de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Guvernul ungar va bloca toate deciziile Uniunii Europene care țintesc să aducă Ucraina mai aproape de UE, a declarat șeful diplomației de la Budapesta, Peter Szijjarto, conform site-ului MAE ungar. Decizia Budapestei vine pe fondul promulgării de către președintele Petro Poroșenko a legii educației care presupune închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă a minorităților. „Putem să garantăm că toate acestea (trecerea legii -n.r.) vor fi dureroase pentru Ucraina în viitor”, a declarat Szijjarto
El a descris decizia lui Poroșenko de promulgare a legii drept „rușinoasă”. Site-ul oficial al MAE ungar relatează că Poroșenko a declarat aspirațiile Ucraine de a se apropia de Europa, dar această decizie a promulgării legii respective, potrivit lui Szijjarto „l-a îndepărtat (pe Poroșenko -n.r.) de Europa și a făcut un pas uriaș în direcția opusă”.
Raportul de pe site-ul MAE ungar mai precizează că Ucraina poate să uite de integrarea în Europa. „Ungaria va bloca toți pașii în interiorul UE ai Ucrainei în procesul de integrare în spiritul Parteneriatul Estic”, a declarat ministrul.
de Razvan Iorga | sept. 26, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educației de la Kiev, Lilia Grinevici
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a promulgat, luni seară, legea care va pune în aplicare noua reformă a educației din Ucraina și care stipulează închiderea treptată a școlilor cu predare în limba maternă pentru minorități, inclusiv cea a românilor, relatează TSN. „Ucraina a demonstrat și va demonstra în continuare o atitudine față de minoritățile naționale care corespunde cu obligațiile noastre internaționale, care este în concordanță cu standardele europene, fiind un model pentru țările vecine”, a subliniat Petro Poroșenko. El a mai afirmat că noua lege sporește rolul utilizării limbii ucrainene în procesul de învățământ. În același timp, Președintele Ucrainei a subliniat importanța respectării în timpul procesului de învățământ a drepturilor minorităților naționale din țară.
Noua lege a educaţiei din Ucraina prevede introducerea treptată a noului sistem şi, prin aceasta, înlocuirea materiilor care se predau în limbă română cu discipline care vor fi predate în limbă ucraineană. Prima fază a reformei va avea loc începând cu 1 septembrie 2018 (reforma claselor primare şi a grădiniţelor). Predarea materiilor în limbă română se va păstra doar în clasele primare (1-4). De la 1 septembrie 2022, reforma va fi implementată în cazul claselor medii, iar din 2027-în clasele superioare (9-12).
Reforma sistemului de învăţământ din Ucraina a stârnit un val de critici, comunitatea de români din Ucraina vorbind despre un proces de lichidare a şcolilor româneşti şi de ucrainizare a minorităţilor etnice. În acest sens, a fost semnat un apel către preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, prin care se solicită respingerea prin veto a acestei legi, considerată a fi una care ar putea genera noi conflicte şi instabilitate în ţară. Chiar și președintele României, Klaus Iohannis și-a anulat vizita oficială pe care ar fi urmat să o întreprindă la Kiev, fapt de care l-a anunțat săptămâna trecută pe Poroșenko la Adunarea Generală a ONU de la New York.
Negocieri cu Ungaria și România
Pe de altă parte Ministrul educației și ştiinței din Ucraina, Lilia Grinevici, a salutat promulgarea de către preşedintele Petro Poroşenko a noii Legi ucrainene a învăţământului şi a subliniat că a convenit deja asupra unei întâlniri cu ministrul resurselor umane din Ungaria, la jumătatea lunii octombrie şi a unei întâlniri cu ministrul român al educației, pe 27 septembrie.
Grinevici a amintit în acest sens că Ministerul de Externe al Ucrainei a purtat consultări cu ambasadorii acestor țări și a explicat particularităţile procesului de implementare a articolului lingvistic din noua Lege a educaţiei, care a nemulţumit minorităţile română şi maghiară.
