de Isac Mihai | oct. 2, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Rusia şi Serbia organizează exerciţii aeriene comune în perioada 1-5 octombrie pe teritoriul Republicii Sârbe, la care vor participa avioane de luptă MiG-29 şi elicoptere Mi-8, a anunţat Ministerul Apărării rus, citat de agenţia de presă TASS, preluată de KARADENIZ PRESS. Aceste aplicaţii au loc pe fondul degradării situației securitare din regiune și a plasării armatei sârbe în stare de alertă maximă după acțiunile în forță ale trupelor speciale kosovare în apropiere de graniţa dintre cele două state.
Federația Rusă rămâne unul din principalii aliați politici și militari ai Belgradului, Serbia fiind frecvent acuzată de statele occidentale de o politică duplicitară față de blocul comunitar. Concomitent, Kremlinul folosește problema Kosovo pentru a obține concesii din partea Occidentului în ceea ce privește anexarea unilaterală a Crimeei de către Federația Rusă în 2014.
Desant prezidențial la Moscova
Întrevederea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său sârb, Aleksandar Vucic, aşteptat astăzi într-o vizită de lucru la Moscova, nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune, fiind planificată cu mult dinainte, discuţiile urmând să se axeze pe dezvoltarea relaţiilor comerciale şi economice dintre cele două ţări, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media.
Serviciul de presă al Kremlinului anunţase anterior că Putin şi Vucic vor discuta despre dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi vor aborda probleme regionale şi internaţionale.
‘Această întâlnire a fost planificată cu câteva luni în urmă, prin urmare nu are vreo legătură cu escaladarea tensiunilor în regiune’, a insistat Peskov, în contextul în care media ruse au relatat în ultimele zile că preşedintele Serbiei i-ar putea cere lui Putin sprijinul Rusiei în forurile internaţionale în problema Kosovo.
Sprijin rus
Vizita vine ‘în continuarea contactului periodic de lucru între conducerea Rusiei şi cea a Serbiei. Această ţară este partenerul nostru’, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, întrebat dacă vizita preşedintelui Serbiei la Moscova fusese planificată din timp şi despre agenda discuţiilor.
Totuşi, Peskov a afirmat că unul din subiectele incluse pe agenda discuţiilor între Putin şi Vucic vizează ‘creşterea tensiunilor în zonă’.
Întrebat săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă, despre posibilitatea ca Rusia să acorde sprijin militar Serbiei în problema Kosovo după exemplul Siriei, Aleksandar Vucic a răspuns negativ, explicând că nu şi-ar dori conflicte militare majore pe teritoriul sârb, potrivit RIA Novosti.
Exerciții cu tâlc
‘Aviatori ai armatei aerului a Rusiei şi ai forţelor aeriene şi antiaeriene ale Serbiei vor efectua un exerciţiu tactic comun „BARS-2018” pe teritoriul Republicii Serbia’, precizează Ministerul Apărării de la Moscova într-un comunicat, potrivit căruia la bordul aparatelor MiG-29 şi Mi-8 vor acţiona echipaje mixte ruso-sârbe. ‘În total, vor fi implicate 10 aparate de zbor ale forţelor aeriene şi antiaeriene sârbe’, se mai spune în comunicatul citat.
În cadrul acestor manevre, echipajele vor efectua interceptări de ţinte aeriene, vor executa elemente de lupte antiaeriene, inclusiv manevre complexe de pilotaj superior, vor simula lovituri asupra unor ţinte terestre, precum şi exerciţii privind desantul de trupe şi acordare de sprijin în operaţiuni de căutare şi salvare.
Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova
Mobilizare de forțe
Aceste manevre survin la două zile după ce preşedintele Aleksandar Vucic a plasat armata sârbă în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat în weekend numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivoda’, controlată de Belgrad, a transmis duminică postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Interese energetice
Centrala ‘Gazivoda’ şi staţia ‘Valac’ reprezintă obiective-cheie în nordul Kosovo, zonă populată în principal de sârbi, şi fac parte din sistemul energetic sârbesc. Profitul acestora s-ar ridica – conform unor date – la zeci de milioane de dolari pe an.
Tot aici se află un alt obiectiv-cheie pentru nordul Kosovo, hidrosistemul Ibar-Lepenac care alimentează cu apă zona.
