//REPORTAJ MULTIMEDIA// Pribegia siriană din iadul lui Assad: Iordania, țara tuturor refugiaților

//REPORTAJ MULTIMEDIA// Pribegia siriană din iadul lui Assad: Iordania, țara tuturor refugiaților

copil-iordania

Criza refugiaților a produs neliniște în sânul Europei, acolo unde Bruxellesul, dar și guvernele naționale, nu pot, nu știu sau nu vor să-și asume primirea de refugiați sirieni care fug din calea războiului. Motivele sunt multe și diverse. Cert este că după criza economică venită dinspre America, Europei îi este foarte dificil să facă față unei crize umanitare ce are ca origini Orientul Mijlociu. Publicul de pe bătrânul continent cunoaște ca punct de tranzit spre Europa taberele cu refugiați sirieni din Turcia, dar există și alte două țări care găzduiesc cam la fel de mulți refugiați – Liban și Iordania. Poveștile refugiaților sirieni din Iordania au ajuns în mainstream, îndeosebi la începutul lunii septembrie, atunci când actrița Angelina Jollie a vizitat una dintre cele două mari tabere de refugiați sirieni din Iordania, respectiv pe cea de la Azraq. În tabăra vizitată de actriță trăiesc circa 37.000 de refugiați sirieni, dar cea mai mare se găsește la Za`atari, loc unde și-au găsit adăpost circa 80.000 de suflete.

[youtube]faxC_GIrWq0[/youtube]Deși pare anchilozată în a găsi soluții la criza refugiaților, mai ales în lumina propagandei media rusești, lucrurile nu stau chiar așa în ceea ce privește implicarea UE în Iordania. Fie că este vorba de banii UE, dar sau de implicarea individuală a mai multor guverne europene, sume consistente ajung la Amman sub forma de programe pentru a ajuta situația refugiaților din imediata apropiere a Siriei. Conform datelor oficiale pentru 2015 ale Agenției Națiunilor Unite pentru Refugiați (United Nations High Commissioner for Refugees – UNHCR), se poate spune că Iordania este prima țară din lume ca număr de refugiați pe care îi găzduiește, mai precis 2,81 milioane. Dintre aceștia 2,1 milioane sunt palestinieni, 630.000 sunt sirieni și puțin peste 58.000 de sunt de alte naționalități. Și acestea sunt datele înregistrate oficial. Cifrele recensământului din 2015, făcut de Ministerul Planificării și Cooperării Internaționale de la Amman, vorbesc de un total de 1,3 milioane de refugiați sirieni. Jumătate înregistrați legal, iar cealaltă jumătate fără acte în regulă.

A doua casă

Toți fug din calea războiului, iar Iordania le devine cea de-a doua casă. Numai că, începând cu 2011, nici această țară nu mai poate duce această povară din punct de vedere economic, iar cifrele oficiale arată o degradare continuă a situației economice și a nivelului de trai pentru iordanieni, care în numai câțiva ani și-au văzut țara populată de refugiați în proporție de o treime. Banii nu mai ajung, iar speranțele Ammanului sunt acum legate de comunitatea internațională și de alți donatori regionali din rândul țărilor arabe. De la începutul crizei siriene, găzduirea de către Regatul Iordaniei a refugiaților a adus la Amman o notă de plată de circa 8,6 miliarde de dolari, una deloc de mică pentru o țară de 6,5 milioane de locuitori. Pe lângă aceste probleme financiare, exodul de refugiați aduce cu sine și o serie de dificultăți precum destabilizarea țării, incluziunea sirienilor în societatea iordaniană, dar și unele elemente de radicalizare. Condițiile de trai pentru refugiați sunt și ele grele, mulți împart adăposturile. La fel, copii sunt trimiși de mici la muncă, iar fetele măritate de la vârste fragede.