„Am susţinut că nu restrângem drepturile copiilor care aparţin minorităților naționale, ci, mai degrabă, extindem aceste drepturi. Argumentul este că astăzi, copiii care învaţă în școli cu predarea în limbi minoritare din clasa I până în clasa a XI-a studiază toate materiile numai în limba maternă a acestor minorități și, din păcate, nu stăpânesc limba ucraineană” – a explicat ministrul. Totodată, Lilia Grinevici şi-a exprimat convingerea că relațiile Ucrainei cu țările vecine nu se vor deteriora. „Când discutăm despre modalități concrete de implementare a acestei legi, se elimină multe speculații politice și mituri. Vom elabora un plan comun în cadrul consultărilor bilaterale despre cum să facem astfel încât să extindem posibilităţile acestor copii”, a declarat oficialul ucrainean, citată de Rador.
Posibile amendamente
Ministrul ucrainean al Educației a mai remarcat că posibilitatea introducerii unor amendamente la această lege poate fi luată în calcul numai după o discuție extinsă a experților cu privire la acest subiect. „Putem face modificări, dar numai după discuții extinse la nivel de experți. Pentru popoarele autohtone, de asemenea, se menţine dreptul de a studia toate materiile în limba minorității naționale, deoarece ne dăm seama că popoarele autohtone nu au nicio altă ţară vorbitoare a limbii lor. Aici este foarte importantă dezvoltarea terminologiei educaționale și științifice. Legea nu stabileşte lista popoarelor autohtone, ci doar dreptul acestor popoare” , a conchis ea.
de Razvan Iorga | sept. 22, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE
Există o zicală în limba engleză care, într-o traducere aproximativă, ar însemna că „obiceiurile vechi nu dispar peste noapte”. Cam așa stau lucrurile și cu autoritățile de la Kiev în ceea ce privește decizia de eliminare treptată a școlilor cu predare în limbă de pe teritoriul său. Reforma educației prin care se pune călușul în gura minorităților nu are nici cea mai mică legătură cu sloganele frumoase despre integrarea europeană și valorile sale. Ba din contră, vine să arate încă o dată duplicitatea acestui demers. La fel ca la Chișinău, un iluzionism politic plin de materialism, dar lipsit de substanță democratică.
Mai precis de intrare în rândul lumii civilizate a Europei, dar cu obiceiurile sovietice. Europenizarea nu înseamnă doar bani mutați din buzunarul altora în al tău, ci înseamnă în primul rând alinierea la un set comun de valori în care toleranța are un loc fruntaș. Un spațiu în care naționalismele de tip extremist nu își au rostul și nici nu sunt digerate la Bruxelles.
După ce s-au văzut cu sacii în căruță, la 1 septembrie, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de asociere cu UE, Kievul a detonat „bomba minorităților” prin această lege controversată. Totul la nici o săptămână distanță. Acest gest dovedește o premeditare a acestei acțiuni și pragmatism condamnabil. Cum diavolul era ascuns în niște detalii dintr-un articol al proiectului de lege, reforma are ca scop principal întărirea naționalismului ucrainean în aceste vremurile dificile pe care într-adevăr le traversează Ucraina cu sula Rusiei în coasta sa estică. Dar, totuși, să privezi toate minoritățile de pe teritoriul tău de limba maternă este un act cu totul anti-european ce va fi sancționat nu doar de România și Ungaria, Bulgaria și Grecia, dar și de Bruxelles.
Astfel, pentru minoritatea rusă pe care Kievul încearcă practic să o deznaționalizeze cu forța pentru ca încet să stingă orice cuib de rezistență prorusească pe intern, Ucraina va lovi și în celelalte minorități ca victime colaterale. Paradoxal, comunitatea românească va primi o țintă pe spatele său în acest război intern care nu este al ei, în timp ce România ajută Kievul. Fie cu armament neletal și pregătire pentru soldații săi, fie asigurând securitatea cibernetică a Ucrainei, fie prin planurile de racordare la sistemul energetic european. Asta deși problema închiderii școlilor cu predare în limba română nu este nouă, iar în ultimii ani Ucraina a închis deja o treime din astfel de școli, iar în regiunea Odesa le-a decimat efectiv pe cele cu predare în „limba moldovenească”, de la 24 la 3.
