de Isac Mihai | feb. 27, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, UE, UE, Uncategorized @ro
Simbolurile istorice ale Macedoniei, supuse negocierilor dintre Atena și Skopje
Macedonia a prezentat patru opţiuni pentru a soluţiona o dispută de zeci de ani cu Grecia în legătură cu numele său, a declarat premierul macedonean, Zoran Zaev, într-un interviu acordat Reuters, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Sugestiile sunt: Republica Macedonia de Nord, Republica Macedonia Superioară, Republica Vardar Macedonia şi Republica Macedonia (Skopje)”, a afirmat Zaev după ce a participat la un summit la Londra cu privire la Balcanii de Vest.
Totodată, premierul de la Skopje a afirmat că una din principalele probleme rămâne întrebarea este dacă există „o nevoie reală” de a schimba constituţia Macedoniei, o cerere formulată de Grecia în ultimele luni, și care trezește îngrijorarea profundă a autorităților macedonene.
Macedonia, moștenire grea
Cele două state îşi dispută numele ‘Macedonia’, Grecia susţinând că folosirea acestuia de către vecina sa semnalează o revendicare teritorială din partea acesteia asupra regiunii omonime din nordul său. Atena obstrucţionează aderarea Macedoniei la NATO şi Uniunea Europeană din acest motiv şi a acuzat de asemenea Skopje că încearcă să-i uzurpe patrimoniul istoric prin glorificarea lui Alexandru cel Mare. Grecia, care deţine drept de veto în ceea ce priveşte admiterea în ambele organizaţii, a obţinut ca micul stat vecin, apărut din dezmembrarea fostei Iugoslavii, să fie admis la ONU, în 1993, sub numele provizoriu de ‘Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei’ (FYROM).
Skopje şi Atena au fost de acord anul acesta să intensifice negocierile pentru a încheia disputa care blochează aderarea Macedoniei la Uniunea Europeană şi NATO. Macedonia speră să ajungă la un compromis în legătură cu această dispută până la o reuniune UE din iunie şi summitul NATO din iulie 2018 şi a propus ‘o desemnare geografică” pentru a se asigura că există o diferenţiere clară între cele două nume.
Protest naționalist
Zexi de mii de oameni au protestat, în Skopje împotriva schimbării numelui Macedoniei, în contextul în care premierul Zoran Zaev a propus patru variante pentru redenumirea Macedoniei, relatează mass-media regională. În pofida temperaturilor scăzute şi a ninsorii abundente, mii de oameni au ieşit pe străzile din Skopje pentru a protesta faţă de posibilitatea schimbării numelui Macedoniei, scandând ”traiască Macedonia”.
Protestatarii, puternic susținuți de Biserica Ortodoxă din Macedonia, au cerut sistarea discuţiilor dintre Guvernul Macedoniei şi oficialii de la Atena pentru rezolvarea problemei apărută în urmă cu 25 de ani.
Reamintim că actualul guvern de la Skoje a inițiat un proces de normalizare a relațiilor cu Grecia, Bulgaria, Albania, Kosovo, în pofida protestelor mediilor naționaliste din republica macedoneană și diasporă.
Zeci-de-mii-de-greci-protestează-periodic-față-de-negocierile-dintre-Atena-și-Skopje
Sute de mii de greci contra negocierilor
Sute de mii de greci au protestat la începutul lunii februarie în fata Parlamentului din Atena faţă de folosirea termenului Macedonia în orice înţelegere posibilă pe care guvernul o va face cu Fosta Republică Iugoslavă. Organizatorii mitingului susțin că în stradă a ieșit un milion de oameni, însă poliția nu a confirmat oficial cifrele, relatează ziarul Kathimerini.
Agenția EFE relatează că sute de mii de persoane au manifestat duminică la Atena pentru a cere guvernului elen să nu accepte folosirea termenului de “Macedonia”. Anterior, aproximativ 50.000 de naţionalişti greci au manifestat la Salonic.
Principalul orator al protestului, care s-a desfăşurat în Piaţa Syntagma, vizavi de Parlamentul elen, a fost compozitorul Mikis Theodorakis, în vârstă de 92 de ani, care a fost decenii la rând un simbol al stângii elene şi a cărui participare la miting a provocat decepţie în acest sector al societăţii. Casa lui Theodorakis, care a compus muzica filmului “Zorba grecul”, a fost atacată sâmbătă seara cu grafitti şi cu pungi cu vopsea, un gest pe care compozitorul l-a atribuit “fasciştilor, rasiştilor, anarhiştilor, teroriştilor şi criminalilor”.
