de Isac Mihai | mai 5, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania interzice Hezbollah
Liderul organizației Hezbollah, Hassan Nasrallah, a negat luni orice activitate a partidului său în Germania, la câteva zile după decizia Berlinului de a interzice mişcarea pro-iraniană pe teritoriul german, relatează agenția DPA, preluată de KARADENIZ PRESS. „Atunci când spunem că nu suntem activi în Germania, suntem sinceri în proporţie de 100%”, a dat asigurări liderul Hezbollah.
El a adăugat că Germania nu a oferit nicio evidenţă conform căreia Hezbollah ar desfăşura activităţi teroriste, ceea ce confirmă faptul că decizia Berlinului este „o decizie politică” ce reflectă „o supunere în faţa voinţei americane şi este menită să satisfacă Israelul”.
Măsură așteptată
Cu toate acestea, Nasrallah a declarat că se aştepta la decizia Germaniei şi că este de aşteptat, de asemenea, ca şi alte ţări europene să ia o decizie asemănătoare. „Aceasta este parte din războiul SUA şi Israelului împotriva mişcărilor de rezistenţă din regiune”, a continuat Nasrallah.
De asemenea, el a condamnat raidurile întreprinse de poliţia germană asupra unor moschei şi organizaţii asociate grupării în Germania. „Toate atacurile brutale asupra unor moschei şi organizaţii umanitare sunt de condamnat”, a afirmat liderul Hezbollah.
Denunț iranian
Berlinul încearcă să se achite de „datoria sa istorică” faţă de evrei, a denunţat luni Republica Islamică Iran, după ce a condamnat recenta interzicere a tuturor activităţilor mişcării şiite libaneze Hezbollah în Germania, potrivit mass-media germane. „Avem sentimentul că germanii par să aibă o datorie istorică faţă de sionişti, că ei se achită de aceasta şi că, într-un anume fel, nu-şi dau seama că lumea întreagă şi musulmanii ar putea reacţiona”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Abbas Mousavi, în cursul unei conferinţe de presă la Teheran.
Această interdicţie este destinată doar să îndeplinească obiectivele „maşinii de propagandă a regimurilor sionist şi american”, reacţionase a doua zi MAE iranian.
Hezbollah este „un partid puternic şi legitim reprezentat în cadrul guvernului şi al parlamentului libanez”, a declarat luni Mousavi, potrivit căruia decizia germană „nu va crea decât probleme”.
Hezbollah, parte a războiului dintre SUA și Iran
Propagandă antisemită
Într-un articol de format editorial care neagă realitatea politicii de exterminare a evreilor de către Germania nazistă în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Hossein Shariatmadari, redactor-şef al cotidianului ultraconservator iranian Kayhan, consideră că vede crescând „un val de insatisfacţie în cadrul poporului german”, căci – scrie el – „regimul terorist israelian care ucide copii controlează destinul ţării lor”.
Potrivit lui Shariatmadari, decizia germană împotriva Hezbollah a fost „dictată de Israel” şi „părţi întregi ale economiei germane sunt în mâinile evreilor”, la fel ca şi parlamentul de la Berlin, unde există, potrivit lui, „peste 100 de deputaţi evrei care nici măcar nu sunt germani”.
„Numeroşi germani înţeleg în prezent că Shoah nu este decât o mistificare, o mare minciună fabricată”, scrie Shariatmadari, numit în funcţia sa de ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care îi împărtășește opiniile radicale.
Shoah (Holocaust) este numele evreiesc pentru masacrarea a şase milioane de evrei din Europa în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în numele politicii rasiale şi antisemite a Germaniei hitleriste.
Decizie germană
Berlinul a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat anterior Ministerul de Interne german. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.
“Ministrul de interne Horst Seehofer “a interzis astăzi activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.
Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.
Finanțare și recrutare
Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.
Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.
Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.
Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Acțiuni în forță
Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.
Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un “centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.
Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Hezbollah, care deţine o poziţie puternică pe scena politică de la Beirut şi vârf de lance al rezistenţei împotriva ocupaţiei israeliene în Liban (1978-2000), a fost înfiinţat cu sprijinul Iranului în 1982 în timpul războiului civil din Liban.
