Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, 5 iunie, va fi marcată printr-un spectacol aniversar de către Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR). Se marchează și împlinirea a cinci ani de când a fost sărbătorită pentru prima dată, Ziua Limbii Turce, 5 iunie 2016. Aceasta se sărbătoreşte anual, în data de 5 iunie, ca urmare a adoptării Legii nr. 223 de către Parlamentul României, în noiembrie 2016. Legea a fost iniţiată de deputatul Iusein Ibram. Evenimentul va avea loc vineri, 4 iunie 2021, ora 13.00, la Terasa Colonadelor din Constanţa.

Spectacolul va fi susţinut de ansamblul folcloric „Delıkanlılar” şi de tinerii, Melek Musledin şi Mustafa Fucigi, care vor recita poezii în limba turcă. Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, va înmâna plachete aniversare unor personalităţi din spaţiul public, care au sprijinit prin activitatea lor, promovarea limbii şi culturii etnicilor turci din România. Se vor acorda plachete aniversare: secretarului de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Katalin Lacziko, prefectului judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa, preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu, primarului municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, inspectorului şcolar general, prof. Sorin Mihai, profesorului universitar dr. Valentin Ciorbea şi preşedintei de onoare RESTO, Corina Martin.

Aniversare diplomatică

Vor mai primi plachete aniversare: ambasadorul Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul. Vor mai primi plachete consulul onorific al Republicii Turcia la Tulcea, Daniel Iliuşcă, coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Hasan Burak Ceran.  Premiat va mai fi şi directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Tuna Balkan.

Evenimentul este organizat de Comisia de cultură a UDTR şi este coordonat de preşedinta acesteia, Serin Türkoğlu. La spectacol sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale precum şi parlamentari. Ziua Limbii Turce, marcată pe 5 iunie în comunitățile etniei turce, este un simbol al multiculturalismului din spațiul românesc. (Mihai Isac)

Share our work
Armenia, zgudită de criza politică prelungită. Liderii armeni pleacă în pelerinaj politic la Kremlin

Armenia, zgudită de criza politică prelungită. Liderii armeni pleacă în pelerinaj politic la Kremlin

Președintele-Vladimir-Putin-arbitrul-incontestabil-al-situației-politice-din-Armenia

Președintele-Vladimir-Putin-arbitrul-incontestabil-al-situației-politice-din-Armenia

Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan nu a obţinut astăzi majoritatea de voturi în parlament necesară pentru a deveni premier al Armeniei, relatează mass-media locală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Liderii principalelor partide politice se pregătesc să plece la Moscova pentru noi consultări cu factorii de decizie din Federația Rusă, principalul partener strategic al Armeniei.

Pashinyan, care a fost singurul candidat pentru această funcţie, le-a cerut deputaţilor din parlamentul unicameral al fostei republici sovietice să depăşească graniţele de partid şi să-l susţină după ce Partidul Republican, la putere, a anunţat că nu îl va vota.

Pashinyan a obţinut numai 45 de voturi, mai puţin de 53 necesare pentru a avea majoritatea în parlamentul cu 105 locuri.

Proteste masive

Câteva zeci de mii de persoane s-au adunat marţi la Erevan la apelul lui Nikol Pashinyan, care a acuzat partidul la putere că vrea să împiedice alegerea sa în funcţia de prim-ministru de către parlamentul reunit în sesiune extraordinară.

Nikol Pashinyan, aflat în fruntea manifestaţiilor antiguvernamentale care zguduie de două săptămîni Armenia, a promis un ‘tsunami politic’ dacă nu va fi ales prim-ministru, şi i-a chemat pe armeni să iasă în stradă în toate orașele republicii. El a cerut susținătorilor să blocheze traseele naționale, căile ferate, gările și Aeroportul din Erevan. „Mâine începând cu ora 08:15 blocăm toate traseele naționale, Aeroportul și căile ferate, demarăm greva generală, mișcarea noastră nu poate să se încheie fără victorie. De mâine începe acțiunea de nesupunere totală”, a declarat Nikol Pașinean în fața mulțimii.

Reamintim că Armenia traversează din 13 aprilie 2018 o criză politică fără precedent. La 23 aprilie, manifestaţiile la care au luat parte zeci de mii de opozanţi au dus la demisia lui Serj Sargsyan, ales prim-ministru cu şase zile în urmă de către deputaţi, după ce timp de zece ani exercitase funcţia de preşedinte al statului.