Administraţia de la Pristina declarase anterior că este necesar ca hidrocentrala ‘Gazivoda’ să fie integrată în sistemul energetic al Kosovo.
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivoda’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza.
Preşedintele sârb a calificat această călătorie drept un ‘afront’ şi a protestat într-un mesaj trimis secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivoda’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric. (M.B.)
de Razvan Iorga | aug. 27, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Ucraina, UE
Mercenarul Bratislav Zivkovici, arestat în Serbia
Mercenarii sârbi care luptă în Donbas sunt tot mai mediatizați în ultima perioadă, atât pentru activitățile lor din zone de conflict din estul Ucranei, cât și pentru activitățile paralele pe care le desfășoară pentru Rusia în alte țări din zona Balcanilor.
Fostul luptător sârb în Ucraina și șeful mișcării naționaliste sârbe „Cetniciki„, Bratislav Zivkovici, a fost arestat în Serbia și este anchetat pentru „organizarea participării la un război sau la un conflict armat într-o țară străină”, relatează portalul Balkan Insight.
„Cetniciki Pokret” este o organizație naționalistă sârbă care acționează de mai bine de un secol, mai exact 1903, sub diverse denumiri și a suferit o serie de transformări, începuturile sale fiind legate de organizația „Mâna neagră” implicată asasinarea principelui Franz Ferdinand al Austriei, fapt ce constituit motiv de război pentru Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914 și începutul Primului Război Mondial.
Ulterior, „Cetniciki Pokret” a intrat în armata regală, apoi a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a se implica activ în războiele din anii `90 din fosta Iugoslavie, executând crime sub pretextul „purificării etnice” în rândul musulmani și croaților.
Despre Bratislav Zivkovici, presa din România a scris la finele anului trecut că acesta ar fi intrat în colimatorul autorităților române pentru activități de spionaj în zona Mării Negre pentru „terți” în preajma obiectivelor militare strategice, dând de înțeles că este vorba de baza militară de la Mihail Kogălniceanu din județul Constanța.
Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost reactivată din iunie 2014 ca obiectiv strategic pentru armata SUA, care a transformat-o în centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan. Kogălniceanu a luat astfel locul bazei din Manas – Kîrgîstan, care a funcţionat cu această misiune din 2001 până în 2014, numai anul acesta SUA au adus aici 500 de soldați în scopul de a întări flancul estic al NATO.
Procuratura din orașul sârbesc Krusevac a precizat că Zivkovici fusese interogat de procurori și plasat în arest.
„În interesul investigației împotriva lui Zivkovici, pentru moment nu putem furniza mai multe informații”, a declarat instituția pentru reporterii BIRN.
Deși procuratura nu a putut dezvălui detaliile plângerii penale împotriva lui Zivkovici, profilul Facebook al fostului luptător dezvăluie legăturile sale profunde cu rebeli pro-ruși care luptă în estul Ucrainei mai scrie publicația.
Zivkovici, despre care autoritățile române dau de înțeles că ar fi lucrat pentru serviciile speciale ruse, a avut ca misiune în 2017 să culeagă informații sensibile despre diverse obiective militare din România.
„Zivkovic a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat, unei puteri sau organizații străine sau agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României. Bratislav Zivkovici a manifestat interes pentru obținerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică și obiectivele militare naționale, cât și ale Aliaților, amplasate în sud-estul României, cu intenția de a afecta parteneriatele noastre strategice.
Cetățeanul sârb a negat atunci acuzele care i se aduceau, spunând că SRI nu are dovezi care să le ateste și că nu a desfășurat astfel de acțiuni, ci doar că nu se mai vrea ca acesta să treacă prin România, atunci când călătorește să lupte în Donbas.
În ciuda problemelor avute cu autoritățile române anul trecut și cu protestul vehement al Ucrainei față de astfel de activități a unor mercenari sârbi în Donbas, ultima fotografie postată pe contul de Facebook a lui Zivkovici, despre care se presupune că a fost luată în zona rebelă din Donețk, a fost încărcată pe rețeaua de socializare menționată pe 18 august, cu doar cinci zile înainte de a fi arestat în Serbia pe 23 august.
În fotografie se spune că Zivkovic, aflat în centru, ar fi participat la renovarea unei grădinițe în orașul Horlivka, estul Ucrainei.