“Sunt un patriot, un internaţionalist şi dispreţuiesc şi lupt împotriva fascismului, în forma sa cea mai înşelătoare şi periculoasă, care este stânga”, le-a spus Theodorakis participanţilor la protest. “Prin folosirea termenului de Macedonia, Skopje vrea să-şi extindă frontierele în detrimentul Greciei… Dacă facem concesii ar fi ca şi cum ne-am deschide frontierele celor care ne ameninţă”, a avertizat el, care a cerut organizarea unui referendum pe tema numelui de Macedonia.
La protest a fost prezent şi liderul partidului neonazist Zori Aurii, Nikos Michaloliakos, însoţit de tot grupul său parlamentar; fostul premier conservator Andonis Samaras; vicepreşedintele principalei forţe de opoziţie, Adonis Georgiadis, şi zeci de preoţi şi primari.
Manifestanţii au venit în Atena din toate colţurile Greciei, cu autobuze închiriate special de către preoţi şi primari locali, cu maşinile personale sau cu mijloace de transport interurban.
Cu sloganuri precum “Macedonia este Grecia, Grecia este Macedonia”, “Jos labele de pe Macedonia” sau “Grecia unită, niciodată învinsă”, manifestanţii s-au pronunţat împotriva oricărei soluţii în disputa cu guvernul de la Skopje care să includă termenul de Macedonia, nume care – în opinia protestatarilor – aparţine exclusiv regiunii nordice a Greciei, cu capitala la Salonic.
Reprezentanți ai mediilor extremiste grecești au amenințat cu organizarea unor atentate împotriva obiectivelor culturale și diplomatice macedonene din Grecia, dar și pe teritoriul fostei republici iugoslave. Surse din cadrul serviciilor secrete din cele două state au menționat că sunt în alertă pentru a preveni astfel de acțiuni.
Presiuni americane, îngrijorare rusească
Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavorv, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate. Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.
„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.
Premierul grec face apel la Biserică
Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.
Reamintim că biserica greacă se opune oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.
Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic
Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.
Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană. Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie.
de Isac Mihai | feb. 25, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Federația Rusă, acuzată de Kiev că folosește serviciile secrete pentru a provoca conflicte interetnice în Ucraina
Şeful adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Kononenko, a declarat vineri, 23 februarie, că cetăţenii străini care au provocat un incendiu la sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod, regiunea Transcarpatia, au fost coordonaţi de serviciile speciale ruseşti, relatează agenţia de ştiri Liga, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Oficialul SBU a mai declarat că serviciile secrete ucrainene au mai „identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”.
Declarațiile oficialului SBU vin pe fondul deteriorării vizibile a relațiilor dintre puterea de la Kiev și minoritățile naționale din Ucraina în urma adoptării unei controversate legislații în domeniul învățământului, aspru criticate de diferite guverne din state UE și lideri ai minorităților maghiară și română. Anterior, autoritățile de la Kiev nu au luat nicio măsură pentru a opri atacurile elementelor naționaliste ucrainene împotriva românilor din regiunea Cernăuți.
Radicali din stat UE
„Am descoperit imediat această infracţiune şi am găsit doi executanţi. Confirmăm informaţiile potrivit cărora este vorba despre doi străini, membri ai unui partid radical dintr-un stat din UE”, a dezvăluit oficialul ucrainean. Potrivit lui Kononenko, sediul Centrului Cultural Maghiar din Transcarpatia a fost ales drept ţintă de către serviciile secrete ruseşti în decembrie 2017. „Atunci, reprezentanţi ai serviciilor speciale ruseşti au început să caute executanţi pe teritoriul Ucrainei. Noi am documentat imediat tentativa cetăţeanului rus David Ponomariov de a selecta ucraineni care să comită această infracţiune”, a declarat şeful adjunct al SBU.
„Ponomariov ne este cunoscut din 2015, când căuta printre cetăţenii Ucrainei persoane care să comită un atac terorist în Mikolaiv. Atunci am reţinut trei complici de-ai lui, cetăţeni ai Ucrainei, aflaţi acum sub urmărire penală. De Ziua Constituţiei, Ponomariov a pregătit o diversiune, fiind instruit de serviciile speciale ruseşti. SBU, însă, a reuşit să împiedice aruncarea în aer a crucişătorului de rachete Ucraina”, a adăugat oficialul de la Kiev.
