldova cu cetățenie română?
Pe teritoriul Republicii Moldova vor activa 59 de secții de votare unde cetățenii români cu domiciliu în străinătate își vor putea exercita dreptul de vot. Mai jos puteți vedea lista secțiilor de votare care vor fi deschise pe 24 noiembrie în Moldova, iar aici puteți consulta lista completă a secțiilor de votare din diasporă.
Programul secțiilor de votare din diasporă este următorul: # vineri (22 noiembrie) începând cu ora 12.00 până la ora 21.00; # sâmbătă (23 noiembrie) și duminică (24 noiembrie) între orele 7.0 și 21.00, cu posibilitatea de prelungire duminică până la ora 23.59.
Participare crescută
Participarea cetățenilor români din Republica Moldova la alegerile din România a crescut semnificativ în ultimele două decenii. În 2019, la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, s-a înregistrat un record de participare, cu peste 47.000 de votanți în Republica Moldova, comparativ cu peste 43.000 în primul tur.
La alegerile europarlamentare din 2024, numărul votanților a depășit 57.000, depășind participarea din turul doi al alegerilor prezidențiale din 2019, când au fost 52.285 de votanți.
Această tendință ascendentă reflectă o implicare tot mai mare a cetățenilor români din Republica Moldova în procesele electorale din România, evidențiind o conștientizare și participare civică sporită în rândul acestora.
Cetățenii români originari din Republica Moldova, stabiliți în alte țări, au demonstrat, de asemenea, o implicare activă în alegerile din România. De exemplu, în 2024, în Italia, unde există o comunitate semnificativă de moldoveni cu cetățenie română, s-a înregistrat o prezență notabilă la urne la alegerile europarlamentare.
Autoritățile române au extins rețeaua de secții de votare în Republica Moldova și în țările cu comunități mari de cetățeni ai R.Moldova, facilitând accesul la procesul electoral.
Organizațiile civice și autoritățile au desfășurat campanii menite să informeze cetățenii despre drepturile lor electorale și procedurile de vot.
Odată cu integrarea europeană și consolidarea relațiilor bilaterale, cetățenii au devenit mai conștienți de impactul votului lor asupra politicilor naționale și regionale.
Această tendință ascendentă în participarea la vot reflectă o maturizare civică și o dorință crescută de implicare în procesele democratice ale României din partea cetățenilor români din Republica Moldova și diaspora.
Sistemul politic din România
România este o republică semi-prezidențială, în care puterea este împărțită între trei ramuri: legislativă, executivă și judecătorească. Constituția din 1991, revizuită în 2003, stabilește bazele acestui sistem democratic.
Executivul este format din Președintele României și Guvernul. Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 5 ani (maximum două mandate). Are atribuții în domenii precum politica externă, apărarea națională și numirea primului ministru.
Guvernul este condus de un prim-ministru, numit de președinte și aprobat de Parlament. Guvernul exercită puterea executivă și implementează politicile publice.
Legislativul este reprezentat de Parlamentul României, format din două camere: Senatul (Camera superioară) și Camera Deputaților (Camera inferioară). Parlamentul este ales prin vot universal pentru un mandat de 4 ani. Este principala instituție de legiferare și control al Guvernului.
Puterea judecătorească este independentă și include instanțele de judecată, cu Înalta Curte de Casație și Justiție la vârf, și Curtea Constituțională, care garantează respectarea Constituției.
Importanța Parlamentului de la București
Parlamentul este organul legislativ suprem al României și are un rol esențial în funcționarea statului. Printre principalele sale atribuții se numără adoptarea legilor. Toate legile, inclusiv bugetul de stat și alte reglementări importante, trebuie să fie adoptate de Parlament. Acesta poate modifica sau respinge propunerile legislative venite de la Guvern sau parlamentari.
Controlul executivului este exercitat de Legislativul de la București. Parlamentul poate solicita explicații de la Guvern, poate dezbate moțiuni simple și poate iniția o moțiune de cenzură, prin care poate demite Guvernul. Primul-ministru și cabinetul său trebuie să primească un vot de încredere din partea Parlamentului.
Parlamentul aprobă tratatele și acordurile internaționale, consolidând poziția României pe scena globală. Legislativul este responsabil pentru aprobarea deciziilor de importanță națională, inclusiv intervenții militare sau aderarea la organizații internaționale.