Îndemn pentru UE
Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.
Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah “reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.
Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.
Potrivit ambasadorului american, acestei grupări “nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa “pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.
Presiunile administrației Trump au convins Germania
Etapă importantă
Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie “o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. “Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi “profunda gratitudine”.
Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 30, 2020 | Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania interzice Hezbollah
Germania a interzis organizaţia pro-iraniană Hezbollah pe teritoriul său şi a desemnat-o drept organizaţie teroristă, a anunţat joi Ministerul de Interne german, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Măsura, de lung așteptată de guvernul de la Ierusalim, vine pe fondul intensificării activității organizației pe teritoriul german, unde locuiesc câteva milioane de etnici arabi.
„Ministrul de interne Horst Seehofer „a interzis astăzi (joi) activitatea organizaţiei teroriste şiite Hezbollah în Germania”, a notat într-un tweet un purtător de cuvânt al ministrului, Steve Alter.
Anterior acestei măsuri, Germania făcea distincţie între braţul politic al Hezbollah şi unităţile sale armate, care au luptat de partea preşedintelui Bashar al-Assad în Siria.
Finanțare și recrutare
Oficiali în domeniul securităţii de la Berlin estimează că până la 1.050 de persoane din Germania sunt membri ai aripii extremiste a Hezbollah. Conform rapoartelor anuale ale Oficiului Federal pentru Protecția Constituției, principalul serviciu intern de informații german, teritoriul german este folosit pentru obținerea de resurse financiare și recrutarea de noi adepți pentru Hezbollah și organizațiile afiliate.
Principalul rezervor de recrutare este reprezentat de numeroasa comunitate musulmană din Germania, cu preponderență arabi, dar și alte comunități etnice orientale.
Sursele citate au mai semnalat intesificarea eforturilor Hezbollah de stabilire a unor noi puncte de sprijin, sub forma unor fundații ori ong-uri cu caracter umanitar ori religios. Teritoriul german este folosit de Hezbollah și pentru coordonarea activității din diferite state occidentale.
Până acum doar activităţile ramurii militare a Hezbolalh erau interzise, însă nu şi cele ale ramurii politice, care organizează cu regularitate manifestaţii sau acţiuni anti-israeliene. Organizațiile care reprezintă evreii din Germania au acuzat periodic Hezbollah de intensificarea atacurilor antisemite din statul european.
Acțiuni în forță
Poliţia a întreprins în aceste zile mai multe raiduri pe teritoriul Germaniei pentru a aresta presupuşi membri ai conducerii filialei grupării din Germania. Serviciile de securitate germane au mai declanșat și procedurile judiciare pentru ridicarea cetățeniei germane a unor membrii Hezbollah.
Potrivit publicaţiilor germane Spiegel şi Bild, poliţia germană a vizat mai multe moschei și centre culturale islamice, la Berlin, Bremen şi Munster, precum şi un „centru pentru emigranţii libanezi” din Dortmund.
Înfiinţată în 1982 în timpul războiului civil libanez, mişcarea Hezbollah luptă împotriva statului israelian şi este un actor politic major în Liban și Orientul Mijlociu. Gruparea islamistă este apropiată Iranului şi regimului sirian.
Premierul israelian Benjamin Netanyahu, mulțumit de sprijinul administrației Trump
Îndemn pentru UE
Interdicţia completă a activităţilor Hezbollah şi clasarea ei drept organizaţie teroristă era cerută cu insistenţă de SUA şi Israel de câteva decenii, mai ales după incursiunea israeliană din Liban din anii 2000 și declanșarea războiului civil din Siria, unde Hezbollah are un rol extrem de important în susținerea militară a regimului Assad.
Ambasadorul SUA în Germania, Richard Grenell, a declarat că ţara sa salută decizia guvernului german de a interzice mişcarea islamistă Hezbollah şi a îndemnat alte ţări din Uniunea Europeană (UE) să urmeze exemplul Berlinului, informează dpa. Interdicţia impusă de Germania asupra tuturor activităţilor Hezbollah „reflectă hotărârea Occidentului de a înfrunta ameninţarea globală pe care o constituie” această organizaţie, a subliniat Richard Grenell, numit anterior de președintele Trump în postul sensibil de director interimar pentru informaţiile naţionale (DNI) al SUA.