Cocktail Molotov în Transcarpatia
Kononenko susţine că ruşii nu au mai reuşit să recruteze ucraineni pentru a comite un atac terorist la Centrul Cultural Maghiar din Transcarpatia, aşa că a apelat la opţiunea de rezervă, recurgând la cetăţeni străini. „Aceşti infractori au fost identificaţi şi vor fi traşi la răspundere în conformitate cu procedurile internaţionale”, a precizat Kononenko.
În dimineaţa zilei de 4 februarie 2018, persoane necunoscute au aruncat un cocktail Molotov înspre sediul Centrului Cultural Maghiar din Ujgorod. Datorită faptului că geamul avea sticlă dublă, substanţa incendiară nu a afectat interiorul clădirii şi, astfel, nu a provocat daune semnificative.
Naționaliștii extremiști ucraineni au atacat frecvent obiective culturale și diplomatice românești din Ucraina
Episodul românesc
Serviciile secrete ruse au încercat să destabilizeze situaţia în nordul Bucovinei prin tentativa de incendiere a două şcoli româneşti din regiunea Cernăuţi, a declarat atunci şeful-adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei, Victor Kononenko, preluat de Agenţia BucPress. „Reprezentantul serviciilor secrete ruse, David Ponomariov, a planificat o provocare brutală în Bucovina. Am identificat transferul unei sume băneşti în avans din Rusia pentru incendierea a două şcoli cu predare în limba română din regiunea Cernăuţi. Am reuşit să preîntâmpinăm această provocare”, a comunicat Victor Kononenko.
Reprezentantul SBU a specificat că în urma acţiunilor prevenitive ale serviciilor speciale ucrainene, executorii provocării, care urma să aibă loc în regiunea Cernăuţi, n-au reuşit să realizeze ideea inumană. Potrivit ultimelor informații, este vorba de tentativa de incendiere a școlilor din satul Lunca, raionul Herța, și Ostrița-Mahala din raionul Noua Suliță, notează Serviciul de Presă al Serviciului de Securitate al Ucrainei.
Reacția MAE de la București
”Am luat nota cu preocupare de informatiile prezentate public de Serviciul de Securitate al Ucrainei privind tentativele de incediere a unor scoli cu predare in limba romana din regiunea Cernauti. In prezent, intreprindem demersurile necesare privind obtinerea de elemente suplimentare referitoare la circumstantele producerii acestor tentative, precum si a modului in care au actionat autoritatile ucrainene in drept in aceasta situație. MAE condamna ferm orice acțiune îndreptată împotriva unor instituții de învățământ cu predare in limba romana din Ucraina” a transmic MAE pentru ȘTIRIPESURSE.RO., preluat de KARADENIZ PRESS.
Reamintim că autoritățile ucrainene nu au luat nicio măsură de securitate în decembrie 2017, când un grup numeros de naționaliști radicali ucraineni a atacat Centrul Cultural Românesc din Cernăuți, bruscând și amenințând participanții, majoritatea etnici români, la manifestări dedicate zilei naționale a României. Anterior, în septembrie 2017, câteva zeci de militanţi naţionalişti ucraineni au încercat să i-a cu asalt Consulatul General al României din Cernăuţi, pe motiv că România s-ar implica în problemele interne ale statului ucrainean, după ce Bucureştiul a luat atitudine faţă de controversata Lege a Educaţiei, care restricţionează predarea în limbile minorităţilor naţionale în Ucraina, inclusiv în limba română.
Românii, miză frecventă în războaiele media dintre Kiev și Moscova
Și în 2015, mass-media din Ucraina a tirajat pentru câteva zile informații false despre o așa-zisă Adunare a Românilor din Bucovina, care ar fi cerut președintelui de la Kiev Petro Poroșenko, acordarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Informații false, lansate de mass-media din Rusia, au fost dublate de comentarii și declarații belicoase la adresa românilor din Ucraina și a guvernului de București prin care se cerea chiar expulzarea în masă a etnicilor români din Ucraina.
„Decizia președintelui de a le oferi autonomie teritorială tătarilor din Crimeea a creat un precedent juridic și politic, în cadrul căruia toate comunitățile care locuiesc compact în Ucraina pot pretinde un statut similar. Iar noi, românii din Bucovina, avem circumstanțe speciale pentru a fi lideri în această problemă”, se arată în declarația „Consiliului Adunării Românilor din Bucovina”, structură inexistentă.
Lideri inexistenţi ai aşa-numitei Adunări a Românilor din Bucovina (Dorina Chirtoacă şi Cornelia Rusu) au promis ‘să lupte pentru un statut special al etnicilor români în cadrul Ucrainei, iar toţi cei prezenţi au votat în unanimitate în favoarea acestei rezoluţii’.