Situația refugiaților sirieni din Iordania
Create your own infographics

Corabia guvernării pe linia de plutire

Ministrul iordanian al Planificării și Cooperării Internaționale, Imad Najib Fakhoury, explică că modelul de cooperare al UE cu Iordania este unul exemplar și admite că „sprijinul financiar al UE, nu cred că fără el ne-am putut susține”. „Este un adevărat tsunami în ultimii 6 ani pentru Iordania. Ați văzut țări mai dezvoltate care nu pot face față fenomenului imigrației”, spune oficialul. El explică că Iordania are și o strategie pe 2017-2020 ce se va axa pe trei piloni: pe securitate și lupta antiteroristă, pe dezvoltarea economică și reformele economice, sociale și în domeniul educației și nu în ultimul rând stabilizarea și buna guvernanță.

El mai spune că această criză a refugiaților este o povară comună și că nu numai UE trebuie să o care, ci și Iordania .„Noi o facem pentru că suntem de părere că este un lucru bun pentru noi, nu doar pentru banii europeni”, adăugând că este o situație de tip „win-win”. Într-o matematică simplă, ministrul spune că între 2000-2008, economia Iordaniei „duduia” undeva la 7% creștere în fiecare an. Criza mondială a lovit și această țară, iar motoarele economiei și-au coborât turația undeva pe la 2% pentru 2008-2012. Aici lucrurile s-au schimbat, iar între 2012-2016, 8,6 miliarde de dolari au fost costurile directe ale economiei la criza refugiaților și costurile indirecte sunt și mai mari. El mai afirmat că de fapt cifra reală a refugiaților din Iordania este de circa 3,5 – 4 milioane de oameni și că 89% dintre refugiații sirieni nu se regăsesc în tabere, ci pe întreg teritoriul Siriei. Toate acestea ridică rata șomajului la 15,8% în Iordania, iar gradul de sărăcie a populației undeva între 14-20%.

Viața merge mai departe în cea mai mare tabără de refugiați din Iordania

La o distanța de 80 de kilometri înspre nord de capitala Amman, se află Za`atari, cea mai mare tabără de refugiați de pe teritoriul Iordaniei și una dintre cele mai mari din lume. În numai patru ani de la înființarea sa, aceasta a ajuns să găzduiască astăzi peste 80.000 de suflete, în marea lor majoritate femeii și copii fugiți din calea războiului din Siria. Majoritatea provin din provincia siriană Dara`a (sud-vestul țării). Nimeni nu vrea să-și amintească clipele pe care le-au trăit în Siria și toate atrocitățile văzute în trecut. Spun că se simt în siguranță în tabără și că le este bine, chiar dacă lipsurile sunt evidente.

1Cei mai mulți trăiesc din mila organizațiilor internaționale, dar tabăra are o viață proprie. Se găsește și câte ceva de muncă, fie în tabără, fie în satele din vecinătate. Paradoxul face că există deja circa 2.500 de magazine, puncte de schimb a valutei, ATM-uri și chiar vouchere de cumpărături în unele magazine. Copiii se înghesuie pe lângă gardurile barăcilor organizațiilor internaționale pentru un strop de internet wi-fi, iar adolescenții se strâng seara la povești și se uită la fotbal. Aproape în unanimitate toți sunt fani Real Madrid și Cristiano Ronaldo. Poate că povestea de viață a starului de fotbal portughez îi aproape cumva.

 

Pe întuneric”, în intersecția Champs-Elysees colț cu Fifth Avenue

champselyseeÎn general, atmosfera din tabără este una de pustietate. Singurele străzi mai animate sunt cele cu magazine, în fapt mici buticuri de unde se poate cumpăra mai orice. De altfel, ironia face ca stradă principală a taberei să fie denumită Champs-Elysees. Nu din pricina vreunei frumuseți arhitecturale, ci mai degrabă a istoriei acelei străzi care, la început, a fost toată tabăra, fiind administrată de o misiune umanitară civilă franceză.

