Ucraina, export de armament de 20 de miliarde de dolari US în 2025

Ucraina, export de armament de 20 de miliarde de dolari US în 2025

Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene

Tancul Oplot, mândria industriei militare ucrainene

Kievul intenționează să-și crească exporturile de armament până la 20 de miliarde de dolari până în 2025, a declarat pentru portalul censor.net, Aivaras Abromavicius, președintele Consiliului de Supraveghere al întreprinderii de stat din domeniul apararii „Ukroboronprom”, citat de mass-media regională. „În privința exporturilor ne-am propus un obiectiv ambițios – să creștem de cinci ori exporturile până în 2025. Piața mondială a armelor este de aproape 2 trilioane de dolari pe an. Vrem să creștem exporturile cu cel puțin 2 miliarde de dolari pe an” a spus el.

Sabotaj intern

Potrivit acestuia, zonele cele mai promițătoare pentru exporturile militare sunt industria aeronavelor și a rachetelor. În ultimii ani, Ucraina nu a fost exportator de aeronave din cauza „sabotajului de către persoanele responsabile pentru această zonă”, a menționat Abromavicius.

Cu toate acestea, în industria rachetelor, au fost semnate recent mai multe „contracte extrem de bune”. În consecință, Abromavicius consideră că Ucraina are un „avantaj competitiv” pe piețele globale.

Președintele Consiliului de Supraveghere al UkrOboronProm consideră că trebuie reformat Concernului de Stat care monitorizează industria apărării și că reforma ar trebui să înceapă cu înlocuirea directorului general, care a pierdut controlul asupra companiilor, a acumulat datorii mari și a provocat stagnarea producţiei de armament, deoarece există deja „o absență completă de proiecte noi, de ultimă generație”.

Ambiții globale

Șapte candidați sunt considerați potriviţi pentru al înlocui pe Pavlo Bukin, care deține în prezent funcția de director general al concernului. Abromavicius consideră că este posibil ca unele dintre filialele concernului să fie privatizate.

Conform informațiilor publicate la începutul lunii martie 2019 de Institutul de Cercetare privind Pacea Internaţională de la Stockholm (SIPRI), Ucraina se află în primii 25 de exportatori de arme în perioada 2014-2018, fiind pe poziția a 12-a în lume. Potrivit institutului, liderii sunt SUA, Rusia și Franța. Principalii cumpărătorii de echipamente militare ucrainene sunt China și Thailanda.

În 2019, Ucraina își mărește cheltuielile militare cu aproape 16%, până la 7,6 miliarde de dolari (față de 6,4 miliarde de dolari anul trecut). Aceasta reprezintă 5,4% din PIB-ul țării. (N.G.)

Share our work
Diplomați turci, uciși în Kurdistan. Ankara amenință cu invazia militară

Diplomați turci, uciși în Kurdistan. Ankara amenință cu invazia militară

Armata turcă, pregătiră să intre în Kurdistanul irakian

Armata turcă, pregătiră să intre în Kurdistanul irakian

Cel puţin trei diplomaţi turci au fost ucişi, miercuri, într-un incident armat produs în oraşul kurd irakian Erbil, afirmă surse citate de agenţia de presă Reuters, preluată de mass-media de la Ankara. Incidentul armat a avut loc miercuri în centrul oraşului Erbil, capitala provinciei irakiene Kurdistan, au declarat doi oficiali din cadrul serviciilor de securitate locale.

Sursele citate au menționat că indivizi înarmaţi au deschis focul spre un restaurant în care se aflau diplomaţi turci împreună cu politicieni din Kurdistan.

Ripostă militară

Administraţia condusă de liderul turc Recep Tayyip Erdogan a avertizat, miercuri, că va riposta militar împotriva autorilor atacului armat care a vizat diplomaţi turci în oraşul kurd irakian Erbil. „Va fi dată riposta necesară contra celor care au comis acest atac trădător”, a afirmat, miercuri după-amiază, Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei Turciei.Acţiunile pentru capturarea autorilor atacului „au început”, a precizat oficialul turc, citat de mass-media.

Ministerul de Externe de la Ankara a confirmat că un diplomat turc „a fost martirizat” în incidentul armat produs în oraşul irakian Erbil.

Surse locale au menționat că unitățile militare turce aflate la granița cu regiunea Kurdistanului irakian au fost mobilizate iar un contingent de trupe speciale a intrat deja în această regiune, pentru a sprijini autoritățile regionale de la Erbil în căutarea  și arestarea suspecților. (M.B.)