Reamintim că România a susținut în permanență integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în timpul conflictului din Donbass cu Federația Rusă și forțele separatiste. (N.G.)
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Marea Neagra, Minoritați, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan forțează un nou război diplomatic cu Olanda
Turcia se pregătește să își recheme majoritatea diplomaților din Olanda după ce Parlamentul din această țară a adoptat joi o moţiune prin care recunoaşte drept genocid masacrarea a 1,5 milioane de armeni de către Turcia, în 1915, relatează surse diplomatice turce, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Regimul de la Ankara pregătește închiderea obiectivelor diplomatice olandeze din Turcia și expulzarea de pe teritoriul turc al tuturor militarilor olandezi (majoritatea în baza de la Incirlik), în pofida statutului comun de membru al NATO.
Poziție dură
Doar trei parlamentari din 150 au votat împotrivă, deşi guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie.
Decizia parlamentului riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile Olandei cu Turcia, după ce anul trecut Olanda a interzis unui ministru turc să organizeze un miting electoral pentru diaspora, înaintea referendumului pentru modificarea Constituţiei Turce.
„Guvernul nu va urma aprecierea parlamentului”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze, Sigrid Kaag, televiziunii naţionale. Ea a cerut „maximum de atenţie la aplicarea termenului de genocid unor evenimente trecute” şi a insistat că „acest guvern doreşte să fie foarte atent la relaţiile cu Turcia, care au fost mai bune”. Ministrul a precizat că guvernul din care face parte va lua în considerare modul optim de reprezentare la comemorarea din Armenia, la care în trecut Olanda şi-a trimis ambasadorul.
Convocare de război
Ministerul de externe de la Ankara l-a convocat sâmbăta trecută pe însărcinatul cu afaceri al Olandei, pentru a-i comunica nemulţumirea faţă de votul anunţat în parlamentul olandez. În 5 februarie 2018, guvernul olandez a anunţat că nu intenţionează să numească un ambasador în Turcia, în viitorul apropiat.
Reamintim că mulţi istorici din afara Turciei apreciază că crimele împotriva armenilor au avut amploarea unui genocid. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similare, menţionează Reuters. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a poporului armean. „Politizarea evenimentelor din 1915 prin scoaterea din contextul istoric este inacceptabilă”, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului de externe turc, înaintea votului din parlamentul de la Haga.
Scandal cu repetiție
În mai 2017, au avut loc proteste violente în fața Consulatului turc din Rotterdam, după ce autoritățile au expulzat un ministru turc. Totodată, manifestații similare au avut loc și în fața reprezentanțelor diplomatice olandeze din Istanbul și Ankara, iar mai mulți cetățeni olandezi, aflați în vacanță în Turcia, au avut de suferit în urma atacurilor ultranaționaliștilor turci.
Poliția olandeză a folosit tunuri cu apă pentru a dispersa cei peste 1.000 de oameni care s-au strâns în fața Consulatului din Rotterdam. Manifestanții au aruncat cu sticle și au distrus mașini ale poliției. Incidentele au avut loc după ce ministrul turc al Familiei, Betul Sayan Kaya, a fost împiedicat să intre în Consulat și apoi escortat la granița cu Germania. Oficialul a ajuns în țară pentru a participa la un miting electoral.
“Allah este mare” și “Europa barbară”
Manifestați dure împotriva Olandei au avut loc și în 2017 în faţa Consulatului Olandei la Istanbul, precum și în fața Ambasadei Olandei la Ankara. Protestatarii, majoritatea afișând embleme ale unor organizații afiliate partidului președintelui turc Erdogan, AKP, au fluturat drapele turce şi au scandat sloganuri precum “Olanda, nu fii surprinsă şi nu ne testa răbdarea”, “Allah este mare”, “Europa barbară” şi “Olanda dictatoare va plăti”.
Tensiunile dintre cele două țări au luat atunci amploare, după ce Olanda i-a interzis sâmbătă dimineaţa avionului ministrului turc de Externe Mevlut Cavusoglu să aterizeze la Rottterdam. “Sunt vestigii ale nazismului, sunt fascişti”, a declarat preşedintele turc în replică. “Puteţi să îi interziceţi ministrului nostru de Externe să zboare, dar, începând de acum, să vedem cum vor ateriza zborurile voastre în Turcia”, a adăugat el atunci.