 

 

familiepefifthavenueApoi s-a născut și new-yorkeza Fifth Avenue care întretaie Champs-Elysees, dar nimeni nu știe de unde îi vine acest nume. Cel mai probabil „misionarii” americani nu au vrut să se lase mai prejos și și-au pus și ei amprenta nominală, doar ca să le facă în ciudă francezilor.

 

 

 

copilveselZilele par să treacă greu pentru refugiații din tabără. Numai copiii sunt veseli și vin să socializeze și eu cum pot cu „străinii” pe care îi văd prin tabără. Curentul electric este și el cu țârâita, de la 6 seara la 2 dimineața. Pentru această brumă de curent, administrația UE din tabără cheltuie lunar 400.000 de dolari americani. Doar străzile principale sunt luminate, iar pe cele adiacente ar fi bine să nu te aventurezi după lăsarea întunericului. Pe timpul nopții, temperaturile coboară toamna sub zero grade, iar vântul șuieră din toate colțurile barăcilor sau corturilor improvizate ca adăpost pentru refugiați. Sunt multe familii cu copii mici, dar oricum este mai bine decât în ruinele lăsate în spate din Siria și periodicitatea terorii provenite de la bombele lansate de trupele regimul Assad și, mai nou, de aviația rusă.

 

Totul începe cu educația

caruciorbatrancopiiÎn ciuda propagandei mass-media rusești, care prezintă UE ca pe un bătrân în cărucior inabil să facă față crizei refugiaților, europenii gospodăresc destul de bine tabăra de la Za`atari. Începând de la un sistem de securitate foarte bine pus la punct, la școli și grădinițe și continuând cu spitale și maternități. Statisticile oficiale arată că UE și statele membre au cheltuit deja, de la începutul crizei umanitare din Siria, circa 5,5 miliarde de euro. Banii au mers atât în interiorul Siriei, cât și în țări gazdă ale refugiaților precum Iordania, Liban, Irak și Turcia.

 

La Conferința de la Londra din luna februarie a acestui an , UE a mai promis încă 1 miliard de euro pentru Liban și Iordania care să meargă în proiecte dedicate. Din 2011 și până în prezent, UE a dat numai Iordaniei, în cadrul a tot felul de proiecte 1,13 miliarde de dolari. Trecând peste aceste realități contabile, tabără de la Za`atari se axează pe un sistem educațional cât mai bun. Aici învață circa 29.000 de copii (53% sunt fete), adică 78% dintre cei cu vârstă de școlarizare. Ei învață în 22 de școli amenajate în 11 districte ale taberei. Totul se face aranjat, în mai multe ciclurile orare. UE plătește integral peste cei 1.033 de oameni care fac parte din corpul educațional, dintre care 827 sunt profesori, atât iordanieni, cât și sirieni.

 

tineriInteresant este că tinerii din tabără nu visează decât să se reîntoarcă în Siria. Toți ar vrea să se facă medici sau ingineri. Drumul lor este însă departe de casă pe care au lăsat-o în urmă, chiar dacă granița se află la 10 kilometri nord de Za`atari. Începând cu anul 2015, UE oferă pentru circa 10.000 de studenți din rândul refugiaților iordanieni cursuri de engleză, cursuri de licență și masterat, învățământ de la distanța sau alte cursuri vocaționale, în mai sistemul universitar public și private din Iordania.

 

 

Vibrații demografice

bebePe lângă „viața vibrantă” economică a taberei, după cum o descriu angajații diferitelor misiuni umanitare ale UE, există una și la fel de vibrantă și în rândul populației. Nu mai puțin de 300 de bebeluși se nasc în fiecare lună, iar rata mortalității la naștere este aproape 0%. UE a construit aici „spitale de campanie” ce beneficiază de aparatură modernă și personal calificat. Aceștia oferă asistență medicală pentru cele circa 20.000 de femei siriene aflate la vârste reproductive și celor circa 2.000 de femei însărcinate în prezent.