Parlamentul asigură respectarea principiilor democratice prin legiferare și controlul Guvernului. Este instituția prin care voința cetățenilor este transpusă în legi.
Prin adoptarea legislației europene și susținerea reformelor, Parlamentul joacă un rol crucial în alinierea României la standardele UE. Legislativul este o componentă fundamentală în sistemul de checks and balances, prevenind abuzurile de putere din partea executivului.
Astfel, Parlamentul României este pilonul central al democrației, având un impact direct asupra vieții politice, economice și sociale a țării.
Fostul bașcan al Găgăuziei, Irina Vlah, a anunțat crearea unui nou partid politic în R. Moldova, la doar câteva zile de la sfârșitul perioadei electorale din 2024 în fosta republică sovietică. Potrivit politicianului, „Inima Moldovei” are scopul de a reprezenta interesele cetățenilor și de a contribui la dezvoltarea sustenabilă a țării.
Politici regionale
În cadrul unei conferințe de presă, Irina Vlah a subliniat că partidul va pune accent pe unitate și prosperitate, având ca obiective principale dezvoltarea infrastructurii și îmbunătățirea serviciilor publice. „Într-o perioadă de instabilitate politică și provocări economice în Republica Moldova, „Inima Moldovei” va colabora cu diverse partide pentru a promova politici care sprijină dezvoltarea regiunilor, în special cele mai puțin dezvoltate. Partidul își propune să abordeze probleme precum migrarea, sărăcia și reformele necesare în educație și sănătate. De asemenea, va avea o activitate concentrată atât la nivel național, cât și regional, cu o atenție specială pentru comunitățile din Găgăuzia și alte zone defavorizate”, a declarat Irina Vlah.
Carieră politică
Irina Vlah este prima femeie aleasă în funcția de guvernator al Unității Teritorial Administrative Găgăuzia, exercitând două mandate în perioada 2015-2023. Ea s-a născut la 26 februarie 1974, în orașul Comrat, raionul Comrat. Este divorțată și are un copil.
Între 1991 și 1996 a studiat la Universitatea de Stat din Comrat, iar între 2001 și 2008 a urmat studiile la Institutul de Istorie, Stat și Drept al Academiei de Științe a Moldovei. Este doctor în drept, titlul lucrării sale de doctorat fiind „Concepția modernă a dezvoltării serviciului public în Republica Moldova”.
Și-a început cariera în 1996, în calitate de jurist la Inspectoratul Fiscal din UTA Găgăuzia, unde a lucrat până în 2003. Din anul 2003 a deținut funcția de șefă a Departamentului Juridic al Comitetului Executiv al Găgăuziei.
A fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova și a făcut parte din componența Comitetului Executiv Politic al Partidului Comuniștilor. În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut, din primul tur, victoria la alegerile pentru funcția de bașcan. Patru ani mai târziu este realeasă pentru încă un mandat.
Platforma Moldova
În 2023 a anunțat că își va forma propriul proiect politic după ce își încheie mandatul de guvernator al UTA Găgăuzia, iar la 16 noiembrie a lansat Asociația Obștească „Platforma Moldova”, un proiect sociopolitic antiguvernamental.
Potrivit declarației de avere pentru anul 2023, Irina Vlah a obținut un salariu de 517.700 de lei în funcția de bașcan. Aceasta deține în proprietate un apartament de 113 metri pătrați, obținut prin contract de donație, cu o valoare declarată de peste 657.000 de lei. Mai deține în proprietate și un garaj, obținut, la fel, prin contract de donație, cu valoarea de peste 121.000 de lei.
În alegerile prezidențiale din Republica Moldova, desfășurate pe 20 octombrie 2024, Irina Vlah a candidat ca independentă, obținând 5,38% din voturi, clasându-se pe locul patru. În ziua scrutinului, Vlah a declarat că a votat pentru o Moldovă pașnică și neutră, unde cetățenii trăiesc în armonie și nu sunt nevoiți să emigreze.
Referitor la referendumul constituțional privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, care a avut loc concomitent cu alegerile prezidențiale, Vlah a susținut organizarea unui referendum pe tema neutralității țării, considerând că o astfel de decizie trebuie luată de popor, nu de conducerea politică.