Menționăm că în perioada respectivă politica turcă a dus la înghețarea ori ruperea relațiilor cu mai multe state membre UE și NATO, inclusiv Germania, stat unde locuiesc câteva milioane de cetățeni turci ori originari din această țară.
de Isac Mihai | feb. 23, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, și omologul său sârb, Ivica Dacic, au discutat pe larg parteneriatul strategic Moscova-Belgrad
Occidentul încearcă să ”atragă” ţările balcanice în NATO, punându-le în faţa unei alegeri – ori Vest, ori Rusia – fără să tragă învăţăminte din experienţa ucraineană, a declarat joi ministrul rus de externe Serghei Lavrov, într-o conferinţă la Universiatea din Belgrad, în cea de-a doua zi a vizitei sale în Serbia, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
În continuare, Lavrov a reiterat poziţia Moscovei faţă de evenimentele din 2013-2014 din Ucraina. Conducerea rusă nu recunoaşte că plecarea fostului preşedinte ucrainean prorus Viktor Ianukovici a fost rezultatul mişcării de contestare de o anvergură fără precedent în Ucraina, susţinând în schimb că a fost vorba de un complot al Occidentului.
Potrivit lui Lavrov, fără să tragă învăţăminte din această experienţă tristă, Occidentul încearcă să pună ţările balcanice în faţa aceleiaşi alegeri false. ”Ţărilor din regiune li se cere să facă o astfel de alegere, se încearcă atragerea lor în NATO”, a insistat Lavrov, adăugând că acest lucru nu are nimic de-a face cu obiectivul declarat – de a întări securitatea naţională a statelor balcanice, în condiţiile în care nimeni nu le ameninţă. El a mai spus că aderarea acestora la Alianţa Nord-Atlantică le va forţa să se situeze de o parte a confruntării militaro-politică, a cărei filosofie SUA şi NATO o impun în prezent Europei.
Situație nesănătoasă
În Europa se creează o situaţie nesănătoasă din cauza încercărilor unor membri ai NATO şi UE de a escalada confruntarea, declarase anterior Serghei Lavrov în cadrul întâlnirii cu omologul său sârb Ivica Dacic. ”Am discutat despre situaţia din Europa. Din păcate, se creează o situaţie nesănătoasă din cauză că unii membri NATO şi UE încearcă să escaladeze confruntarea, să facă astfel încât Alianţa Nord-Atlantică să avanseze tot mai spre Est (…), aşa cum a fost cu Muntenegru, aşa cum se încearcă acum în Macedonia şi chiar şi în Bosnia-Herţegovina”, a afirmat ministrul rus.
Referitor la Centrul umanitar sârbo-rus din Niş, şeful diplomaţiei ruse a spus că acest centru operează strict în baza mandatului său umanitar, adăugând că este neclar ce fac colegii americani de la baza Bondsteel din Kosovo. ”Nu există vreo intenţie ascunsă în spatele acestui centru. Când au apărut suspiciuni cu privire la activităţile personalului sârb şi rusesc, reprezentanţii părţii care au exprimat astfel de suspiciuni – SUA – au fost invitaţi să viziteze liber acest centru. Reprezentantul american a putut astfel să vadă că Centrul este angajat exclusiv în munca umanitară”, a spus Lavrov.
„În aceeaşi regiune, pe teritoriul sârbesc, în Kosovo, baza americană Bondsteel a fost înfiinţată pe baza unei decizii a ONU. Există multe mărturii care sugerează că nu este clar ce fac colegii noştri americani acolo. Ca răspuns la aceste îndoieli, nu a invitat nimeni să viziteze această bază”, a adăugat el, conform Tanjug.
Serbia, cu fundul în două luntri geopolitice
Serbia merge pe calea europeană, dar va continua să construiască cele mai bune relaţii posibile cu Federaţia Rusă şi doreşte ca relaţiile să fie şi mai bune, a declarat miercuri preşedintele sârb Aleksandar Vucic, potrivit agenţiei sârbe de presă. ”Presupun că vor exista diferite dorinţe şi presiuni pentru ca aceste relaţii să meargă într-o altă direcţie, dar Serbia îşi va menţine cursul, va respecta legăturile tradiţionale şi va dezvolta cele mai bune relaţii cu Federaţia Rusă”, a insistat Vucic într-o conferinţă de presă cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov.
Serbia este o ţară independentă care ia decizii singură şi va acţiona în acelaşi mod şi pe viitor, a spus Vucic, care a menţionat că ţara sa nu va impune sancţiuni Rusiei şi şi-a exprimat speranţa că UE va înţelege acest lucru. ”Serbia nu îşi va schimba politica faţă de Rusia”, a reiterat preşedintele sârb, adăugând că Serbia nu a făcut niciodată vreun rău Federaţiei Ruse, aşa cum nici Rusia nu a acţionat împotriva intereselor Serbiei, potrivit Tanjug.