Bratislav Zivkovic a fost văzut luptând de partea rebelilor separtiști pro-ruși din estul Ucrainei încă din martie 2014 – la puțin timp după retragerea din februarie a președintelui Viktor Ianukovici care a declanșat o criză în Peninsula Crimeea, pe care Rusia a anexat ulterior.
Acesta a fost reperat între Simferopol și Sevastopol în Crimeea, la un așa-numit punct vamal, potrivit agenției de știri Reuters.
Kievul, tot mai supărat
Autoritățile de la Kiev se arată constant revoltate la adresa omologilor sârbi, după ce Ucraina a vehiculat un număr de 300 de voluntari sârbi care au luptat sau luptă de partea de partea separatiștilor din Donbas și cu ajutorul Rusiei în estul Ucrainei.
Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, declara în noiembrie 2017 că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia venea la scurt timp după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Belgrad care a condamnat prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.
„Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.
„De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev.
La finele anului trecut, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.
În iunie 2018, Bratislav Zivkovic era unul dintre cei șase cetățeni sârbi – și 54 de străini în total – care erau cercetați de autoritățile ucrainene pentru aderarea la „formațiuni armate ilegale”. Cu toate acestea, Zivkovici a fost arestat recent sub un mandat sârbesc, fără legătură cu investigația ucraineană.
Influența rusească în Balcani
Rusia este foarte activă în zona Balcanilor, acolo unde încearcă să-și reinstaureze o zonă de influență, având o prezență foarte puternică în special în Serbia prin Gazprom și alte inițiative de tip militar.
Un raport al Comitetului de Relații Externe al Senatului american de la începutul acestui an, intitulat ,,Asaltul asimetric al lui Putin asupra democrației din Rusia și din Europa: implicații pentru securitatea Națională a Statelor Unite”, a stârnit multe reacții în regiune, relata Karadeniz într-o analiză anterioară.
Documentul de 206 pagini facea referire la metodele pe care Rusia le folosește atât în Balcani, dar și în țările Parteneriatului Estic pentru a obstrucționa, sau chiar de a stopa procesele democratice din diferite țările din zona sud-estică a Europei, dar și cea baltică.
„Majoritatea finanțărilor guvernului rus se concentrează asupra „statelor-leagăn” (termen folosit în alegerile interne din SUA pentru a denumine statele în care pot câștigă oricare din forțele politice înscrise în bătălie -n.r.) post-sovietice precum Ucraina, Moldova, Georgia și Armenia, dar și grupurile sprijinite de Kremlin în țările baltice și în Balcani, în special în Serbia și Bulgaria”, se arată în document.
Raportul scoate în evidență rolul Patriarhiei ruse în promovarea politicii externe a Kremlinului.
„Biserica a devenit un instrument a statului rus. Este folosit pentru a extinde și a legitima interesele Kremlinului”, se arată în document care îl citează pe fostul editor al revistei oficiale al Patriarhiei Moscovei.
Interesantă este însă paralela dintre Republica Moldova și Muntenegru, acolo unde Rusia acționează, în primul caz pentru împiedicarea parcursul de aderare la UE al Chisinau, iar în cazul Muntenegrului de aderare la NATO.
În ambele situații, Rusia acționează prin bisericile locale. Dacă Mitropolia Moldovei este subordonată canonic de Patriarhia Moscovei, în cazul Muntenegrului, Rusia acționează prin „proxy” și anume Biserica Ortodoxă Sârbă, una cu strânse legături cu Moscova.
„În Moldova, înalții prelați ai Bisericii au lucrat pentru a opri dorința de integrare a țării în Europa (conducând proteste anti-homosexuale și chiar pretinzând că noile pașapoarte biometrice pentru UE au fost „satanice” deoarece aveau un număr de 13 cifre), iar preoții din Muntenegru au condus eforturile pentru a bloca țara de la aderarea la NATO”, se precizează în raport.
Documentul relevă că Mitropolia Moldovei a avut un rol determinant ca agent electoral în alegerea președintelui prorus Igor Dodon la finele lui 2016. Pe lângă cele menționate în raport, o bună parte din preoții Mitropoliei Moldovei au avut ca misiune diabolizarea candidatului Maia Sandu în rândul populației, principalul personaj în acest sens fiind Episcopul de Bălți, Marchel.
Candidatul PAS a căzut atunci sub un tir de acuzații și jigniri legate de faptul că nu este căsătorită și nu are copii, retorica bisericii bazându-se pe cea legată de familia tradițională ca virtute absolută.