Criza politică din Armenia se intensifică

Criza politică din Armenia se intensifică

Pelerinaj la Moscova

Liderul informal al opoziției de la Erevan, Nikol Pashinyan, a anunțat zilele trecute că va menține Armenia în sfera de influență a Federației Ruse, în încercarea de a înlătura orice opoziție din partea Moscovei pentru alegerea sa în funcția de premier.

La rândul său, fostul președinte al Armeniei, Serj Sargsyan, a efectuat deja o vizită la Moscova, având întrevederi cu mai mulți înalți oficiali ruși, inclusiv cu Anton Vaino, șeful aparatului Administrației Prezidențiale de la Moscova, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Mass-media rusă nu a dezvăluit motivele pentru care Kremlin-ul nu a sprijinit alegerea noului premier, după ce surse politice de la Erevan dădeau drept sigur sprijinul părții ruse pentru Nikol Pashinyan.

Fostul președinte armean, Serj Sargsyan, este un vechi aliat al liderului rus, Vladimir Putin

Fostul președinte armean, Serj Sargsyan, este un vechi aliat al liderului rus, Vladimir Putin

Oligarhii, păpușarii din umbră

Liderul opoziției, Nikol Paşinian, a cerut anterior o „capitulare“ a Partidului Republican, aflat la putere, promițând că nu vor exista repercursiuni juridice ori politice pentru foștii lideri, mai ales pentru Serj Sargsyan. El a mai precizat că va menține alianța strategică cu Federația Rusă, și nu va naționaliza afacerile oligarhilor armeni.

De la dobândirea independenței față de URSS, politicienii de la Erevan au avut nevoie de susținerea oligarhilor pentru a se menține la putere, alături de binecuvântarea politică a Moscovei, principalul aliat în conflictul cu Baku pentru controlul regiunii Nagorno-Karabach.

Puternicii oligarhi armeni încearcă să-şi salveze afacerile, dar unii dintre ei au plecat în străinătate, în Rusia, în Franța sau în SUA, majoritatea dispunând de mai multe cetățenii și având numeroase reședințe peste hotare. Karen Karapetian, premierul interimar și unul dintre foștii top-managerii ai filialei armene a gigantului rus  Gazprom, a declarat că nu este împotriva organizării unor alegeri parlamentare anticipate, dar a subliniat în acelaşi timp că o astfel de decizie trebuie luată de ”toate forţele politice” din ţară,

Karen Karapetian este considerat omul de încredere a lui Samuel Karapetian, cel mai bogat armean din lume, și un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, cu o avere de aproximativ 4 miliarde de USD.

La rândul său, oligarhul Gagik Tsarukian, un apropiat al fostului președinte armean Robert Kochiarian, care controlează mai multe sfere din economia armeană, şi preşedinte al Partidului Armenia Prosperă, s-a alăturat mişcării de protest pentru a-şi salva businessul, consideră experții politici locali, citați de mass-media. (M.B./M.I.)

Share our work
Macedonia, certată de Kremlin pentru apropierea de NATO

Macedonia, certată de Kremlin pentru apropierea de NATO

Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor

Eternul conflict NATO-Federația Rusă amenință stabilitatea Balcanilor

Rusia a avertizat Macedonia cu privire la consecințele negative pe care le-ar avea aderarea la NATO, în special asupra securității regionale și relațiilor bilaterale, se spune în comunicatul Ministerului rus de Externe după întâlnirea adjunctului ministrului rus de externe, Aleksandr Grușko, cu ambasadorul Macedoniei la Moscova, Goce Karajanov, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Părțile împărtășesc aceeași poziție privind situația din regiunea balcanică. Partea rusă subliniază că intenția aderării Macedoniei la NATO ar putea avea efecte negative asupra securității regionale și a relațiilor bilaterale” se menționează în comunicat și se adaugă că ambele părți au confirmat intenția de a coopera în domenii de interes reciproc și de a reactiva Comisia interguvernamentală ruso-macedoneană pentru comerț, economie, știință și colaborare tehnică, mai arată comunicatul MAE de la Moscova.

Dughin, desantat la Skopje

Declarațiile părții ruse vin pe fondul recentelor dezvăluiri ale serviciilor secrete macedonene cu privire la acțiunile Federației Ruse de blocare a aderării Macedoniei la NATO și UE prin influențarea mediilor politice și ong din fosta republică iugoslavă. Vizita lui Alexandr Dughin la Skopje, de la începutul lunii martie 2018, a fost interpretată ca o acțiune agresivă de majoritatea politicienilor pro-europeni din statul balcanic.