Kosovo, problema eternă
Serbia nu va recunoaşte independenţa Kosovo în schimbul aderării la Uniunea Europeană şi numai un compromis poate opri ca statutul provinciei Kosovo să se transforme într-un ‘conflict îngheţat’, a avertizat anterior preşedintele sârb Aleksandar Vucic. Fost naţionalist sârb, acesta şi-a schimbat poziţia în ultimul deceniu, devenind proeuropean, a declarat că orice decizie privind Kosovo trebuie luată prin vot de cetăţenii sârbi. ‘Populaţia va decide, dacă credeţi că poate obţine o majoritate, eu nu sunt prea sigur’, a declarat Vucic într-un interviu pentru Reuters. ‘Trebuie să ne uităm la realitatea de astăzi şi să înţelegem relaţiile la nivel mondial şi relaţiile din Kosovo şi să înţelegem că (Kosovo) nu este a noastră, aşa cum am crezut, însă nici a lor aşa cum încearcă ei să arate’, a mai spus Aleksandar Vucic. ‘Dacă nu există niciun compromis vom avea un conflict îngheţat zeci de ani. Nu ar trebui să lăsăm copiii noştri să se ocupe de asta’, a mai spus preşedintele sârb.
Kosovo şi-a proclamat independenţa la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forţele sârbe şi rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. Acest ultim conflict care a sfâşiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morţi, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forţele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forţând Belgradul să-şi retragă trupele.
Circa 115 de ţări au recunoscut independenţa Kosovo, printre care SUA şi 23 dintre cele 28 de ţări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independenţă, printre care Moscova şi Beijing. Cele cinci ţări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
Condiții europene
Uniunea Europeană nu a spus în mod explicit care este forma pe care ar trebui să o ia un acord între Serbia şi Kosovo, însă ministrul de externe german Sigmar Gabriel a declarat la Pristina că ‘acceptarea independenţei Kosovo’ de către sârbi este o condiţie a aderării la UE. ‘Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo’, a spus Sigmar Gabriel la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. ‘Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa’, a insistat ministrul de externe german, adăugând că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.
La rândul său, şeful diplomaţiei sârbe Ivica Dacic a declarat vineri la Sofia că mesajele arogante venite din partea unor miniştri de externe potrivit cărora Serbia trebuie să recunoască independenţa Kosovo dacă doreşte să adere la UE sunt ‘contraproductive şi inacceptabile’. ‘I-am invitat să adere la poziţia comună a UE asupra Kosovo. Ei nu ar trebui să ne spună ceea ce ei nu vor să audă în ţările lor. Este umilitor şi absolut inacceptabil pentru Serbia’, a spus Dacic care a participat la o reuniune informală a miniştrilor de externe din ţările UE şi din ţările Balcanilor de Vest.
‘Serbia va continua dialogul, însă dialogul şi o soluţie permanentă presupun un acord care să ţină cont de interesele ambelor părţi’, a mai spus şeful diplomaţiei sârbe.
Mirajul Albaniei Mari, agită periodic butoiul de pulbere balcanic
Avertisment diplomatic
Comisia Europeană i-a cerut recent prim-ministrului albanez Edi Rama să evite orice ingerinţă în relaţiile dintre Serbia şi Kosovo şi l-a sfătuit să se concentreze asupra reformelor care trebuie realizate pentru integrarea Albaniei în UE, relatează mass-media regională. „Declaraţiile care pot fi interpretate ca o ingerinţă în afacerile ţărilor vecine sunt inutile”, a declarat Catherine Ray, purtătoare de cuvânt a reprezentantei diplomaţiei europene Federica Mogherini.
Reamintim că Edi Rama a fost la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a proclamării independenţei Kosovo şi a vorbit despre posibilitatea ca într-o zi să vadă ţara sa şi Kosovo cu „un singur preşedinte, ca simbol al unităţii naţionale”.
Poziţia prim-ministrului albanez este considerată provocatoare de sârbi, care acuză frecvent Tirana că susţine proiectul de a vedea o „Albanie Mare”.
Serbia nu recunoaşte independenţa fostei sale provincii albaneze Kosovo. Început în 2011, dialogul de normalizare a relaţiilor dintre Belgrad şi Pristina stagnează, pe fondul lipsei de unitate la nivelul UE în problema recunoașterii independenței Kosovo. Cinci din cei 28 de membri ai UE (Spania, Grecia, România, Slovacia şi Cipru) nu au recunoscut independenţa Republicii Kosovo.