„Avem de ales un președinte din două candidaturi. Un creștin sau un necreștin. Un patriot sau un nepatriot (…) Rugăm să veniți la alegeri și să faceți alegerea corectă. Sfânta biserică nu se implică în politică… Ea supraveghează latura morală și religioasă a întregii societăți. Biserica mai are o sfântă datorie de a lămuri oamnilor pe cine să voteze (…) Igor Dodon, pe care-l credem creștin și patriot, regulat se împărtășeşte, frecventează biserica, este prieten al bisericii…. Dacă o votați pe Maia Sandu, vă asumați multă osândă și mare păcat în fața lui Dumnezeu”, a declarat în campanie electorală pentru alegerile prezidențiale din toamna anului 2016, episcopul de Bălți și Fălești Marchel.
Acest lucru este relevat ca „modus operandi” și în raportul Senatului american și în alte state din regiune precum Ucraina, Georgia sau Armenia.
„Comisiile ortodoxe cu privire la familie, modelate pe comitete ortodoxe ruse similare, au lansat atacuri asupra grupurilor feministe și cele LGBT. Aceste comitete pretind că egalitatea de gen este o construcție occidentală destinată răspândirea homosexualității în Europa de Est, învinuind Statele Unite și UE pentru căderea „sănătății morale” în respectivele societăți”, se arată în document.
Muntenegru, câmp deschis de bătălie între Est și Vest
Cu o populație de circa 600.000 de cetățeni, o armată de câteva mii de soldați și câteva tancuri, Muntenegru a fost cu precădere în aceeași toamnă a anului 2016 tința unor importante imixtiuni ruse. Influența rusă se face simțită în Muntenegru nu numai prin legături bisericești, dar și prin numărul mare de investitori ruși care au băgat milioane de euro în zona stațiunilor maritime muntenegrene de la Budva sau Kotor.
În noiembrie 2016, un complot pus la cale de serviciile speciale ale armatei ruse – GRU – de asasinare a premierul muntenegrean, cu ajutorul unor paramilitari sârbi, a fost curmat de către autoritățile de securitate muntenegrene.
Procurorul care s-a ocupat de caz, specializat în lupta crimei organizate, Milivoje Katnic, declara atunci că „autorităţile au descoperit că o grupare de crimă organizată s-a format pe teritoriul Muntenegrului, Rusiei şi Serbiei cu scopul de a comite acte de terorism”.
Rusia s-a zbătut atunci foarte tare să țină Muntenegru departe de NATO, pentru a nu permite extindea influenței Alianței în zona Balcanilor. „Expansiunea continuă a infrastructurii militare NATO și a NATO spre est, desigur, nu poate decât să ducă la acțiuni de răspuns din partea Estului, și anume partea rusă”, declara încă din decembrie 2015, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de New York Times.
Unul dintre cei mai vocali avocați anti-NATO din Muntenegru a fost episcopul ortodox Momcilo Krivokapici, ce are parohia în Kotor, unul dintre cele mai frumoase orașe de pe coasta Mării Adriatice.
„NATO este o forță ocupantă și sunt absolut împotriva ei”, declara Krivokapic în noiembrie 2016. Cu o lună mai devreme, în octombrie 2016, Krivokapici fusese gazda, la Kotor, a unei reuniuni a 26 de organizații cazace din Serbia, Bosnia-Herțegovia, Muntenegru, Macedonia, Grecia și Bulgaria.
„Armata cazacilor din Balcani”, o grupare condusă de ruși a naționaliștilor pan-slaviști ostili față de NATO, se autodenumesc „luptători”. Pe lângă aceștia, la reuniunea de la Kotor și-au făcut simțită prezența și membrii clubului de motocicliști ruși „Night Wolves” (Lupii nopții – n.r.), al cărui lider este prieten cu Vladimir Putin.
Astfel de întâlniri ale cazacilor au devenit frecvente în Balcani, un caz mediatizat fiind cel al cetățeanul sârb Bratislav Zivkovic, combatant de partea separaștilor din Lugansk și Donețk în estul Ucrainei și declarat indezirabil în Romania pentru 15 ani, după ce a participat în luna octombrie la o întâlnire organizată de Obștea Cazacilor din România în Delta Dunării în toamna lui 2017.