Anterior și Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, citat de mass-media internațională, declara că Rusia consideră evoluția negocierilor dintre Grecia și FYROM (Fosta Republică Yugoslavă a Mecedoniei) drept o nouă etapă în strategia SUA de atragere a fostei republici iugoslave în NATO. El mai declara că Grecia nu ar trebui să facă concesii. Intervențiile diplomației ruse vin la câteva luni de la un scandal diplomatic major privind implicarea rusă în blocarea aderării Muntenegrului la NATO și UE prin lansarea unor acțiuni paramilitare.

Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO

Vizita lui Aleksandr Dughin în Balcani a stârnit îngrijorare în cancelariile NATO

Stare de semi-inerție

Reluarea negocierilor privind numele oficial al Republicii Macedonia are legătură cu dorinţa Statelor Unite de a aduce această ţară în NATO, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, care a precizat că Grecia nu ar trebui să facă concesii întrucât este deja membră a organizaţiei de securitate.

Oficialul rus a declarat că negocierile privind această chestiune au fost într-o „stare de semi-inerţie” pentru o lungă perioadă de timp, fiind reanimate doar de dorinţa Statelor Unite de a integra Republica Macedonia în NATO, informează presa elenă. „Este clar pentru toţi că există o accelerare a negocierilor după o lungă pauză – nu este vorba despre o reconciliere a celor două popoare balcanice, ci despre dorinţa unuia dintre ele de a deveni membru NATO”, a declarat Lavrov, potrivit agenţiei de ştiri Novinite.

Kremlinul promite să accepte noul nume

„Rusia va accepta numele pe care Skopje şi Atena îl vor conveni şi care va fi inclus în Constituţia Republicii Macedonia”, a mai precizat şeful diplomaţiei de la Moscova la o conferinţă de presă anuală.

Republica Macedonia şi-a declarat independenţa în anul 1991 şi a reuşit să evite violenţele ce au urmat dizolvării Iugoslavei. Atena a blocat încercările fostei republici iugoslave de a adera la NATO şi candidatura acesteia la UE, deoarece consideră că numele Macedonia implică o revendicare teritorială ce vizează regiunea omonimă din nordul Greciei. Ca o măsură temporară, Atena a acceptat ca ţara vecină să poarte numele de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”.

Premierul grec face apel la Biserică

Premierul Greciei, Alexis Tsipras, a făcut apel la biserica ortodoxă din ţara sa să dea dovadă de reţinere în privinţa numelui Macedoniei, care face obiectul unor negocieri între Atena şi Skopje, transmite Agerpres. „Sper că veţi contribui (…) astfel încât Grecia (…) să facă faţă cu succes acestei probleme (…) fără a recădea în greşelile trecutului”, i-a scris Tsipras întâistătătorului bisericii ortodoxe elene, arhiepiscopul Ieronymos.

Cu o zi în urmă, biserica greacă s-a opus oricărui compromis privind numele de Macedonia, acelaşi cu al unei provincii din nordul Greciei. Statul vecin a fost primit în ONU sub denumirea de Fosta Republică Iugoslavă Macedonia (FYROM). Atena şi Skopje sunt prinse într-o dispută diplomatică în legătură cu denumirea pe care trebuie s-o poarte Macedonia de la destrămarea fostei Iugoslavii în 1991.

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Macedonia, pregatita de un compromis istoric pentru a deveni membru UE și NATO

Patrimoniul istoric și conflictul diplomatic

Atena revendică denumirea de Macedonia, care face parte din patrimoniul său istoric şi cultural, pentru provincia din nord-estul Greciei. Grecii acuză guvernul de la Skopje de uzurpare atât a denumirii, cât şi a istoriei, de la alegerea simbolului elenic Steaua de Vergina pentru drapelul său până la celebrarea lui Alexandru cel Mare.

Cei peste 20 de ani de convorbiri sub auspiciile ONU nu au dus la nici un rezultat şi relaţiile dintre două ţări s-au prăbuşit în timpul celor 11 ani de guvernare a partidului naţionalist VMRO şi a liderului acestuia, Nikola Gruevski. Situaţia s-a ameliorat de când Zaev şi social-democraţii săi au preluat puterea vara trecută la Skopje. Zaev pare hotărât să depăşească opoziţia greacă faţă de aderarea Macedoniei la NATO şi, eventual, la Uniunea Europeană.