Această funcție are o importanță deosebită în creionarea politicii externe americane, iar Grenell este considerat un susținător loial al președintelui SUA Donald Trump și al politicii promovate de administrația acestuia în Orientul Mijlociu.
Potrivit ambasadorului american, acestei grupări „nu i se poate permite să folosească Europa drept refugiu pentru a susţine terorismul în Siria şi peste tot în Orientul Mijlociu”. Grenell a îndemnat alte state membre ale UE să ia decizii similare şi a spus că SUA vor să conlucreze cu partenerii din Europa „pentru a-i refuza (Hezbollah) orice spaţiu de manevră” pe continent.
Etapă importantă
Israelul a salutat la rândul său decizia Germaniei de a interzice orice activitate a Hezbollahului libanez pe teritoriul german. Potrivit şefului diplomaţiei israeliene Israel Katz, această interdicţie constituie „o etapă importantă în lupta globală împotriva terorismului”. „Aceasta este o decizie foarte importantă, o etapă importantă şi semnificativă în lupta globală împotriva terorismului”, a spus Katz, exprimându-şi „profunda gratitudine”.
Autoritățile din Israel și SU, principalul său partener strategic, consideră mişcarea armată Hezbollah drept organizaţie teroristă. Cele două state întreprind demersuri permanente pe lângă alte state pentru a obține interzicerea activității organizației și arestarea membrilor săi, considerați luptători pentru libertate de către marea majoritate a populației arabe. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | apr. 28, 2020 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Germania își modernizează forțele militare terestre, navale și aeriene
La nivel global se investeşte tot mai mult în armament, în ciuda pandemiei mondiale actuale. Pe primele locuri se poziţionează, pe mai departe, SUA şi China. Totuşi, prin comparaţie, în 2019 nicio altă ţară nu şi-a sporit cheltuielile militare aşa cum a făcut Germania, arată Deutsche Welle, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cheltuielile militare la nivel global au atins în 2019 cel mai înalt nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Pe parcursul anului trecut, cheltuielile militare s-au ridicat la 1.917 miliarde de dolari (1.782 miliarde de euro) la nivel mondial, o creştere anuală cu 3.6%, cea mai mare din 2010, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI).
SUA, primul loc
Cel mai mare buget continuă să fie cel al Statelor Unite, care a crescut cu 5.3% în 2019, ajungând la 732 miliarde de dolari şi reprezentând 38% din cheltuielile la nivel global. După şapte ani de scădere, cheltuielile militare ale Statelor Unite au început să crească din nou începând cu 2018, conform politicii promovate de administrația Trump.
Pe locul doi se situează China, cu 261 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 5.1%, urmată de India cu 71.1 miliarde de dolari şi o creştere anuală de 6.8%.
Surpriză germană
La acest bilanţ semnificativ al cheltuielilor militare la nivel global a contribuit şi Germania, care, în 2019, şi-a sporit chetuielile militare cu zece procente faţă de anul precedent. Niciun alt stat din primele 15 ţări ale clasamentului privind volumul cheltuielilor militare nu a crescut investiţiile în armament într-o asemenea măsură ca Germania. Concret, Berlinul a alocat 49,3 miliarde de dolari pentru dotarea armatei sale, precizează Deutsche Welle, citat de KARADENIZ PRESS.
Politologul Max Mutschler de la Internaţional Center for Conversion (BICC) din Bonn atrage atenţia asupra obiectivului propus de alianţa NATO la summitul desfăşurat în 2014 în Ţara Galilor, anume ca fiecare stat membru să aloce două procente din PIB pentru apărare. Un obiectiv pe care partenerii NATO urmau să-l atingă în decurs de zece ani.
,,Încă înaintea administraţiei Trump s-au exercitat presiuni asupra Germaniei pentru a-şi spori cheltuielile militare. Vedem acum efectele acestor presiuni. În pofida sumelor ridicate, alocate apărării, Germania este încă departe, totuşi, de a fi atins acest ţel”, apreciază Mutschler.