La București, diplomații ucraineni au încercat să explice în stil sovietic că negrul nu e chiar atât de negru, ci mai degrabă, dacă privești dintr-un unghi luminat, problema va apărarea mai degrabă de un gri ușor. O retorică ce amintește mai degrabă de Moscova, atunci când vrea să bage gunoiul sub preș și să zică că are o casă curată. Aceeași echilibristică lingvistică pe o sârmă subțire și jongleriile verbale cu care statele UE deja sunt familiarizate dinspre capitalele estice.
România nu a reacționat virulent, ci mai degrabă gradual în această problemă. Problema a fost pusă la nivel de Parlament, apoi de Guvern și nu în cele din urmă nivel Administrație Prezidențială. La nivel parlamentar, s-a decis recent ca o delegație românească să meargă la Kiev cu jalba-n proțap pe această problemă, iar la nivel guvernamental ministrul de Externe Teodor Meleșcanu a avut o discuție fermă pe această problemă, la New York, cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin. Totuși, cel mai puternic semnal rămâne cel dat de președintele român Klaus Iohannis, chiar la ONU, președintelui Petro Poroșenko. Acolo, Iohannis i-a spus acestuia, un vorbitor bun de română învățată în copilăria sa de la Tighina, că își va anula vizita pe care intenționa să facă în Ucraina și nici nu-l va primi pe șeful Radei Supreme la București când va reveni de la New York, deși era programată o vizită a acestuia la finalul lunii în România.
În limbaj diplomatic, acesta este un semnal foarte dur. De altfel, Iohannis a vorbit foarte fin la New York despre faptul că toate aceste anulări de vizite s-au făcut verbal pe holurile de la ONU. O trimitere foarte discretă la un moment important pentru Ucraina în 2008. Mai exact este vorba de summitul NATO, găzduit atunci la Palatul Parlamentarului din București, atunci când Ucraina nu a primit MAP-ul (Membership Action Plan – n.m.) de adeziune la NATO. Pe vremea aceea, președintele Viktor Iușcenko, buimăcit de această decizie a încurcat intrările în Palatul Parlamentului și s-a rătăcit pe holurile largi, ajungând din greșeală chiar în zona rezervată presei.
Îmi amintesc și acum fața împietrită a lui Iușcenko, dar și disperarea de a nu da declarații pe acest subiect. Furios și dezorientat, acesta a lovit din greșeală mai mulți reporteri români care doreau să-i ia reacții pe această temă. Scena consumată în urmă cu circa 9 ani, îmi revine în minte exact în aceeași cheie pe care Iohannis a folosit-o subtil, joi, la ONU, după discuția Poroșenko despre anularea vizitei sale la Kiev și motivele pentru care o face. După care a adăugat că Poroșenko a plecat ulterior îngândurat pe holurile ONU.
Tocmai acele holuri negre pe care Ucraina și le creează cu mâna ei pentru propriul viitor, căutând mereu parcă să spargă cu propriile mâini becurile aprinse de vecinii săi în drumul său european. Viitorul le va lămuri pe toate, însă lipsa de încredere va rămâne acolo pentru mult timp!
Publicat în EvZ Moldova
de Razvan Iorga | sept. 21, 2017 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Vot în Parlamentul de la București
O delegație formată din parlamentarii români vor merge în curând la Kiev pentru a discuta cu atoritățile ucrainene despre închiderea școlilor cu predare în limba română și dreptul românilor la cultură și educație în limba maternă. Totodată, Parlamentul de la București a adoptat, miercuri, o declaraţie prin care solicită autorităţilor de la Kiev rezolvarea rapidă a situaţiei privind noua lege a educaţiei. Legea de la Kiev, ce se vrea una de reformă, limitează dreptul la învăţare în limba maternă pentru 400.000 de etnici români din Ucraina.
„Parlamentul atrage atenţia că protecţia la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în particular a minorităţii române din Ucraina, care numără peste 400.000 de persoane, este un fundament al construcţiei democratice în spiritul valorilor europene îmbrăţişate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autorităţile ucrainene”, se mai arată în declaraţie.