UE a demarat discuţii de aderare cu Serbia la începutul anului 2014 şi cu Muntenegru în 2012. Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM), Bosnia-Herţegovina şi Kosovo doresc de asemenea să adere la UE. Dar preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a avertizat recent ţările din Balcani că nu vor putea adera la UE înainte de a-şi soluţiona diferendele frontaliere, făcând ipotetică perspectiva unui prim val de integrare la orizontul anului 2025. (Mihai Isac/N.G.)
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE
Alianta politica dintre Irina Vlah si Igor Dodon a adus dividente electorale importante pentru ambele părți
În data de 24 februarie 2018, în Găgăuzia, bașcanul Irina Vlah va convoca Consiliul extins al autorităților regionale și locale din UTA Găgăuzia cu participarea membrilor Comitetului Executiv (Guvernul de la Comrat), deputaților Adunării Populare (Legislativul local), primarilor, consilierilor locali, veteranilor formării Găgăuziei și reprezentanților societății civile locale. Anunțul a fost publicat de bașcan prin intermediul rețelelor sociale, fiind tirajat masive de mass-media de limbă rusă din Republica Moldova și Transnistria.
La adunarea care va avea loc în incinta Casei de Cultură din localitatea Tomai, începând cu ora 10, și-au anunțat deja prezența o serie de de promotori cunoscuți ai moldovenismului, surse locale dând drept sigură și participarea președintelui Republicii Moldova, Igor Dodon.
Acțiunea vine pe fondul intensificării acțiunilor unioniste din Republica Moldova, precum și a controverselor privind noile legi de combatere a propagandei adoptate de Parlamentul de la Chișinău și respinse de autoritățile de la Comrat.
Băsescu, dușmanul de serviciu
„De ce în interiorul țării forțele unioniste antistatale se fortifică, în timp ce organele de drept nu întreprind niciun fel de măsuri?”, „Pînă cînd autoritățile centrale vor lupta împotriva așa-zisei „amenințării rusești” și vor închide ochii la activitățile subversive din interiorul țării ale lui Traian Băsescu și ale forțelor, care stau în spatele lui?”, „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” se numără printre temele congresului anunțate de Irina Vlah, unul dintre cei mai importanși exponenși ai forțelor politice pro-ruse din Republica Moldova. „Societatea găgăuză este unitară, ca și acum 25 de ani, ne vedem viitorul exclusiv în cadrul Republicii Moldova unitare și independente. Anume această poziție fermă trebuie să o aducem la cunoștința tuturor forțelor politice din țară și a partenerilor de politică externă”, a mai declarat Vlah, citata de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Miză internă găgăuză
Surse politice locale, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS, consideră că manifestarea confocată de Irina Vlah are mai mult o miză politică internă găgăuză, fiind un răspuns la acțiunile electorale ale principalului său contracandidat la următoarele alegeri pentru postul de guvernator al UTAG, deputatul democrat Nicolai Dudoglu. Mișcarea obștească condusă de acesta, Noua Găgăuzie, s-a remarcat prin agresivitatea acțiunilor organizate în ultima vreme în localitățile din UTAG, deputatul democrat declarând că este necesară demiterea Irinei Vlah din postul de guvernator.
Controlând practic Parlamentul local de la Comrat, Adunarea Populară (Halk Toplusu), deputatul democrat din Parlamentul de la Chișinău, Nicolai Dudoglu are, la nivel teoretic, voturile necesare declanșării procedurii de demitere a guvernatorului actual. Un cunoscut aliat al liderului național al PDM, Vladimir Plahotniuc, Nicolai Dudoglu s-a remarcat și el prin pozițiile publice dure la adresa Uniunii Europene și României.
La rândul său, Irina Vlah îl atacă dur pe Dudoglu, inclusiv prin includerea temei „Este oare necesar ca locuitorii din Găgăuzia să fie membri ai partidelor parlamentare, aflate la guvernare, care au luat poziția vădit antigăgăuză?” la congresul din data de 24 februarie 2018, referire directă la poziția lui Dudoglu de lider al democraților din autonomia găgăuză. Manifestarea se va desfășura în localitatea Tomai, una din redutele politice partizanilor ei din Găgăuzia, precum deputatul din Adunarea Populară locală, Serghei Cimpoieș, cunsocut și el prin agresivitatea declarațiilor și acțiunilor antiromânești.