Moldova, între „ciocanul și nicovala sfinte” ale Moscovei
Dacă în cazul Muntenegrului, care a acces în NATO în iunie 2017, lucrurile nu au putut fi la fel și pentru Republica Moldova. Ales la finele lui 2016 ca președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon a demarat imediat acțiuni de întărire a relației cu Rusia, inclusiv pe partea bisericească. Încă din martie 2017, Dodon a mers la Moscova acolo unde s-a întâlnit și cu Patriarhul rus Kiril.
Ulterior, la începutul lui august 2017, Dodon a avut o întâlnire de taină la muntele Athos cu Konstantin Malofeev, numit de presa occidentală și „oligarhul lui Dumnezeu”, unul dintre principalii sponsori ai promovării intereselor politice ale Rusiei prin intermediul bisericii.
Acolo, în Grecia, Dodon i-a cerut oligarhului rus, aflat de astfel și pe „blacklist-ul” sancționaților de către Occident, sprijin financiar și de imagine pentru ca Patriarhul rus Kiril să vină în toamnă acestui an la Chișinău cu ocazia desfășurării Congresului Mondial al Familiei.
Acesta nu este altceva decât o acțiune de imagine menită să ridice popularitatea lui Igor Dodon și a PSRM în perspectiva alegerile parlamentare ce ar trebui să se desfășoare în noiembrie, atunci când socialiștii vor marșa pe cartea ortodoxiei și a familiei de tip tradițional.
După ultima vizita a lui Dodon la Moscova, pe 26 decembrie 2017, acesta a reiterat faptul că l-a invitat pe Patriarhul rus Kirill la Chișinău. „Patriarhul Kiril a primit invitația mea de a efectua o vizită pastorală în Moldova şi de a participa la Congresul Mondial al Familiilor, care va avea loc la Chişinău, în luna septembrie, 2018”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.
Ulterior, Dodon a vorbit de mai multe ori despre vizita Patriarhului Kirill. Totuși, este foarte probabil ca acesta să nu mai ajungă în această toamnă la Congresul Mondial al Famillilor.
Astfel, în iarna acestui an nu vor fi doar alegeri politice între Est și Vest în Republica Moldova, ci se va da o bătălie inclusiv cu arme adiționale precum „cele sfinte” ale bisericii, acolo unde Patriarhia Rusă deține un atuu important pe care va fi folosit cu siguranță în cazul alegerilor parlamentare ce vor avea lor pe 24 februarie 2019 la Chișinău.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | aug. 17, 2018 | Alte regiuni, Info Militar, Intelligence, România, Știri
Traficanul român de armament, Cristian Vintilă (foto), condamnat în SUA sub acuzația că ar fi pănuit uciderea de ofițeri și angajați ai guvernului american și de a oferi sprijin material unei organizații teroriste străine, a fost deportat înapoi în România de către instituțiile responsabile din SUA.
Cristian Vintilă, un fost consilier județean PSD de Bacău și un apropiat al fostului senator PSD Viorel Hrebenciuc, a fost arestat în urma unei investigații comune efectuate de către Agenția Americană de Combatere a traficului de droguri (DEA), Poliția din Muntenegru și autoritățile române, care au condus la o pledoarie de vinovăție a lui Cristian Vintilă și o condamnare ulterioară.
Cristian Vintila, în vârstă de 47 de ani, în România, a zburat spre România cu ajutorul unui zbor comercial, după care a ajuns în custodia autorităților române la sosirea în București.
În decembrie 2014, Vintilă a fost arestat în Muntenegru de autoritățile muntenegrene, după ce a complotat cu doi foști oficiali europeni să vindă arme în valoare de 15 milioane de dolari unor ofițeri sub acoperire care s-au prezentat drept rebeli columbieni.
Vintilă a fost inculpat de către Curtea Districtuală din S.U.A. din Districtul de Sud al New York-ului (SDNY) în dus în SUA pentru a fi judecat.
Pe 9 februarie 2018, Vintila a fost condamnat în SDNY sub acuzația de complot pentru uciderea de ofițeri și angajați ai SUA și de complot pentru a oferi sprijin material sau resurse unei organizații teroriste străine.
El a fost condamnat la 48 de luni de închisoare.
„Persoanele care se întorc ca Vintila continuă să fie printre prioritățile cele mai mari ale Serviciului de imigrați și vamă a SUA (ICE)„, a declarat Thomas Decker, directorul biroului de deportări din New York.