Share our work
S-400, reduta geopolitică pentru Erdogan

S-400, reduta geopolitică pentru Erdogan

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Sistemele S-400, mândria armatei ruse

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că nu va da înapoi în privinţa achiziţiei de rachete ruseşti S-400, în pofida avertismentelor emise de SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Există o anumită măsură pe care am luat-o, există un acord (cu Rusia). Suntem hotărâţi. Nu poate fi vorba să dăm înapoi’, a declarat preşedintele Erdogan, citat de agenţia Anadolu.

Adresându-se reporterilor înaintea rugăciunii de dimineaţă din ultima zi de Ramadan, Erdogan a precizat că oferta americană privind vânzarea de rachete Patriot nu a fost la fel de bună precum cea a Rusiei.

Războiul declarațiilor

Intenţia Ankarei de a cumpăra sistemul de apărare antiaeriană S-400 constituie o sursă majoră de fricţiuni între Turcia şi SUA, aliaţi în cadrul NATO. Statul turc a refuzat să își revizuiască decizia, chiar dacă partenerii occidentali, în mod special SUA, erau pregătiți să ofere diferite avantaje la achiziționarea unor sisteme de armamanet.

Livrarea rachetelor ruseşti ar putea avea loc în această vară şi precipita represalii dure din partea SUA.

Subiectul s-a aflat în centrul unei discuţii telefonice miercurea trecută între preşedintele turc şi omologul său american, Donald Trump. Erdogan a reiterat propunerea avansată în aprilie a unui ‘grup de lucru comun’.

Întâlnire dificilă

Cei doi lideri se vor reîntâlni în marja summitului G20 de la sfârşitul lunii, în Japonia, pentru o ultimă tentativă de găsire a unei soluţii.

‘Dacă va merge până la capăt cu recepţionarea sistemelor S-400, Turcia va plăti foarte scump’, a avertizat anterior purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Morgan Ortagus, ameninţând din nou cu suspendarea vânzării de avioane F-35 şi, mai ales, cu impunerea de sancţiuni ‘foarte dure’ împotriva Ankarei.

A doua zi, Kathryn Wheelbarger, secretar adjunct interimar pentru securitate internaţională la Pentagon, a declarat în cadrul Atlantic Council de la Washington, că ‘finalizarea acestei tranzacţii va fi devastatoare’ pentru programul F-35 şi pentru ‘interoperabilitatea Turciei cu NATO’.

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, insistă pentru achiziționarea sistemelor S-400

Amenințare directă

Kathryn Wheelbarger a menţionat că administraţia Trump nu doreşte să impună sancţiuni Turciei pentru această achiziţie, dar că ar putea fi obligată de către Congresul SUA.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.

Turcia vrea, prin achiziţia acestor sisteme, să-şi asigure sprijinul Rusiei împotriva rebelilor kurzi de-al lungul frontierei sale cu Siria, a explicat Kathryn Wheelbarger. Ea a avertizat însă Turcia că Rusia nu este un partener de încredere pe termen lung, nu furnizează mentenanţă sau suport în cadrul vânzărilor militare, încercând doar să submineze coeziunea NATO. (M.B.)

Share our work
Diplomați turci, uciși în Kurdistan. Ankara amenință cu invazia militară

Turcia vrea să fenteze SUA pentru S-400

Turcia insistă pentru S-400

Turcia insistă pentru S-400

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a propus miercuri omologului său american Donald Trump înfiinţarea unui ‘grup de lucru comun’ privind achiziţionarea prevăzută de către Ankara a sistemelor de apărare antirachetă ruseşti S-400, în pofida avertismentelor SUA, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

În cursul unei discuţii telefonice cu Donald Trump, şeful statului turc a ‘reiterat propunerea (Ankarei) privind înfiinţarea unui grup de lucru comun cu privire la proiectul Turciei de a se dota cu rachete S-400 din Rusia pentru a răspunde nevoilor sale de securitate naţională’, a declarat directorul pentru comunicare al preşedinţiei turce, Fahrettin Altun.

Relații tensionate

Ankara anunţase încă din aprilie 2019 că a făcut o astfel de propunere Washingtonului, dar că iniţiativa sa a rămas fără răspuns, a menționat oficialul turc. În timpul discuţiei telefonice, cei doi lideri au convenit să se întâlnească în cadrul summitului G20 de la sfârşitul lunii iunie în Japonia, a adăugat Altun.

Acordul privind achiziţionarea de către Turcia a sistemelor S-400 pune la grea încercare relaţiile deja tensionate cu SUA.

Washingtonul a avertizat în repetate rânduri Ankara că riscă sancţiuni care decurg din materializarea acestui contract, întrucât Turcia ar intra sub incidenţa legii CAATSA (Counter America’s Adversaries Through Sanctions Act), care impune sancţiuni economice tuturor entităţilor sau ţărilor ce încheie contracte de armament cu întreprinderi ruseşti.