Atena a recurs deja la dreptul său de veto împotriva unei invitaţiei către Skopje în 2008, dar s-ar putea ca ea să revină la masa discuţiilor pentru summitul din iunie. Aceasta este probabil posibil dacă Skopje este de acord cu schimbarea denumirii ţării din ”Republica Macedonia” într-o variantă acceptabilă pentru Atena, precum ”Macedonia de Nord” sau ”Macedonia Superioară. (M.B.)

Share our work
Provocările în Parteneriatul estic: Propaganda rusă, la concurență cu cea internă în Ucraina

Provocările în Parteneriatul estic: Propaganda rusă, la concurență cu cea internă în Ucraina

„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina

„Eastern Parstnership Leader for Change” incearcă să combata efectele pe termen lung ale propagandei Federației Ruse din Ucraina

Propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flgel la nivel european, a declarat profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, în cadrul forumului internațional „Eastern Parstnership Leader for Change”, ce se desfășoara în aceste zile la Kiev.

El a precizat că o propaganda rusă „este una complexă” și care își construiește narativul, printre altele, în jurul vastei culturi ruse, acolo unde sunt prinși genii de talie mondială din mai multe domenii.

Bistrițchi a subliniat că Ucraina încearcă prin mai multe metode să reducă influența propagandei ruse, cu toate că în nordul și estul țării televiziunile ruse sunt în continuare destul de prezente. El a estimat că 70% din conținutul media este de producție autohtonă în ucraineană, iar 30% în limbă rusă. La fel ca și Republica Moldova, Ucraina se confruntă cu o puternică propagandă politică internă și cu concentrarea mijloacelor mass-media în mâinile politicienilor. Situația nu este foarte diferită nici în Georgia, acolo unde situația mass-media este similară.

Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european

Profesorul Ievgen Bistrițchi de la Institutul de Filosofie din cadrul Academiei Naționale de Științe a Ucrainei: propaganda rusă poate fi combătută prin crearea de către UE a unei rețele care să lupte cu acest flagel la nivel european

Ca una dintre soluțiile la propaganda rusă, profesorul Ievgen Bistrițchi a vorbit despre nevoia de a investi în „media literacy” (educația media) atât pentru cei care consumă produsele media, dar și pentru cei care o produc. „În Ucraina, media nu este competitivă. Este sub controlul oligarhilor și uneori pare un bazar”, a spus el.

Cu toate acestea, el a precizat că există o problemă serioas și cu conținutul local făcut de multe televiziuni deținute în Ucraina de oligarhi și politicieni care promovează agenda personală a acestora și chiar duc lupte cu reformarea sistemului intern, în special în zona luptei anti-corupție.

În ceea ce privește relațiile cu Rusia, profesorul a spus că relațiile comerciale nu pot fi tăiate între cele două țări. „Nu cred că vom fi membri NATO, până când nu vom rezolva problema cu Rusia”, a declarat el.

La acest eveniment, adjunctul misiunii diplomatice a Germaniei la Kiev, Wolfgang Bindseil, a precizat că statele Parteneriatului Estic se confruntă cu aproximativ aceleasși probleme și că aceste fac parte din „moștenirea sovietică”.Germania este principalul donator extern al Ucrainei, numai în programe sociale investind circa 60 de milioane de euro pe an.

El a precizat că cele mai mari probleme în Ucraina sunt cele legate de justiție și lupta anti-corupție, reformarea sistemului de vot, regulile de funcționare a Parlamentului, dar și o altă serie de reforme sectoriale ce ar trebui realizate la Kiev.

Forumul internațional „Eastern Parstnership Leader for Change” este organizat de fundația germană „Konrad Adenauer”, împreună cu fundația„ Eduardo Frei” din Olanda și Institutul Ucrainean pentru Politici Internaționale (UIIP)

Corespondență de la Kiev, Mădălin Necșuțu

Share our work
Republica Moldova, victima mesajelor propagandistice ale Rusiei pe rețele de socializare

Republica Moldova, victima mesajelor propagandistice ale Rusiei pe rețele de socializare

Mesajele propagadistice ale Kremlinului, în special cele anti-Occident și cele ce incită la ură și violență sunt răspândite în proporție foarte mare pe rețea rusească de socializare Odnoklassniki (colegi de clasă -n.r.), foarte populară în Republica Moldova. Conform unui studiu lansat vineri de către Institutul de Politici Publice (IPP) nu mai puțin de 57% din mesajele care circulă în rețeaua socială rusească „Odnoklassniki” sunt mesaje propagandistice, relatează portalul de limbă engleză Balkan Insight. 

