de Razvan Iorga | oct. 30, 2017 | Balcani, Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Deputatul liberal, Daniel Gheorghe, a iniţiat un proiect de lege care prevede posibilitatea ca etnicii români din afara graniţelor ţării şi care fac parte din comunităţile româneşti din afara României să poată solicita cetăţenia română, motivând că acest lucru ar contribui la redresarea demografiei. „În prezent, pe criteriul civic al redobândirii cetăţeniei române, se califică descendenţii cetăţenilor Regatului României sau României Mari de până la schimbările teritoriale din 1940, printre care se numără minoritari, alogeni, din Ucraina şi Republica Moldova. (…) În schimb, etnicii români aflaţi în statele din jur, dintre care mulţi şi-au păstrat identitatea românească cu mari sacrificii, nu au dreptul să redobândească cetăţenia română pentru că părinţii şi bunicii lor nu au fost cetăţeni români, ei fiind născuţi în teritorii care nu au aparţinut României”, se precizează în expunerea de motive a proiectului de lege.
Inițiatorul Daniel Gheorghe este de părere că alegerea de a se stabili în ţară făcută de etnicii români care vor dobândi cetăţenia română, conform prezentului proiect de lege, va contribui la redresarea tendinţelor demografice negative”. De asemenea, în documentul citat se precizează că Actuala formă a Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, îi tratează pe etnicii români la fel ca pe străini, textul normativ nefăcând distincţie între cele două categorii de cetăţeni.
„Cetăţenii îşi plătesc din mijloace proprii contravaloarea paşaportului ori a cărţii de identitate sau costurile transcrierii actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie). Statul Român nu achită niciunul dintre aceste costuri. Impactul asupra protecţiei sociale este de asemenea zero, din moment ce în România majoritatea prestaţiilor sociale de care beneficiază populaţia, gen pensii, ajutoare de şomaj, asigurări sociale şi de sănătate se acordă pe baze contributive, adică celor care au contribuit la fondurile respective, nicidecum tuturor cetăţenilor fără deosebire”, adaugă Daniel Gheorghe, citat de Mediafax.
Potrivit textului legislativ, „Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanelor care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română, persoanelor de origine română şi celor aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceştia sunt apelaţi – armâni, armânji, aromâni, basarabeni, cuţovlahi, daco-români, fărşeroţi, herţeni, istro-români, latini durnăreni, macedoromâni, macedo-români, maramureşeni, megleniţi, megleno-români, moldoveni, moldovlahi, români (rumâni) timoceni, rrămâni, rumâni, valahi, vlahi, vlasi, voloni, macedo-armânji, precum şi toate celelalte forme lexicale înrudite semantic cu cele de mai sus – denumite români de pretutindeni”.
Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 a cetăţeniei române, republicată, a fost depusă la Senat în calitate de primă camera sesizată şi este susţinută de parlamentari PNL şi ai minorităţilor.
de Razvan Iorga | oct. 19, 2017 | Minoritați, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Parlamentarii de la Chișinău au dezbătut, joi, oportunitatea ca Legislativul R. Moldova să adopte o declarație în legătură cu controversata Lege a Educației din Ucraina. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, merge la Kiev unde va discuta cu omologii săi de acolo despre această chestiune.
Premierul Pavel Filip și-a exprimat îngrijorarea, în timpul recentei vizite în Republica Moldova a omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, privind noua lege a educației din țara vecină, dar a menționat că a primit asigurări din partea Kievului că drepturile minorităților etnice vor fi respectate.
Kievul vrea să îmbuneze Bucureștiul
Tatonările Ucrainei pe acest subiect rămân în continuare de actualitate și în România, acolo unde președintele ucrainean, Petro Poroșenko l-a sunat, miercuri, pe omologul său de la București, Klaus Iohannis.
„Președintele României a exprimat în termeni fermi nemulțumirea față de adoptarea legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educație în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților din Ucraina, inclusiv cea română. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite”, precizează Administrația Prezidențială de la București
De asemenea, șeful statului a reiterat poziția părții române cu privire la faptul că articolul 7 al legii, așa cum este formulat în prezent, diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.