Diplomat român, pârât la SIS
Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Maxim Lebedinschi, consilierul lui Igor Dodon, îl acuză la rândul său pe consulul României la Bălți că acesta ar sprijini primarii semnatari ai Declarațiilor de Unire. „În ultimele zile, în adresa instituției Prezidențiale, parvin multiple informații prin care se comunică că Consulul General al României de la Bălți, domnul Mihai Baciu ar fi întreprins mai multe acțiuni de corupere ă aleșilor locali din nordul Republicii Moldova în scopul determinării acestora de a semna declarațiile Unioniste.”, scrie Maxim Lebedinschi.
Tonul acuzator al consilierului prezidențial la adresa lui Mihai Baciu continuă și cu ideea că oficialul român „ar fi întreprins acțiuni de promovare a unui partid politic din țară.”
Astfel, Maxim Lebedinschi precizează că, la indicațiile lui Igor Dodon, „instituția Prezidențială va solicita Guvernului și Serviciului de Informații și Securitate să investigheze activitatea și legalitatea actiunilor Consulului României domnului Mihai Baciu”.
Separatiști găgăuzi, „adevăraţi patrioţi” ai Moldovei
Reamintim că preşedintele Igor Dodon a decorat cu „Ordinul Republicii” doi lideri ai mişcării separatiste din Găgăuzia, aflați în acest moment printre cei mai aprigi susținători ai bașcanului Irina Vlah. Mihail Kendighelean şi Stepan Topal sunt doi dintre organizatorii primului „Congres al deputaţilor poporului din partea de sud a Moldovei”, mișcare care a dus la apariția Găgăuziei. Cei doi sunt politicieni găgăuzi care, în anii 90, au fost promotorii mişcării separatiste în sudul ţării şi părinţi ai republicii Găgăuzia.
Igor Dodon a anunţat acordarea acestor decorații la Comrat, în cadrul ceremoniei organizate la 23 de ani de la adoptarea legii care oferă Găgăuziei statut special de autonomie.
de Isac Mihai | feb. 22, 2018 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Minoritați, Orientul Mijlociu, Principal, Știri
Muntenegru a-devenit-de-câțiva-ani-membru-NATO
O persoană necunoscută a aruncat un dispozitiv exploziv, probabil o grenadă ofensivă, către clădirea ambasadei SUA în Muntenegru, după care atacatorul s-a aruncat în aer, au anunțat autoritățile locale, citate de mass-media regională. Guvernul de la Podgorica a anunţat pe contul său de Twitter că la o jumătate de oră după miezul nopţii, o persoană necunoscută „s-a sinucis cu un dispozitiv exploziv”. Cu puţin timp înainte, acea persoană a aruncat un dispozitiv exploziv către clădirea Ambasadei SUA, mai anunţa mesajul, adăugând că „cel mai probabil era o grenadă de mână” şi că există în curs de desfăşurare o anchetă a poliţiei în acest caz.
Intervenție în forță
Jurnaliști locai și străini prezenți la fața locului după incident au afirmat că forțele speciale au intervenit în forță blocând străzile din jur și instituind puncte de control pe principalele artere din capitala Muntenegrului, Podgorica. Sursele citate au mai precizat că imobilul în care funcționează ambasada SUA nu a fost avariat.
La rândul său, Ambasada SUA a avertizat cetăţenii americani să rămână acasă. „Ambasada SUA la Poodgorica avertizează cetăţenii americani că la sediul ambasadei este o situaţie activă de securitate”, a anunţat reprezentanţa diplomatică americană, unde lucrează câteva zeci de cetățeni americani și din Muntenegru.
Radicalii islamiști, primii bănuiți
Mass-media locală, citând surse din cadrul serviciilor de securitate, au lansat ipoteza unui atentat al teroriștilor radicali musulmani, având în vedere strânsa colaborare militară dintre Podgorica și SUA, precum și statutul de membru NATO al fostei republici iugoslave. Muntenegru participă activ la operațiunile militare NATO, mai ales în Afganistan, unde sunt desfășurați câteva zeci de militari muntenegrini, mai ales trupe speciale. Podgorica mai este implicata și în antrenarea forțelor militare și de poliție afgane, câteva sute de militari afgani efectuând stagii în mica republică balcanică.
Conform mass-media regionale, un număr de aproximativ 50 de persoane din populația de religie musulmană din Muntenegru au participat activ la acțiunile ISIS, o parte revenind acasă. În fosta republică iugoslavă, aproximativ 20-25% din populație este de religie musulmană, majoritatea etnici albanezi și bosniaci.