Germania trimite sistemele de artilerie PZH 2000 pentru a descuraja o invazie rusă în statele baltice
Rusia, amenințare potențială
Expertul SIPRI Diego Lopes da Silva crede că sporirea chletuielilor militare de către Germania are şi o altă explicaţie, anume că „Berlinul percepe Rusia din nou tot mai puternic drept ameninţare”.
Moscova se poziţionează pe locul patru în ce priveşte cheltuielile miliare, cu un volum de 65,1 miliarde de dolari, în 2019. Cât de mult alocă Rusia din buget apărării, comparativ cu alte sectoare, se poate constata raportând suma la PIB: aproape patru procente. Germania, însă, a alocat în 2019 numai 1,38% din PIB apărării.
Lopes da Silva e de părere că percepţia Berlinului cu privire la ameninţarea din partea Moscovei nu e unică la nivel mondial. Şi alte state privesc cu îngrijorare investiţiile masive ale Rusiei în armament. Că e aşa se poate constata şi analizând actualul raport SIPRI. Astfel, şase din cele 15 state care investesc cel mai mult în armament la nivel global sunt membre NATO: SUA, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Canada. Cheltuielile militare ale acestor şase ţări însumează aproape jumătate din bugetele alocate apărării în întreaga lume. În 2019, statele NATO au investit aproximativ 1035 de miliarde de dolari în dotarea militară.
Max Mutschler nu este deloc surprins de aceste cifre: ,,Cheltuielile militare se orientează în funcţie de scenariile worst case (cel mai rău caz).” Opinia publică percepe în prim plan adesea conflictele economice dintre state. În spatele acestora se află nu rareori, însă, zăngănitul armelor.
,,În cazul situaţiei tensionate dintre SUA şi China, de exemplu, nu ştim dacă se va ajunge la un conflict înarmat. Dar armatele celor două state se pregătesc pentru un astfel de scenariu şi au mare succes în munca lor de lobby”, apreciază Mutschler. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | feb. 8, 2020 | Intelligence, Orientul Mijlociu, Știri, UE
Arabia Saudita, acuzată de spionaj pe pământ scandinav
Autoritățile daneze au anunțat arestarea a trei cetățeni iranieni de etnie arabă, susținători ai unei mișcări separatiste anti-iraniene, acuzați de acțiuni de spionaj în favoarea serviciilor de informații din Arabia Saudită, relatează mass-media locală, citată de agenția KARADENIZ PRESS. Arestările au fost anunțate în data de 03.02.2020, de către conducerea Serviciului de Securitate și Informații Danez (PET).
Potrivit PET, cei trei iranieni fac parte din gruparea Mișcarea Arabă de Luptă pentru Eliberarea Ahvaz (ASMLA). Cunoscută și sub numele de Al-Ahwaziya, mișcarea a fost înființată în anul 1980 și are drept scop formarea unui stat separat pentru etnicii arabi care locuiesc în provincia Khuzestan, din sud-vestul Iranului, o regiune foarte bogată în petrol.
Directorul PET, Finn Borch Andersen, a declarat că cei trei iranieni au fost recrutați în 2012 de către Directoratul General de Informații (Ri’āsat Al-Istikhbārāt Al-‘Āmah), principala agenție de informații externe din Arabia Saudită. Se presupune că aceștia au întreprins acțiuni de spionaj împotriva unur grupuri și persoane cu atitudini pro-iraniene din Danemarca și alte țări din nordul continentului european, în numele serviciilor saudite. Potrivit oficialilor PET, ar fi realizat în mod regulat rapoarte pentru ofițerul coordonator, cel din urmă având acoperire diplomatică la Ambasada Arabiei Saudite din Copenhaga.
În octombrie 2018, unul dintre cei trei a fost vizat de o tentativă de asasinat de către serviciile de informații iraniene. Dar autoritățile daneze au reușit să prevină evenimentul, menținând-i sub monitorizare pe cei trei iranieni.