Klaus Iohannis i-a solicitat omologului său ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate constant față de partea română privind respectarea normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.
„Președintele României a atras atenția, totodată, că este important ca nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme și a evidențiat că învățarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minoritățile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităților”, se precizează în comunicat.
Sprijin pentru apropierea de UE
Iohannis a reiterat și sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări. De altfel, Ungaria a precizat deja că nu va mai susține nicio inițiativă a Ucrainei de aderare la UE, până ce această această problemaă, care afectează și etnicii maghiari din Ucraina, nu va fi rezolvată.
La rândul său, președintele Petro Poroșenko a reiterat invitația adresată omologului român de a efectua o vizită în Ucraina. În acest context, președintele Iohannis a subliniat că această vizită, care trebuia să aibă loc în luna octombrie și care a fost amânată de partea română ca urmare a situației create de adoptarea Legii educației, va avea loc după remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de acest act normativ, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale
de Razvan Iorga | oct. 12, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a declarat, miercuri, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că este inacceptabil ca tinerii și copii din cadrul minorităților din Ucraina să nu știe limba ucraineană, fapt ce apoi se răsfrânge asupra dezvoltării ulterioare a țării. „Este inacceptabil ca acei copii care aparțin minorităților naționale din Ucraina să nu aibă o cunoaștere adecvată a limbii ucrainene, de care apoi vor avea nevoie să studiile universitare și institute, pentru a-și construi o carieră, pentru serviciul civil și auto-realizare în Ucraina”, a declarat Poroșenko, citat de Karadeniz Press.
Președintele a declarat că Legea educației, care ar fi prea politizată, corectează această situație. El a subliniat că Rada Supremă de la Kiev a luat măsuri pentru intensificarea studiului în limba ucraineană la nivel de grădiniță și clasele primare, pentru ca mai apoi să se poată trece la studiul în limba de stat pentru a nu lăsa limba maternă neglijată.
Potrivit lui Poroșenko, poziția sa în privința educației este clară: „calitatea educației determină viitorul și securitatea fiecărui stat, astfel că nu putem ține această zonă nereformată”.
„Legea Educației recent adoptată a devenit nu numai o parte semnificativă a reformei în educație, dar o lege a oportunităților egale pentru toți participanții la procesul de educație. Eu personal subliniez că acum oportunități egale există pentru toți studenții! Sunt egali, indiferent de origini, locul de reședință sau naționalitate”, a adăugat el.
Poroșenko a reamintim că Carta Europeană pentru limbile regionale sau ale minorităților, adoptată la Strabourg în 1992, stipulează că toate obligațiile către minoritățile naționale trebuie să fie îndeplinite „fără a fi prejudiciată învățarea limbii oficiale a statului”.
„Sunt sigur că prevederile acestei Charte ar trebui observate potrivit de toți semnatarii ei”, a declarat Poroșenko. El a mai spus că Ucraina asigură educația în limbile minorităților, dar și că învățarea limbii ucrainene trebuie asigurată. Liderul de la Kiev a mai spus că intenția Ucraina de a trimite această normă către Comisia de la Veneția este „cea mai bună dovadă în acest sens”. El mai speră ca avizul Comisei de la Veneția să conțină referiri faptul că această lege „țintește să asigure un loc decent pentru toate minoritățile naționale într-o singură societatea ucraineană”.
„Ucraina va fi capabilă să implementeze acele recomandări în cadrul noii legislații educaționale”, a conchis Poroșenko.
de Razvan Iorga | oct. 3, 2017 | Minoritați, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Liderul de la Ankara, Recep Erdogan, a declarat marți că Turcia va impune noi sancțiuni nordului Irakului în legătură cu referendumul privind independența Kurdistanului irakian, relatează Anadolu. „Am impus câteva embargouri în nordul Irakului pentru moment, dar dacă nu sunt rezultate, vor fi luate și alte măsuri”, a declarat Erdogan parlamentarilor formațiunii de la putere, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP).