 

feteCeea ce însă nu spun statisticile oficiale și cifrele oferite în mapă de presă este că multe dintre tinere sunt vândute sau pur și simplu date de către familiile lor spre căsătorie la vârste fragede. Fie din motive de bani, fie pentru a „scăpa” de o gură în plus de hrănit. O adevărată tragedie. Multe tinere sunt silite să se căsătorească la vârste foarte mici. Nunta are loc în tabără, în prezența unui preot și a familiilor, care apoi se pun pe petrecere. Și asta face parte din puținele bucurii ale taberei, după cum spun refugiații cu care am stat de vorbă, iar oficialii UE recunosc fenomenul numai în off the record.

 

copilcuscauneViața refugiaților sirieni este cu totul diferită, iar drama lor se vede cel mai bine în ochii copiilor acestora care, în naivitatea lor, visează spre o lume mai bună și la un astfel de viitor. Nici măcar în Germania, ci la ei acasă, înapoi în Siria. Până atunci, Iordania rămâne să aibă grijă de toate rănile războiului pe care le-au suferit acești oameni cu adevărat bătuți de soartă. Fie ele fizice, fie emoționale, iar UE își pune toate resursele pentru a da o mână de ajutor acestor nevoiași.

Reportajul a fost realizat în urma unei vizite de documentare în Iordania și a publicat pe site-ul Evenimentul Zilei

Share our work
Germania si Turcia, atrase intr-un nou razboi diplomatic

Germania si Turcia, atrase intr-un nou razboi diplomatic

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, suparat pe decizia parlamentarilor germani

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, suparat pe decizia parlamentarilor germani

Turcia și Germania ‘sunt doi aliați foarte importanți’ și relațiile lor nu se vor ‘deteriora total’ după decizia de recunoaștere de către Bundestag a genocidului împotriva armenilor comis de Imperiul Otoman în 1915, a declarat premierul Binali Yildirim, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Evenimentele din primul razboi mondial, la care face referinta decizia parlamentarilor germani, sunt interpretate diferit de catre istoriografia oficiala armeana si turca.
‘Germania și Turcia sunt doi aliați foarte importanți. Nimeni nu trebuie să se aștepte ca relațiile lor să se deterioreze complet dintr-odată din cauza acestei decizii sau a unor decizii similare’, a declarat Yildirim, într-o conferință de presă la Ankara, înaintea plecării într-o vizită în Azerbaidjan. ‘Aceasta nu înseamnă totuși că noi nu vom reacționa, că nu vom spune nimic’, a adăugat șeful guvernului de la Ankara.
Yildirim a mai afirmat că „lobby-ul armean rasist” este responsabil pentru decizia eronată a deputaților germani.

Reactie dura

Turcia a reacționat cu indignare joi după votarea de către camera inferioară a parlamentului german a unei rezoluții ce recunoaște genocidul armean, rechemând în țară ambasadorul de la Berlin și amenințând cu represalii pe fondul crizei migrației.
‘Această rezoluție va afecta serios legăturile turco-germane’, a avertizat la rândul său președintele Recep Tayyip Erdogan, aflat într-o vizită în Kenya, promițând ‘măsuri’ după revenirea sa în Turcia.
Reiterând că Turcia va considera această rezoluție drept ‘nulă și neavenită’, premierul Yildirim a estimat, de asemenea, că ‘această decizie afectează în mod serios relațiile între Germania și Turcia’, adăugând că vor fi date ‘răspunsuri adecvate’. Cu toate acestea, a mai spus el, ‘oricare ar fi circumstanțele, vom continua relațiile noastre cu prietenii noștri, cu aliații noștri’.