„Una dintre cele mai bune utilizări ale resurselor agenției este aceea de a se asigura că persoanele se întorc în țările lor de origine odată au răspuns în fața justiției și și-au ispășit pedepsele pentru faptele comise„, a mai spus oficialul american.
Potrivit dosarului, în perioada iunie 2013 – mai 2017, Vintila a complotat să furnizeze armament, servicii financiare, consultanță și servicii pentru Forțele Armate Revoluționare Columbiene (FARC), o organizație teroristă străină, care ar fi fost folosite pentru a ucide cetățenii americani.
În decembrie 2014, procurorii DIICOT au participat, alături de SRI, la o operatiune de amploare, alaturi de autoritatile judiciare din SUA si Muntenegru, in urma careia s-a reusit arestarea pe teritoriul statului Muntenegru a membrilor unei grupari formate din cetateni romani si straini care planuiau livrarea de armament catre o organizatie terorista. Cristian Vintilă și Flaviu Virgil Georgescu, precum și politicianul italian Massimo Romagnoli, fost deputat în Parlamentul Italiei, au fost deferiți justiției americane.
de Razvan Iorga | aug. 3, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus
În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.
Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.
Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.
Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.
„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.
Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.
„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.
Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.
În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.
„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.
SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.
Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.
El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.
SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.
Varianta rusească a „Blackwater”
Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.
Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.
Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.
Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.
Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.
Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.
Monitorizare atentă
În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.
Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.
El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.
SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.
„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.
Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas
Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.
Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.
Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.
Răzvan Iorga
de Isac Mihai | iul. 4, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Jurnal de Front, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Visul-european-obligă-Ucraina-să-facă-concesii-diplomatice-dureroase
Ucraina nu recunoaşte Kosovo şi respectă pe deplin integritatea teritorială a Serbiei, a declarat marţi, la Belgrad, preşedintele Petro Poroşenko, relatează agenția Tanjug, preluată de mass-media internațională. „Nu am recunoscut Kosovo şi poziţia noastră este că o soluţie la această problemă ar trebui căutată prin compromis, ţinându-se cont de interesele Serbiei”, a declarat Poroşenko în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic.
Crimeea, obiectiv pentru Kiev
Kievul îşi menţine de asemenea poziţia privind independenţa Ucrainei şi respectarea integrităţii sale teritoriale, incluzând Crimeea, a spus el. „Noi, la Kiev, depunem toate eforturile pentru a reînnoi suveranitatea teritorială a ţării şi ne bazăm pe sprijinul Serbiei în ceea ce priveşte instituirea unei misiuni de menţinere a păcii sub supravegherea ONU”, a menţionat el. Serbia şi Ucraina sunt ţări foarte apropiate, iar aderarea la Uniunea Europeană este un alt obiectiv care le leagă, a subliniat liderul de la Kiev.
Fără vize
Totodată, miniştrii de externe sârb şi ucrainean, Ivica Dacic şi Pavlo Klimkin, au semnat marţi la Belgrad un acord interguvernamental privind amendamentele la un acord de eliminare a vizelor pentru cetăţenii ucraineni. Acordul a fost semnat în prezenţa preşedinţilor celor două ţări. În acest context, cetăţenii Ucrainei vor putea călători fără viză în Serbia precum şi să se afle pe teritoriul acestei ţări timp de 90 de zile.
Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko a anunţat despre extinderea acordului privind regimul fără de vize cu Serbia, prin care cetățenii Ucrainei vor putea rămâne în această țară timp de 90 de zile fără eliberarea unei vize. „Am extins acordul privind regimul fără de vize cu Serbia. Aceasta le va permite cetăţenilor noştri să călătorească în această ţară fără viză timp de 90 de zile. Acordul relevant a fost semnat la Belgrad în timpul vizitei mele oficiale în Serbia”, a scris el pe pagina sa de Facebook.