Obiectivele principale ale propagandei rusești în Moldova au fost legate de promovarea politicilor Kremlinului în regiune, anti-UE, Ucraina și NATO. De asemenea, au fost promovate discursuri intistigatoare la ură și violență.

Autorii cercetării au analizat nu mai puțin 1.139 de mesaje difuzate pe Odnoklassniki și au concluzionat că 57% dintre acestea au fost mesaje de propagandă, dintre care 38% au fost propagandă deschisă, iar 19% dintre mesaje au conținut ascuns sau subliminal de propagandă.

Nu lipsesc nici mesajele anti-românești și cele la adresa partidelor de centru-dreapta ce militează pentru o mai mare colaborare cu UE și SUA.

O postare intitulată „Va începe războiul din Transnistria în 2017?” a fost una dintre cele mai populare în luna august 2017 într-un grup mare de utilizatori denumit „Pentru Uniunea Eurasiatică – Prosperitate pentru Moldova”. Acesta are peste 33.500 de membri, în marea lor majoritate cu viziuni proruse și anti-occidentale.

Postarea vine împreună cu fotografia generalului rus Aleksandr Lebedev, care a condus manevrele militare rusești la războiul de pe Nistru, în care ofițerul rus este citat: „Mâine, voi lua micul dejun la Tiraspol și dacă va fi tras doar un glonț Transnistria, voi lua prânzul la Chișinău și cina – la București”. 

Cercetarea a fost efectuată în perioada ianuarie-august 2017.

Odnoklassniki a fost până în anul trecut prima rețea socială din Moldova, după numărul de utilizatori. Acesta a scăzut cu 25%, de la 1,1 milioane de utilizatori în 2016 la 885,860 în 2017, permițând Facebook-ului să treacă pe primul loc în preferințele moldovenilor în 2017.

Totuși, autorii studiului concluzionează că, în august 2017, Odnoklassniki a fost cel mai popular site din Moldova, cu peste un milion de vizitatori unici, depășind Facebook și Twitter.

Odnoklassniki este a doua rețea socială din Rusia cu aproximativ 65,3 milioane de utilizatori, după VKontakte, care numără 100 de milioane de utilizatori.

Share our work
Serbia, favorită în cursa pentru integrare europeană dintre statele balcanice

Serbia, favorită în cursa pentru integrare europeană dintre statele balcanice

Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE

Comisarul european Jean Claude Juncker sprijină aderarea Serbia la UE

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că Serbia este țara candidată la aderare care a avansat cel mai mult în procesul de integrare europană, relatează mass-media de la Belgrad, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Acesta a subliniat că data aderării depinde în primul rând de Serbia, iar la conferința de presă comună cu președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus că nu a venit la Belgrad pentru a da lecții Serbiei. Președintele Comisiei Europene a afirmat că UE consideră că sunt șase domenii în care Serbia trebuie să acţioneze pe drumul spre UE. Oficialul UE a menționat faptul că este absolut necesar ca Serbia să își rezolve problemele cu Republica Kosovo pentru a putea adera la blocul comunitar.

Reamintim că Serbia este cel mai important aliat al Federației Ruse din Balcani, Moscova sprijinind demersurile Serbiei de blocare a recunoașterii independenței Republicii Kosovo de către comunitatea internațională. Federația Rusă vinde sisteme de armament Serbiei, iar o parte importantă din economia sârbă este controlată de firme cu capital rusesc, cel mai bun exemplu fiind Gazprom.

Presiuni germane

Serbia va trebui să accepte independenţa Kosovo pentru a putea adera la Uniunea Europeană, a declarat recent, în timpul unei vizite la Pristina ministrul german de externe, Sigmar Gabriel. Oficialul german a promis liderilor kosovari că îi va ajuta pentru a obţine recunoaşterea independenţei şi din partea statelor UE care încă nu au recunoscut-o, România fiind printre ele.

„Dacă Serbia doreşte să se îndrepte către Uniunea Europeană, construirea statului de drept este prima condiţie, dar în mod firesc şi acceptarea independenţei Kosovo”, a spus Sigmar Gabriel, citat de agenţia Reuters, la o conferinţă de presă comună cu premierul kosovar, Ramush Haradinaj. „Aceasta este condiţia esenţială pentru a merge către Europa”, a insistat ministrul de externe german, susţinând că a transmis acelaşi mesaj şi la Belgrad, unde a avut întrevederi cu oficialii sârbi înainte de a veni la Pristina.