Relatii cruciale

Relațiile dintre Ankara și Berlin sunt cruciale pentru punerea în aplicare a controversatului acord privind migranții dintre Turcia și Uniunea Europeană, ce traversează în prezent o zonă de turbulențe. O parte din analistii de la Ankara, citati de mass-media turca, au speculat ca prin acest vot partea germana vrea sa forteze mana Turciei pentru a nu mai fi nevoita sa aplice tratatul anterior, prin care Turcia primea careva miliarde de euro pentru gestionarea crizei, precum si concesii insemnate in ceea ce priveste regimul de vize pentru cetatenii turci care calatoresc in UE.
Germania, prin vocea ministrului său de externe, Frank-Walter Steinmeier, a încercat să calmeze joi furia acestui partener important, exprimându-și speranța că nu vor exista ‘reacții excesive’ din partea Ankarei.
Pana in acest moment, mai multe organizatii de extrem dreapta din Turcia au lansat chemari la boicotarea produselor germane, demersuri considerate ineficiente de majoritatea analistilor politici si economici turci, avand in vedere relatiile profunde intre cele doua state, ambele membre ale NATO. Reamintim ca in Germania locuiesc cateva milioane de cetateni turci, inclusiv de etnie kurda, iar firmele cu capital german joaca un rol extrem de important in economia turca.
Totodata, Germania furnizeaza anual cateva milioane de turisti care viziteaza Turcia, fiind esentiali pentru mentinerea viabilitatii acestui segment economic al economiei, din care Turcia castiga cateva miliarde de Euro, fiind considerat strategic de catre autoritatile de la Ankara.

Vot controversat

Rezoluția Bundestagului reprezintă un pas suplimentar către recunoașterea oficială de către Germania a genocidului armean, dar textul nu angajează în acest sens guvernul cancelarului Angela Merkel.
Un singur membru al Bundestagului a votat împotriva rezoluției, iar un altul s-a abținut de la vot, a anunțat președintele camerei inferioare a legislativului german, Norbert Lammert. Adoptarea rezoluției a avut loc prin ridicarea mâinii, voturile favorabile documentului nefiind numărate.

Interpretari divergente

Armenia estimează că 1,5 milioane de armeni au fost uciși într-o manieră sistematică înainte de prăbușirea Imperiului Otoman. Mai mulți istorici și mai multe țări, între care Franța, Italia și Rusia, au recunoscut genocidul armenilor.
In urma unei puternice campanii la nivel international, decizii de recunoastere favorabile pozitiei armene au fost adoptate de diferite organe legislative, nationale ori locale, din cateva zeci de state, inclusiv Australia, SUA ori unele state europene.
La randul sau, Turcia afirmă că a fost vorba de un război civil, dublat de foamete, în care 300 până la 500.000 de armeni, precum și foarte mulți turci au murit în momentul în care forțele otomane și Rusia tarista își disputau controlul în Anatolia, ultima fiind puternic sustinuta de catre militiile armene.
Autoritatile de la Ankara neagă cu vehementa ca a existat o campanie organizată de epurare etnică contra armenilor ori autoritătile imperiale otomane au dat dispozitii clare in acest sens.

Share our work
Rusia acuzata de santaj de liderii tatarilor crimeeni

Rusia acuzata de santaj de liderii tatarilor crimeeni

Refat Ciubarov

Odata cu anexarea peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa, probleme minoritatii tatare ce locuiesc acolo s-au acutizat. Presedintele Medjlis-ului, Adunarea tatarilor din Crimeea si parlamentar in Rada Suprema de la Kiev, Refat Ciubarov , a declarat intr-un interviu pentru Europa Libera ca actuala situatie va conduce premeditat la disparitia tatarilor ca grup etnic din aceasta zona. Mai mult, conditiile puse de Moscova tatarior crimeeni seamana mai mult cu un santaj, decat cu o solutie de compromis. `Tatarii din Crimeea au trait deja o tragedie in secolul 20, acum traiesc o alta in secolul 21. Familia mea si altele mii au fost deportate de pe pamanturile lor si obligate  sa traiasca 50 de ani in tari straine. Doar atunci cand Ucraina a devenit independenta, acum 23 de ani, ne-am intors acasa, in Crimeea. Am mai ramas doar 300.000. Pentru ca ne-am opus ocupatiei ruse, Rusia ne hartuiste si ne oprima. Sub conducere ruseasca nu avem nici un viitor. Nu putem astepta doi sau cinci ani, asa cum au facut tarile baltice, de exemplu, asteptand 50 sau 60 de ani sa se elbereze de sub ocupatie ruseasca. Noi suntem putini, nu vom rezista si in actualele conditii vom disparea cu timpul ca minoritate etnica din Crimeea`, a declarat Ciubarov.