Ambasadorul Ucrainei la București a declarat la postul public de televiziune din România că îngrijorările minorităților nu se justifică și că nimeni nu ar trebui să intre în panică. Totuși, acesta a precizat că autoritățile de la Kiev sunt dispuse la dialog. Președintele Poroșenko este așteptat să promulge legea care desființează treptat învățământul în limba minorităților.
Legea adoptată recent de deputaţii de la Kiev prevede ca, până în 2020, toate şcolile în care copiii studiază în altă limbă decât ucraineana să fie închise. De anul viitor, toţi elevii claselor gimnaziale, adică începând cu cei din clasa a cincea, vor fi obligaţi să înveţe doar în limba de stat. Şcolarii din clasele primare mai au un termen de graţie de trei ani, după care vor fi puşi în aceeaşi situaţie. Legea a ridicat multe critici și din partea Ungariei sau Bulgariei, și nu în ultimul rând a Rusiei a cărei minoritate este vizată mai precis de această lege din cadrul reformei educației.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
În plan îndepărtat, miniștrii de Externe ai României și Ucrainei, Teodor Meleșcanu și Pavlo Klimkin
Ministrul de externe, Teodor Meleșcanu, a avut marți, în marja reuniunii Națiunilor Unite de la New York, o întrevedere cu omologul său ucrainean, Pavlo Klimkin, căruia i-a transmis poziția României de condamnare fermă a tentativei Kievului de închidere a școlilor cu predare în limba română ca parte a reformei educației care se pregătește de la Kiev și care a fost votată recentă în Rada Supremă (Parlamentul de la Kiev -n.r.). „Ministrul român şi-a exprimat îngrijorarea pentru situația şcolilor cu predare în limba română din Ucraina în urma adoptării noii legi privind educația. Șeful diplomației române a subliniat necesitatea adoptării unor măsuri menite să asigure respectarea normelor şi standardelor internaționale în materie şi a reținut, în context, angajamentul oficialului ucrainean că implementarea noii legislații se va face cu consultarea comunității româneşti din Ucraina şi a autorităților române, astfel încât nivelul şi calitatea învãțământului în limba română să nu fie afectate de noile norme”, se arată într-un comunicat al MAE.
Cei doi oficiali și-au armonizat totuși punctele de vedere asupra pozițiilor privind trimiterii unei eventuale misiuni internaționale de menținere a păcii şi s-a agreat ca orice astfel de demers să respecte integritatea teritorială a statului ucrainean.
de Razvan Iorga | sept. 12, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Sediul MAE rus din Moscova
Noua lege a Educației, care a fost votată recent în Rada Supremă de la Kiev, încalcă interesele a milioane de cetățeni vorbitori de limbă rusă din Ucraina și contrazice atât Constituția Ucrainei, cât și obligațiile internaționale asumate de Kiev, precizează diplomația rusă. „Cu toate că noua lege nu menționează expres limba rusă, este clar că principalul obiectiv al legislatorilor ucraineni este să obstrucționeze drepturile a milioane de vorbitori de limbă rusă din Ucraina și să forțeze existența unei singure limbi într-un stat multi-național”, a comentat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenția TASS.
Instituția citată a mai subliniat că „această mișcare este o încercare a autorităților din „Maidan” de a implementa „ucrainizarea” completă a sistemul de educație național al Ucrainei, ceea ce este o contradicție directă atât cu propria Constituție, cât și cu obligațiile internaționale asumate în sfera umanitară”.
TASS mai scrie că lege a stârnit deja controverse din partea diplomațiilor ungare, poloneze, române și moldovenești. Pe data de 5 septembrie, Parlamentul de la Kiev a adoptat legea Educației. În noua sa versiune se stipulează că acei copii care vor începe școala de la 1 septembrie 2018, vor avea posibilitatea de a învăța de a învăța în limba maternă în școala primară (clasele 1-4). Din clasa a 5-a, toți copii vor fi obligați să studieze numai în limba ucraineană.