După primul tur al alegerilor, Vlah a îndemnat alegătorii să participe masiv la turul doi, programat pentru 3 noiembrie 2024, și să voteze împotriva Maiei Sandu, considerând că astfel pot contribui la salvarea Moldovei
În concluzie, Irina Vlah a promovat o viziune de neutralitate și pace pentru Republica Moldova, opunându-se aderării la Uniunea Europeană și susținând organizarea unui referendum privind statutul de neutralitate al țării.
Acuzații de corupție
În cadrul unei investigații, jurnaliștii de la Anticoruptie.md au scris că Irina Vlah a fost criticată pentru dezinformările pro-Kremlin lansate în campania sa electorală, fiind sancționată de Consiliul Audiovizualului pentru promovarea narațiunilor false privind înarmarea Moldovei și asocierea Maiei Sandu cu războiul.
În 2014, Irina Vlah a fost unul dintre inițiatorii organizării pe teritoriul regiunii a două „referendumuri” declarate ilegale: „referendumul” legislativ pentru autodeterminarea externă a locuitorilor din regiunea găgăuză; „referendumul” consultativ privind vectorul de dezvoltare externă a Republicii Moldova.
În cadrul plebiscitelor au participat circa 70% din populația locală cu drept de vot, iar peste 98% din votanți s-au exprimat pentru aderarea la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan.
Organizarea „referendumurilor” a fost ilegală, iar rezultatele lor nu au avut efecte juridice. Totuși, acest eveniment a obținut importanță politică pentru administrația regiunii, acțiune exploatată propagandistic în contextul actualelor alegeri prezidențiale și al referendumului cu privire la integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană. Cele două acțiuni ilegale din 2014 au fost organizate în ajunul semnării Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.
Război juridic
În timpul celor două „referendumuri”, în 2014, în regiunea găgăuză a fost lansată dezinformarea că locuitorii regiunii au dreptul să își aleagă vectorul de dezvoltare externă.
În realitate, conform Legii din 1994 cu privire la statutul regiunii găgăuze, locuitorii au dreptul la autodeterminare externă numai în cazul în care R. Moldova își pierde independența. Moldova nu și-a schimbat statutul de stat independent și suveran nici în 2014 și nici nu își propune să facă acest lucru în 2024. Mesajele despre legalitatea și legitimitatea unor astfel de referendumuri în autonomie sunt neîntemeiate.
În opinia actualei candidate la Președinția Republicii Moldova, organizarea „referendumurilor” pe data de 2 februarie 2014 a dus la „consolidarea societăţii găgăuze”.
Ea a subliniat că „referendumul a fost unul popular, populaţia autonomiei a reuşit să se consolideze, să se mobilizeze şi să declare că are opinie proprie, diferită de cea oficială”.
În ianuarie 2015, înaintea alegerilor pentru funcția de bașcan, Irina Vlah a anunțat că părăsește rândurile comuniștilor. Două luni mai târziu, beneficiind de susținerea politică a socialiștilor, a obținut victorie chiar din primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan.
„Asistența metodologică” din partea Kremlinului
O investigație realizată de Rise.md a dezvăluit că, în timpul campaniei electorale, Irina Vlah a beneficiat de „asistență metodologică” din partea Kremlinului cel puțin la elaborarea discursurilor electorale.
Iată câteva citate incluse de Kremlin și rostite, ulterior, de Irina Vlah:
„Situația este agravată de Acordul de Asociere cu UE, un Acord de aservire care ne-a fost impus din exterior și care a dus la ruperea relațiilor economice vitale cu Rusia, atât ale autonomiei, cât și ale Moldovei în general.”
„Chemăm toți locuitorii din Găgăuzia, toți patrioții autonomiei noastre, să susțină echipa noastră și să voteze pentru un viitor demn alături de Rusia! Viitorul Găgăuziei este decis astăzi!”
Deși Irina Vlah a făcut campanie pentru apropierea de Rusia, asistența financiară pentru regiunea găgăuză a venit din partea UE. În perioada celui de-al treilea an de mandat al Irinei Vlah a fost semnat un Acord cu Uniunea Europeană, care prevedea alocarea a trei milioane de euro pentru implementarea proiectului „Susţinerea autorităţilor publice locale” (SLPA).
Potrivit jurnaliștilor de investigație, o parte importantă din această asistență financiară a fost utilizată de autoritățile regiunii pentru niște proiecte-fantomă. În iunie 2023, într-un interviu pentru presă, Irina Vlah, deja în calitate de fost başcan al UTA Găgăuzia, a menţionat că proiectul respectiv a fost realizat cu succes.