La 03.02.2020, ministrul afacerilor externe din Danemarca l-a convocat pe ambasadorul saudit din Copenhaga pentru a depune o plângere oficială pentru activități de spionaj. Potrivit presei daneze, ambasadorul danez la Riad a contactat guvernul statului arab pentru a-și exprima nemulțumirea pentru acest incident. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 22, 2019 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, Ucraina
NATO, sprijinit la Marea Baltică
Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.
Contingente NATO
La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.
În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.
În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.
Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..
NATO, consolidat la Marea Baltica
Moarte cerebrală
Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.
La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.
‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.
Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.
‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 16, 2019 | Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Ofensiva FSB amenință statele NATO
Lituania şi Norvegia, state membre NATO, au făcut vineri un schimb de spioni cu Rusia la frontiera ruso-lituaniană, după ce preşedintele Lituaniei, Gitanas Nauseda, a graţiat doi spioni ruşi, decizie urmată de un gest de reciprocitate din partea Moscovei, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”În această vineri dimineaţă, operaţiunea de schimb a fost efectuată cu succes. Cetăţenii lituanieni Jevgenij Mataitis şi Aristidas Tamosaitis şi cetăţeanul norvegian Frode Berg au ajuns cu bine în Lituania”, a declarat în faţa presei şeful serviciilor de informaţii lituaniene Darius Jauniskis.
Fiasco norvegian
La Oslo, premierul norvegian Erna Solberg a salutat eliberarea lui Frode Berg, care a fost condamnat anul acesta în Rusia pentru spionaj, fiind acuzat că a încercat să obţină informaţii secrete despre submarinele nucleare ruseşti. ”Suntem bucuroşi că Frode Berg se întoarce acum acasă în Norvegia ca un om liber. Doresc să le mulţumesc autorităţilor lituaniene pentru cooperarea şi eforturile lor pentru a-l elibera pe Berg”, a spus Erna Solberg.
Mass-media norvegiană a relatat pe larg despre acest caz, acuzând serviciile secrete de la Oslo de incompenență. Înalți oficiali din comunitatea de intelligence din statul nordic, citați de Dagbladet, și-au asumat eșecul operațional. Sursele citate au mai declarat că Frode Berg colabora de câțiva ani cu serviciile norvegiene de resort, iar Aftenposten a meționat folosirea de către acesta a unui telefon cu tehnologie de criptare avansată.
Surse politice de la Oslo, citate de agenţia lituaniană de presă BNS, au precizat că Norvegia, stat membru NATO, este îngrijorată de creșterea semnificativă a spionajului rus și dorește implementarea unor măsuri suplimentare pentru îngrădirea fenomenului.
Schimb tripartit
Tot vineri, şeful statului lituanian, Gitanas Nauseda, i-a graţiat pe cetăţenii ruşi Nikolai Filipcenko şi Serghei Moiseenko, care beneficiază de o lege adoptată joia trecută de parlamentul de la Vilnius. Actul normativ a fost primul pas către un posibil schimb tripartit de spioni între Lituania, Rusia şi Norvegia, a relatat mass-media lituaniană.
Filipcenko a fost condamnat în 2017 la zece ani de închisoare pentru spionaj, furnizarea de informaţii false în vederea obţinerii unui document, falsificarea de acte de identitate şi uz de fals pentru trecerea ilegală a frontierei, arată decretul prezidenţial de graţiere. Conform aceluiaşi document, Moiseenko a fost condamnat, tot în 2017, la o pedeapsă cu închisoarea de zece ani şi jumătate pentru spionaj şi deţinere ilegală de arme.
Putin a revigorat serviciile de informații de la Moscova
Ofensiva FSB
Potrivit părţii lituaniene, Filipcenko a lucrat pentru Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei şi a încercat să recruteze importanţi responsabili lituanieni. El a fost condamnat la zece ani de închisoare şi nu a înaintat apel.
Moiseenko a primit o pedeapsă de zece ani şi jumătate de închisoare, pentru recrutarea unui căpitan lituanian în serviciu de la o importantă bază aeriană militară din Siauliai. El a pledat nevinovat.
Doi cetăţeni lituanieni au fost la rândul lor condamnaţi în 2016 pentru transmiterea de secrete militare către serviciile de informaţii ruse. (N.G.)