SUA apreciază că acordul cu Rusia încheiat de Turcia, ţară membră a NATO, constituie o ameninţare pentru apărarea occidentală.

Momeala F-35

Washingtonul a somat Ankara să aleagă între sistemele S-400 ruseşti şi avioanele de vânătoare F-35 americane, din care Turcia doreşte să achiziţioneze 100 de exemplare.

La începutul lunii aprilie 2019, Washingtonul a suspendat livrările de echipamente terestre legate de utilizarea F-35, un avion conceput să comunice în timp real cu sistemele militare ale NATO, inclusiv cu sistemele de apărare antirachetă.

Ministrul turc al apărării a reiterat la 21 mai poziţia ţării sale pe tema achiziţionării rachetelor ruseşti, afirmând că Ankara se pregăteşte pentru a face faţă eventualelor sancţiuni americane.

Washingtonul a propus Ankarei rachete americane Patriot ca alternativă la S-400, dar discuţiile dintre cele două ţări pe această temă par să fie în impas. (M.B.)

Share our work
Putin, noi salve în războiul ruso-american al spionilor

Putin, noi salve în războiul ruso-american al spionilor

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de verdictul în cazul Butina

Președintele rus, Vladimir Putin, nemulțumit de verdictul în cazul Butina

Preşedintele rus Vladimir Putin a catalogat drept o ”decizie arbitrară” condamnarea în Statele Unite, la 18 luni de închisoare, a Mariei Butina, acuzată de faptul că este o agentă străină, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Este, în fapt, arbitrar. Nu înţelegem de ce a fost condamnată”, a declarat Vladimir Putin într-o conferinţă de presă, la finalul Summitului Noilor Drumuri ale Mătăsii, la Beijing.

”Nu există nimic să fie acuzată. Dar, pentru ca acest caz să nu pară complet ridicol, a fost condamnată la 18 luni de închisoare”, a apreciat liderul de la Kremlin.

Spionaj light

Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, Maria Butina a fost arestată în iulie 2018. Ea cooperează cu justiţia americană, după ce a pledat vinovată în decembrie, de faptul că a acţionat ca agentă a unei ţări străine, fără să notifice în mod oficial Guvernul – un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.

Diplomaţia rusă a denunţat ferm, vineri, nişte acuzaţii ”fabricate piesă cu piesă” şi o condamnare ”motivată politic” a Mariei Butina.

Pată rușinoasă

Rusia a denunţat condamnarea în Statele Unite a Mariei Butina, care a pledat vinovată la acuzaţia că este o agentă rusă, drept o ”pată ruşinoasă” pe sistemul judiciar american, bazată pe acuzaţii ”fabricată piesă cu piesă”, relatează mass-media rusă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Acuzaţiile formulate împotriva sa cu privire la o intenţie de a influenţa procese politice interne în Statele Unite sunt total inventate şi fabricate piesă cu piesă”, a apreciat Ministerul rus de Externe într-un comunicat.

Maria Butina ”a fost constrânsă să se acuze singură, din cauza unor condiţii de încarcerare dure şi a aemninţării unei enorme pedepse cu închisoarea”, continuă ministerul.

”Compatrioata noastră a fost condamnată doar pentru că este o cetăţeană rusă”, apreciază ministerul, prezentând-o drept ”victima unei dure confruntări între diverse forţe politice în Statele Unite şi a unei campanii antiruse sfruntate, în spiritul maccarthysmului”. ”Această sentinţă este o pată ruşinoasă asupra sistemului judiciar american, care a executat cu uşurinţă un ordin politic direct”, mai acuză ministerul rus.

Butina, 18 luni de închisoare

Cetăţeana rusă Maria Butina a fost condamnată vineri la 18 luni de închisoare de către un tribunal de la Washington cu privire la faptul că s-a infiltrat în aparatul politic american prin intermediul unor legături cu NRA (National Rifle Association), puternicul lobby al armelor de foc. NRA este recunoscută pentru relațiile strânse cu Partidul Republican și administrația președintelui american Donald Trump.

Inculpată de ”complot” în vederea ”promovării intereselor Rusiei”, după ce a fost arestată în iulie 2018, rusa în vârstă de 30 de ani cooperează cu justiţia americană după ce a pledat vinovată, în decembrie, de faptul că a acţinat ca agentă a unei ţări străine fără să notifice oficial Guvernul, un capăt de acuzare catalogat drept ”spionaj light” de către acuzare.