Afacerile fratelui
La sfârșitul celui de-al doilea mandat al Irinei Vlah în funcția de guvernator al regiunii, firma fratelui acesteia s-a pomenit în centrul unui scandal legat de gestionarea grâului din Fondul de rezervă.
O investigație a reporterilor Centrului de Investigații Jurnalistice a dezvăluit că, odată ce a fost demarat un control al cantității de grâu existente în depozite, mai exact, cu trei zile înainte să înceapă verificarea, grâul a fost transportat la depozitele „Colhoz-Pobeda” noaptea târziu, unde se păstra o parte din cereale. Acest lucru a fost făcut de Demir-Agro, compania lui Serghei Vlah, fratele fostului bașcan.
„Cel mai important este că afacerea lui nu avea legătură cu bugetul Găgăuziei. Și nu înțeleg cum l-aș fi putut ajuta. Afacerile lui nu au legătură cu bugetul Găgăuziei și întreprinderile găgăuze”, a spus Irina Vlah.
În regiunea găgăuză, Demir-Agro a devenit cunoscută de când Irina Vlah a preluat funcția de bașcan în 2015. Compania este specializată în cumpărarea cerealelor în Moldova și vânzarea în străinătate. În 2016, Demir-Agro a ocupat primul loc la concursul pentru cel mai bun antreprenor al Găgăuziei la două categorii: „Cel mai bun exportator” și „Mecena anului”.
Cinci ani mai târziu, în 2021, Demir-Agro a anunțat procedură de insolvență. În același an, una dintre băncile comerciale din Republica Moldova a intentat un proces împotriva acestei companii pentru nerambursarea unui împrumut în valoare de trei milioane de dolari. Creditul a fost acordat în 2019-2020. Drept urmare, la 21 noiembrie 2022, instanța de fond a decis să recupereze 3,2 milioane de dolari de la Serghei Vlah.
Dezinformările pro-Kremlin
În ajunul și în decursul campaniei electorale pentru funcția de președinte, Irina Vlah a lansat mai multe dezinformări proruse.
De exemplu, Consiliul Audiovizualului a sancționat, în ședința din 28 iunie 2024, postul TVC 21 cu amendă de 10.000 de lei pentru că fosta guvernatoare a regiunii găgăuze, în cadrul unei emisiuni a televiziunii respective, a lansat mai multe dezinformări pro-Kremlin în care a asociat-o pe Maia Sandu cu războiul, a vorbit despre înarmarea Moldovei, pe fondul închiderii școlilor.
Ministerul Apărării arată că finanțările respective au crescut nu în ultimele luni, ci în ultimii doi ani, după invazia Federației Ruse în Ucraina.
Astfel, în 2022, instituția de apărare a avut un buget de circa 1,57 miliarde de lei, ceea ce constituia (0,38% din PIB). În 2023, alocațiile au fost majorate cu 649,9 milioane de lei, constituind circa 1,697 miliarde de lei (0,55% din PIB). În 2024, bugetul Ministerului Apărării a crescut cu 270,9 milioane de lei, ajungând la circa 1,968 miliarde de lei (0,65% din PIB).
În cadrul aceleiași emisiuni, Irina Vlah a reluat narațiunea falsă conform căreia Maia Sandu este acuzată de închiderea școlilor atât în perioada în care a deținut funcția de ministru al Educației (2012-2015), cât și în prezent, în calitate de președinte al R. Moldova.
Datele Biroului Național de Statistică arată că, în 2012-2015, când Maia Sandu a fost ministrul Educației, și-au încetat activitatea 73 de instituții de învățământ primar și secundar. În 2012, numărul total de instituții a constituit 1.394, iar în 2015 – 1.321. Totodată, reducerea numărului de instituții de învățământ se atestă atât în perioadele anterioare, cât și în cele ulterioare.
Autoritățile au explicat necesitatea unor astfel de măsuri prin declinul demografic cauzat de sporul negativ al populației și de exodul peste hotare, ce au condus la reducerea semnificativă a numărului elevilor și al studenților. În 1990-2012, numărul elevilor s-a înjumătățit, în timp ce numărul instituțiilor școlare s-a redus doar cu 14,6%.