Kurzii irakieni au susținut în majoritate independența în cadrul referendumului de săptămâna trecută, sfidând țările vecine, între care Turcia, care se teme că independența kurzilor din Irak ar încuraja aspirațiile secesioniste în rândul minorității kurde din Turcia. La referendumul inițiat de către președintele Kurdistanului irakian, Massoud Barzani, majoritatea masivă a kurzilor au votat în favoarea independenței regiunii. Ankara, partener comercial important al Kurdistanului, se opune ferm înființării unui stat kurd la frontiera sa, de teamă ca nu cumva aceasta să-i atragă și pe kurzii separatiști care duc o mișcare de insurgență în sud-estul Turciei.
de Razvan Iorga | sept. 28, 2017 | Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, joi, după întâlnirea pe care a avut-o miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevici, că în cadrul discuţiei avute şi-a exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din această ţară şi a solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români. „Ieri am avut o întâlnire la Kiev cu doamna ministru al educaţiei Lilia Grinevich de aproximativ trei ore şi am discutat despre situaţia aisugării dreptului la educaţie pentru minoritatea românească din această ţară. Acest drept a fost drastic limitat de noua lege a educaţiei adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii mi-am exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din Ucraina şi am solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. Solicitarea noastră, inclusiv a mea, a fost ca înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia, a Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale”, a spus Liviu Pop.
Potrivit ministrului, asociaţii ale românilor din Ucraina au transmis memorii şi scrisori deschise instituţiilor româneşti – Preşedinte, Guvern, Parlament, şi internaţonal, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităţilor româneşti de a studia limba maternă.
„Am solicitat explicaţii cu privire la modul în care autorităţile ucrainene au în vedere interpretarea legii, fără a afecta învăţământul actual în limba maternă română. Vă informez că românii din Ucraina au adresat numeroase petiţii autorităţilor de la Kiev şi au solicitat, de asemenea, autorităţilor române, soluţii care să prevină procesul de pierdere identitară”, a adăugat el.
Bilanț al școlilor românești
Liviu Pop a făcut și o scurtă contabilitate a școlilor românești din Ucraina, numărul lor fiind redus semnificativ în ultimii 25 de ani. „În conformitate cu datele deţinute de autorităţile române, în regiunea Cernăuţi îşi desfăşoară activitatea 63 de şcoli cu predare în limba română, dintre care 3 licee şi 19 şcoli cu predare mixtă – clase de limbă română şi clase de limbă ucraineană. În regiunea Transcarpatia îşi desfăşoară actyivitatea 12 şcoli şi un liceu cu rpedare în limba română şi o şcoală cu predare mixtă. În regiunea Odesa nicio şcoală nu figureacă ca având predare în limba română. În schimb, există unităţi de învăţământ cu predare în aşa-numita limbă moldovenească”, a mai spus Liviu Pop, în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei.
Comparație cu drepturile minorităților din România
Ministrul a precizat că în sistemul românesc de învăţământ sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană. ”Faţă de Ucraina, România respectă dreptul la liberă educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Potrivit legii româneşti, persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se incstruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învţământ preuniversitar”, a adăugat el.
„Anul şcolar trecut, în România am avut 2000 de şcoli şi 180.000 de copii care au învăţat exclusiv în limba lor maternă – maghiară, germană, ucraineană, romani, slavă, sârbă, cehă, croată, italiană şi turcă. Pe lângă aceşti 180.000 de copii, alţi 42.000 au studiat limba maternă în unităţi de învăţământ organizate în limba română. Limbi materne studiate – armeană, bulgară, breagă, italiană, plolonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană”, a prezentat ministrul.