Compromis dur

El a pledat pentru inasprirea sanctiunilor in cazul statelor agresoare care incalca dreptul international prin forta. `Eu sustin cu toata taria ideea unui compromis. Dar agresorul nu doreste un compromis, ci doreste sa ne supunem, sa ii acceptam conditiile. Iar acesta nu este un compromis, ci un santaj! Pentru ca pe viitor aceasta tara sa nu mai fie agresoare, trebuie sa o determinam sa inteleaga ca pur si simplu noi nu acceptam ca cineva sa ne distruga identitatea si valorile. De aceea, cred cu tarie ca avem nevoie de sanctiuni. Doar asa agresorul va intelege ce nenorociri a facut. in al doilea rand, este vorba de capacitatea Ucrainei de a-si apara integritatea teritoriala. in al treilea rand, este vorba de reformele care trebuie aplicate in Ucraina. Reformam economia, construim un nou sistem legislativ si am inceput un ambitios program de lupta impotriva coruptiei`, a mai spus acesta.

Share our work
Rusia pregateste destabilizarea regiunii Odesa prin „operatiunea Basarabia”

Rusia pregateste destabilizarea regiunii Odesa prin „operatiunea Basarabia”

basarabia odesaMai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni au participat luni la crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red). La reuniune au participat aproximativ 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii. „Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina. Noua organizatie va avea 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte. Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.

Autodeteminarea ca metoda de santaj politic

Tot luni a fost lansat si un manifest in care se precizeaza scopurile nou-infiintatei organizatii. „Activand in baza Constitutiei actuale si a legii ucrainene, Rada Populara a Basarabiei vine cu initiativa de a dezvolta multidirectional regiunea, a limbilor nationale, educatiei, culturii si identitatii. Rada Populara a Basarabiei va deveni o platforma pentru uniunea comunitatilor nationale, intensificarea dialogului intre acestea, dar si pentru intarirea pacii si intelegerii in regiune. Analiza situatiei regionale demonstreaza ca Basarabia sufera din cauza crizei social-economice, somajului si din cauza distrugerii infrastructurii sovietice”, se precizeaza in manifest. in discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”. „Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter. In plus, „basarabenii” ameninta ca, in cazul aderarii Ucrainei la NATO, comunitatea isi rezerva „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relateaza Radio Chisinau.

Share our work
Europa Libera in dialog cu sotia liderul tatarilor crimeeni: Rusii ne obliga sa fugim

Europa Libera in dialog cu sotia liderul tatarilor crimeeni: Rusii ne obliga sa fugim

tatari crimeeaSotia liderului tatarilor crimeeni, Safinar Djemilev, a declarat intr-un interviu pentru postul Europa Libera ca Rusia nu i-a mai deporatat pe tatarii crimeeni dupa anexar, dar in schimb le-a facut viata aproape imposibila pentru ca acesti sa plece de bunavoie. „Tatarii din Crimeea stiu ca orice anexare, orice capturare de teritoriu strain este un act de razboi. Este de altfel si ce vedem in Donbas si ce s-a intamplat aici la anexarea Crimeei. Am crezut atunci ca ne vor deporta sau ca ne vor omori pe toti, dar au ales o alta tactica. Au creat conditii atit de proaste aici incit noi sa fim obligati sa fugim, sa ne luam copiii si sa lasam totul balta ca sa ne salvam. Dar numai putini tatari au plecat din peninsula. Stam aici si asteptam”, a declarat aceasta. Ea a mai spus ca sotul ei, Mustafa Djemilev, nu s-a descurajat si ca acum, in calitate de parlamentar in Rada Suprema de la Kiev, calatoreste in toata lumea pentru a a explica situatia acestei minoritati in urma anexarii peninsulei de catre Federatia Rusa. „Ei asculta ce vorbim. Ne urmaresc, daca spunem ceva FSB-ul afla imediat. Au creat o retea de informatori care este peste tot in Crimeea si sunt o multime”. Ea a mai spus ca tatarilor din Crimeea le sunt create conditii dificile de viata, dar ca acestia sunt hotarati sa reziste acestor presiuni. „Nu avem nevoie de nimic. Traim cu piine si apa, fara electricitate si fara gaz. Dar suntem pregatiti sa raminem aici si de n-am mai avea nimic. Dar dati-ne libertatea noastra!”, a declarat Safinar Djemilev corespondentului serviciului rusesc al Europei Libere, Mumim sakirov. SUA a denuntat in repetate randuri masurile impuse de rusi acestei minoritati, insa Turcia nu a dat prea multe semnale ca se opune situatiei.