Relație complicată
Belgrad este unul dintre cei mai apropiați aliați ai Federației Ruse, beneficiind de diferite forme de asistență militară și financiară din partea Kremlinului. Această relație a fost consolidată și de participarea masivă a voluntarilor din Serbia la acțiunile armate ale separatiștilor pro-ruși din Donbass, cu sprijinul aparent al autorităților de la Belgrad, care nu au luat nicio măsură juridică împotriva acestora. Obiectivul comun al integrării europene a făcut ca Belgrad-ul și Kiev-ul să treacă peste neînțelegerile grave și să mimeze normalizarea relațiilor bilaterale dintre cele două state. (N.G.)
de Isac Mihai | iun. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Războiul-din-Donbass-un-nou-armistițiu
O încetare a focului între separatiştii proruşi şi armata ucraineană va intra în vigoare duminică, în urma unui acord încheiat de Grupul de contact pentru Ucraina, au anunţat oficiali de la Kievul, citați de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS. „Dat fiind faptul că începe sezonul de recoltare, Grupul de contact (…) confirmă sprijinul deplin al părţilor aflate în conflict pentru o încetare a focului viabilă pe o durată nedeterminată, care intră în vigoare la 1 iulie”, a indicat pe pagina sa de Facebook Darka Olifer, purtătorul de cuvânt al reprezentantului ucrainean în acest grup, citată de mass-media.
Armistițiu soldat cu morți și răniți
Acest nou armistiţiu al Grupului de contact, compus din reprezentanţii Kievului, Moscovei şi Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), permite prelungirea încetării focului instaurată în 30 martie, de Paşte.
Observatorii OSCE au anunţat că „au înregistrat mai multe încălcări ale armistiţiului în Doneţk şi Lugansk (regiuni separatiste)” marţi faţă de ziua precedentă. Un soldat ucrainean a fost ucis miercuri şi alţi doi au fost răniţi în cadrul confruntărilor cu rebelii proruşi în apropiere de linia frontului, a anunţat armata ucraineană. La 15 iunie, alţi doi soldaţi ucraineni au fost ucişi în estul ţării, potrivit armatei.
10 mii de morți
Conflictul între separatiştii proruşi şi armata ucraineană s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa în 2014. Acordurile de pace semnate în 2015 la Minsk şi numeroasele armistiţii instaurate au permis diminuarea considerabilă a confruntărilor, dar violenţele se reiau sporadic.
Aspectul politic al acordurilor de la Minsk a rămas nerealizat, cele două tabere pasând una alteia responsabilitatea pentru eşec.
Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat recent Kievul împotriva oricărei „provocări” ce i-ar viza pe separatiştii din estul Ucrainei în timpul Cupei Mondiale, care se desfăşoară în perioada 14 iunie-15 iulie în Rusia.
Ucraina, îngrijorată de amenințarea cibernetică rusă
Atac cibernetic
Hackeri din Rusia infectează companii ucrainene cu un virus de tip malware pentru a crea terenul propice unui atac masiv, coordonat, a declarat recent pentru Reuters şeful poliţiei cibernetice din Ucraina, Serhei Demediuk, citat de KARADENIZ PRESS. Hackerii vizează companii, bănci şi companii de infrastructură energetică, într-un mod care sugerează că se pregătesc să activeze malware-ul pentru un atac masiv, a mai spus Demediuk, adăugând că poliţia ucraineană colaborează cu autorităţi străine pentru a-i identifica pe piraţii cibernetici.
Kremlinul neagă
Autoritățile de la Kremlin au respins acuzațiile. ‘Nu, nu este adevărat’, a declarat pentru Reuters biroul purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de mass-media. Kievul acuză în mod repetat Moscova de orchestrarea unor atacuri cibernetice la scară largă ca parte a ‘războiului său hibrid’ împotriva Ucrainei, acuzaţii respinse de Moscova.
Forţe de aplicare a legii şi echipe care se ocupă de securitatea companiilor din întreaga lume acordă o atenţie sporită ameninţărilor cibernetice din Ucraina, de unde au provenit unele dintre cele mai distrugătoare atacuri cibernetice din istorie. Un virus numit ‘NotPetya’ a lovit Ucraina în iunie 2017, afectând agenţii guvernamentale şi companii înainte de a se răspândi la corporaţii din întreaga lume, provocând acestora pierderi de miliarde de dolari.
‘Faptul că guvernul Ucrainei a decis să facă public acest lucru arată că sunt speriaţi că (un potenţial atac cibernetic) va avea un impact masiv şi doreşte ca oamenii să fie conştienţi de asta’, a declarat Jaime Blasco, de la firma de securitate cibernetică AlienVault. ‘Este dificil de controlat impactul unui atac cibernetic la nivelul unei ţări, aşa încât este posibil ca această nouă ameninţare să se răspândească la nivel mondial’, a adăugat el. (N.G.)