Liviu Pop a mai spus că elevii aparţinând minorităţii ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplină limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unităţi şcolare din localităţile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populaţia totală a localităţii respective din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Arad, Botoşani, Satu Mare şi Tulcea. „Învăţământul în limba maternă a fost organizat de inspectoratele şcolare din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Satu Mare, Botoşani, pentru un număr de 1.759 de elevi şi limbă maternă ptentru 5.825 de elevi”, a spus el.
Negocieri pe procente
Ministrul Educaţiei a adăugat că partea ucraineană a propus, miercuri, în baza discuţiilor, un draft cu privire la legea învăţământului preuniversitar.
”Partea ucraineană a propus ieri în baza discuţiilor un draft vizavi de legea învăţământului preuniversitar, o lege subsecventă legii cadru pe care au adoptat-o zilele trecute şi în interiorul acestei legi să se regăsească o pondere a disciplinelor care se vor studia în Ucraina în limba minorităţilor şi în limba ucraineană. Am avut o propunere în sensul acesta de 80% în limba română să se studieze toate disciplinele la clasele 1-4, un procent de 65-75% la clasele 5-6, un procent de 50-70% la clasele 7-9, iar la clasele 10, 11, 12, un procent de 20-30%”, a spus ministrul. „Evident că procentele puteau să fie mult mai mari. Important este că toţi elevii români din aceste unităţi şcolare vor studia disciplinele limba şi literatura română”, a subliniat el.
Demersurile continuă
El a mai spus că demersurile părții românești vor continua, până ce actuala formă a Legii educației va fi modificată în Palament. „Cred că din acest punct de vedere discuţia de ieri este un câştig pentru comunitatea românească din Ucraina. Însă, demersul trebuie să continue, pentru că până când nu vom avea legea votată în Parlament, mă refer la legea învăţământului preuniversitar din Ucraina, nu avem nicio siguranţă că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi închise. De altfel, doamna ministru a spus clar că nu se va închide nicio unitate şcolară, doar se vor introduce orele de limba şi literatura ucraineană. De aceea, demersul Parlamentului de a avea acea vizită la nivel de Parlament ucrainean cred că este binevenită şi are pe ce argumente să se bazeze”, a conchis Liviu Pop.
de Razvan Iorga | sept. 27, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, România, Știri, Ucraina, UE
Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin (foto), a scris pe contul său de Twitter că Ucraina este gata să se așeze la masa tratativelor, după ce Ungaria a anunțat deschis că suspendă toate procedurile de asistență a drumului european al Ucrainei. „Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți”, a afirmat Klimkin în mesajul său.
„Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă”, a pledat șeful diplomației ucrainene.
Ungaria a adus la cunoștință marți Ucrainei că intenționează să-i obstrucționeze orice avans „în procesul său de integrare europeană” ca represalii la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli în dauna limbilor minorităților, între care și minoritatea maghiară. „Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic” între UE și fostele republici sovietice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-un comunicat.
De asemnea, Ministerul de Externe al României a condamnat de asemenea marți promulgarea acestei legi.
Emoție invocată pe fond de deznaționalizare fățișă
Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o „declarație emoțională nejustificată” a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Tsintsadze. Legea, care va intra în vigoare în 2020, a suscitat de câteva săptămâni critici din partea autorităților țărilor din regiune. „Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată”, a declarat marți ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin, citat de agenția de presă TASS.
„Deși legea nu menționează limba rusă, este evident că scopul principal al parlamentarilor ucraineni a fost de a încălca interesele a milioane de rezidenți vorbitori de limba rusă din Ucraina, stabilirea forțată a unui regim monoetnic într-un stat multinațional „, se menționează într-o declarație a Ministerului de Externe rus, citat marți într-o analiză a agenției RIA Novosti.
La rândul său, ministrul educației ucrainean Lilia Grinevici a declarat că Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei pentru expertiză articolul referitor la limbă din această lege, pentru confirmarea absenței încălcărilor obligațiilor internaționale. În conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limbile minorităților, inclusiv română, urmează să fie predate în limba ucraineană.