Share our work
Seful diplomatiei ucrainene, invitat la Bucuresti pe fondul unor noi posibile divergente pe tema drepturilor romanilor din Ucraina

Seful diplomatiei ucrainene, invitat la Bucuresti pe fondul unor noi posibile divergente pe tema drepturilor romanilor din Ucraina

protest-cernautiMinistrul de Externe, Bogdan Aurescu, l-a invitat la Bucuresti pe omologul sau ucrainean, Pavlo Klimkin, pentru a discuta o serie de aspecte legate de securitatea regionala, dar si unele bilaterale dintre cele doua state. In urma cu doar cateva zile, Klimkin a declarat ca Ucraina va aplica sanctiuni impotriva persoanelor cu doua sau mai multe pasapoarte. „Cat de curand vor fi introduse controale vamale comune la granita, care vor exclude cazurile cand la vama ucraineana un cetatean arata un pasaport, iar la cea din alta tara — un alt document de identitate”, a avertizat seful diplomatiei ucrainene. Pe acest fundal, Bogdan Aurescu, a avut, miercuri, o convorbire telefonica cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, care a acceptat invitatia oficialului roman de a vizita tara noastra la inceputul acestui an. Cei doi ministri au avut un schimb de vederi asupra evolutiilor privind Ucraina, in contextul crizei din sud-estul tarii si al negocierilor in curs in formatul „Normandia”, precum si asupra contactelor si agendei de cooperare bilaterala din acest an. Bogdan Aurescu a exprimat interesul partii romane, „impartasit cu deschidere de omologul ucrainean”, pentru perfectarea in acest an a unui calendar substantial de contacte politice bilaterale, reiterand invitatia ca omologul de la Kiev sa efectueze o vizita la Bucuresti la inceputul acestui an, invitatia fiind acceptata de catre ministrul Klimkin, precizeaza MAE.

Totodata, ministrul Bogdan Aurescu a evocat disponibilitatea partii romane de a asista Ucraina in procesul de reforma conform standardelor europene, in aplicarea Acordului de Asociere UE-Ucraina, pe care Romania l-a ratificat la 3 iulie 2014, fiind primul stat membru UE care a indeplinit aceasta procedura. MAE mai informeaza ca cei doi ministri au discutat aspecte privind minoritatea romana din Ucraina. In 2014, Ministerul roman al Afacerilor Externe a atras atentia Ucrainei ca trebuie sa mentina protectia minoritatilor de pe teritoriul sau, pentru a continua calea europeana pe care s-a angajat. Etnicii de origine romana a fost divizata artificial de Kiev intre romani si “moldoveni”. Dupa caderea regimului presedintelui Viktor Ianukovici, patidele instalate la putere au abrogat Legea Ucrainei privind principiile politicii de stat in domeniul lingvistic. Diplomatia romana si-a exprimat atunci profunda preocupare fata de o “posibila deteriorare a sistemului de protectie a drepturilor persoanelor apartinand minoritatilor nationale”.

Share our work