Kosovo visează la integrarea europeană

Kosovo visează la integrarea europeană

Kosovo, viitor membru UE?!

Sigmar Gabriel a mai spus la Pristina că Germania va ajuta Kosovo să obţină recunoaşterea independenţei şi din partea celor cinci state membre ale UE care încă nu au recunoscut această independenţă autoproclamată de kosovari în anul 2008, respectiv România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia.

„În mod natural, aderarea la UE este obiectivul final. Pentru aceasta una dintre condiţii este să convingem cele cinci state ale UE care nu recunosc Kosovo că o asemenea recunoaştere este logică, întrucât Kosovo nu va mai face parte niciodată din Serbia”, a motivat şeful diplomaţiei germane.

UE vs. Kosovo

Mai mult de jumătate dintre sârbi ar vota în favoarea aderării la Uniunea Europeană, în timp ce aproape un sfert s-ar pronunţa împotriva intrării ţării lor în blocul comunitar, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS.

Potrivit sondajului, realizat de Ministerul sârb al Integrării Europene, la întrebarea ”Susţineţi Serbia să devină stat membru al UE ?”, 52% dintre cei chestionaţi au răspuns afirmativ, 24% – negativ, iar 12% au spus că nu vor vota sau nu ştiu cum să răspundă.Sprijinul faţă de reformele cerute de aderarea la UE rămâne foarte mare: 65% dintre respondenţi cred că ele ar trebui aplicate indiferent de aderarea la organizaţie, spre binele cetăţenilor şi al ţării, transmite Agerpres.

Întrebaţi care este cel mai mare donator pentru Serb ia începând din 2000, 24% au indicat Uniunea Europeană, restul enumerând Rusia, China, Japonia şi alte ţări. Potrivit unor date oficiale, UE şi membrii săi au donat Serbiei 4,31 miliarde de euro începând din 2000, fiind cel mai mare donator pentru Belgrad.

Acelaşi sondaj arată că aproximativ 19 % dintre sârbi sunt de părere că aderarea la UE va spori şansele oamenilor de a găsi un loc de muncă, 15% cred că le va oferi tinerilor perspective mai bune, iar 13% consideră că intrarea în blocul comunitar va fi o ocazie de a transforma ţara lor într-un stat de drept. Sondajul a fost efectuat în decembrie anul trecut, pe un eşantion de 1.050 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Comparativ cu Serbia, în Muntenegru peste 80% dintre cetăţeni susţin aderarea ţării lor la UE.

2025, o dată deschisă tuturor candidaților

Jean-Claude Juncker, a declarat, la Tirana, că țările din vestul Balcanilor ar trebui să fie pregătite pentru aderarea la Uniunea Europeană în 2025, dacă vor fi îndeplinit până atunci toate criteriile necesare pentru a deveni membre. „Contrar celor citite peste tot, Comisia şi eu nu am spus că Serbia şi Muntenegru vor fi neapărat membri ai UE în 2025. Termenul din 2025 este deschis tuturor ţărilor candidate. Iar în măsura în care o ţară candidată va îndeplini până atunci sau mai devreme toate criteriile pentru aderare, vom acţiona astfel încât eforturile acesteia să fie recunoscute de UE”, a declarat acesta.

Serbia şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, menţionează Reuters. Aceste ţări negociază deja mai multe capitole din cele obligatorii pentru intrarea în Uniune şi au încheiat deja câteva. Albania şi Macedonia speră să primească undă verde de la Bruxelles pentru începerea negocierilor în câteva luni.

Albania, Macedonia, Muntenegru și Serbia sunt candidate oficiale la aderarea la UE, în timp ce Bosnia și Kosovo încearcă să obțină acest statut.

Regiune importantă

UE consideră Balcanii Occidentali o regiune importantă în dosare precum controlul imigrației și combaterea unor amenințări mergând de la presupusul amestec al Rusiei la islamul radical.

Țările membre au conștientizat că „poate fi obținută pacea în Balcani și că în acest scop perspectiva aderării la UE este vitală”, a adăugat reprezentantul Comisiei Europene. El nu a susținut însă ideea unei Europe cu mai multe viteze, întrucât, în opinia sa, acest lucru ar duce la apariția unor linii de separație între țările membre. (N.G./M.I.)

Share our work