Maria Butina, care a petrecut deja nouă luni în detenţie provizorie, după ce a fost arestată, urmează să fie expulzată în Rusia după ce ispăşeşte restul pedepsei.

Originară din Siberia, ea a fost remarcată încă din 2014 de lobby-ul conservator american prin faptul că a militat în favoarea unei organizaţii ruse în favoarea armelor – ”Dreptul la arme”.

Pe reţele de socializare, tânăra cu păr lung şi roşcat denunţa reglementarea strictă a armelor în ţara sa, pozând adesea cu un pistol în mână.

Rețea de spionaj

În cadrul unor vizite în Statele Unite, ea s-a întâlnit, încă din 2015, cu reprezentanţi ai NRA, cel mai mare lobby american de arme, apropiat Partidului Republican. Potrivit acuzării, ea lucra sub conducerea lui Aleksandr Torşin, un oficial politic şi bancher apropiat preşedintelui Vladimir Putin şi care este vizat de sancţiuni americane din aprilie.

Justiţia americană apreciază că, în pofida absenţei unor legături între acuzată şi serviciile de informaţii ruse, ea făcea parte dintr-un complot al Kremlinului vizând să se infiltreze şi să perturbe sistemul politic american, şi anume în timpul alegerilor din 2016, în care Trump a obţinut o victorie.

Însă cazul său este legat de ancheta complexă a procurorului Robert Mueller cu privire la amestecul rus. Raportul procurorului, făcut public săptămâna trecută, a conchis că nu a existat o înţelegere între membri ai echipei de campanie a lui Trump şi Rusia, în pofida unor numeroase contacte.

Procesul se încheie în contextul în care, în Rusia, un american, Paul Whelan, a fost arestat, la sfârşitul lui decembrie, şi acuzat de spionaj.

O serie de analiști americani și ruși apreciază că el ar putea servi drept monedă de schimb. Washingtonul ”trebuie să ţină cont că ei au un american şi că noi avem o rusă”, apreciază Steven Hall, un fost şef al Diviziei de operaţiuni din cadrul CIA. Acesta a mai subliniat că aceste cazuri sunt frecvente în războiul permanent al spionilor dus între SUA și Federația Rusă.

Însă această teză este respinsă de către fratele lui Paul Whelan. ”Nu există motive să creadă că rezultatul audierii (de vineri) va avea un efect asupra detenţiei lui Paul”, a declarat pentru AFP David Whelan. (M.B.)

Share our work
Emanuel Macron vrea să revitalizeze formatul Normandia

Emanuel Macron vrea să revitalizeze formatul Normandia

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina

Duetul geopolitic Macron-Merkel, decisiv în prezidențialele din Ucraina

Președintele francez Emmanuel Macron se va întîlni cu președintele în exercițiu al Ucrainei, Petro Poroșenko, dar și cu principalul favorit la funcția de președinte, Volodimir Zelensky, au declarat surse diplomatice de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, liderul de la Paris încearcă revitalizarea așa-numitului “format Normandia” (compus din Rusia, Ucraina, Franța, Germania), prin care se încearcă rezolvarea conflictului din Donbass. Macron încearcă să obțină garanții din partea Volodimir Zelensky că, în eventualitatea câștigării alegerilor prezidențiale, va susține demersurile Parisului. Confruntat cu o erodare puternică a imaginii pe scena intenațională, pe fondul protestelor care zguduie de săptămâni bune Franța, Macron mizează pe un succes diplomatic în Ucraina.

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Războiul-din-Donbass-o-amenințare-pentru-securitatea-europeană-

Poroșenko, desant diplomatic

Anterior s-a anunțat că Angela Merkel, cancelarul federal german, îl va primi în data de 12 aprilie pe Petro Poroșenko la Berlin. Liderul de la Kiev va efectua o deplasare oficială în Germania, mizând pe un transfer de imagine de la Merkel, care se bucură de o popularitate crescută în Ucraina.

„Nu este desigur un amestec” şi nici semnul vreunui sprijin pentru şeful statului ucrainean la final de mandat, a declarat Steffen Seibert, purtător de cuvânt al Angelei Merkel, întrebat de jurnaliști cu privire la acest subiect.

„Petro Poroşenko este preşedintele (în exerciţiu) al Ucrainei şi există numeroase subiecte care trebuie discutate periodic cu cancelarul”, a adăugat el, referindu-se la conflictul cu Rusia şi separatiştii proruşi în estul ţării. Întrebat despre o eventuală întâlnire între Angela Merkel şi actorul de comedie care încearcă să acceadă la preşedinţia Ucrainei, Seibert s-a mulţumit să spună că „nu are niciun anunţ de făcut”. (N.G.)

Share our work