de Vitalie Goncearov | mart. 9, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin a declarat, in cadrul unui documentar ce va rula la postul Rossia 1, ca a actionat premeditat in martie 2014 la anexarea Crimeei de la Ucraina si ca totul a fost pus la cale in prezenta sefilor servicilor speciale ruse. Intr-un documentar ce va fi difuzat in curand de televiziunea publica Rossia 1, presedintele a descris momentul in care a dat ordinul secret de anexare a peninsulei. El povesteste o intâlnire care a durat toata noaptea de 22 spre 23 februarie 2014 si pe care a avut-o cu oficialii din domeniul serviciilor de securitate despre „salvarea” presedintelui ucrainean prorus Viktor Ianukovici, relateaza Euronews, in pagina electronica.
„Am terminat la 7.00 dimineata. La plecare, le-am spus colegilor mei: trebuie sa incepem sa lucram la intoarcerea Crimeei la Rusia”, a declarat presedintele in documentarul intitulat „in drum spre casa”. La patru zile distanta, comandouri neidentificate, asa-numitii „omuleti verzi, au preluat controlul Parlamentului local din Crimeea si deputatii au votat un nou Guvern. in ziua urmatoare, mai multe trupe neidentificate au aparut in alte zone strategice. Moscova a insistat la momentul respectiv ca nu este implicata in aceste evenimente. Apoi, la 16 martie a fost organizat un referendum in cadrul caruia majoritatea vorbitoare de limba rusa a votat pentru independenta fata de Ucraina. La alte cinci zile distanta, Putin semna documentele oficiale pentru anexarea Crimeei la Federatia Rusa.
de Razvan Iorga | dec. 17, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Autoritatile de la Moscova declara ca nu vor face din estul Ucrainei o noua anexa a Federatiei Ruse, asa cum s-a intamplat cu peninsula Crimeea, anexata in aceasta primavara fortat de la Ucraina. Asigurarile au fost date miercuri de catre seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, care a spus ca Rusia pledeaza pentru integritatea teritoriala a acestei tari, potrivit agentiei RIA Novosti. „Crimeea este unica. Esta pamant rusesc. In ceea ce priveste estul Ucrainei, pledam pentru integritatea teritoriala a tarii”, a declarat seful diplomatiei ruse. De asemenea, el a apreciat ca presedintele Petro Porosenko este „cea mai buna oportunitate pe care o are Ucraina in prezent”. „in opinia mea, in relatiile noastre cu presedintele Porosenko nu exista tensiuni, cel putin la nivel de sefi de stat. Avem un dialog continuu”, a adaugat Lavrov. El a subliniat importanta respectarii armistitiului in estul Ucrainei, mentionand ca sunt inregistrate incalcari ale acordului de incetare a focului la Donetk si Lugansk, insa acestea au loc „tot mai rar”.
Liderul cecen, „agent de razboi” al Kremlinului
In tot acest timp, liderii loiali Kremlinului fac un lobby agresiv pentru continuarea luptelor si sustinerea rebelilor rusi din estul Ucrainei. Presedintele cecen Ramzan Kadirov s-a declarat marti dispus sa demisioneze pentru a-i ajuta pe rebelii prorusi din regiunile Donetk si Lugansk, care formeaza impreuna Donbas. „Intentionez sa-l rog pe presedintele (rus Vladimir Putin) sa ma lase sa plec din aceasta functie, pentru a merge in Donbas sa apar interesele cetatenilor care lupta acolo”, a declarat el, intr-un interviu pentru postul NTV. De asemenea, Kadirov a mentionat ca nu este ingrijorat de decizia autoritatilor de la Kiev de a deschide un dosar penal impotriva sa. „Kievul poate spune orice, noi vom lua masuri similare”, a declarat liderul cecen. Reactia acestuia vine dupa ce Serviciul de securitate ucrainean (SBU) a lansat saptamana trecuta o ancheta impotriva lui Kadirov pentru amenintari la adresa unor deputati ucraineni. Unii experti militari ucraineni precizeaza ca Rusia face deja pregatiri pentru pregatirea psihologica a militarilor rusi pentru luptele din Ucraina. Unul dintre obiectivele pe care Rusia si le realizeaza prin prezenta militara in Crimeea si Donbas (Ucraina) este pregatirea psihologica a soldatilor rusi pentru actiuni militare de amploare, asa cum s-a intamplat in timpul celor doua razboaie din Cecenia”, este de parere expertul militar ucrainean Igor Kozi, citat de portalul Transmedia.
„Dupa destramarea URSS, cand s-a schimbat conducerea Rusiei, a devenit evident ca este necesara formarea unei noi generatii de lideri militari. Pentru a face acest lucru, toti acesti militari au fost lasati sa treaca prin razboaiele cecene. in rezultat, acum, armata rusa este condusa de catre cei care au trecut prin Cecenia, adica de catre cei care au omorat nu doar ceceni, ci si rusi. Acesta a fost un tratament psihologic al viitoarei echipe aflate la conducerea armatei. in Donbas si in Crimeea, vedem un altfel de tratament psihologic al sergentilor si soldatilor. Daca in Cecenia a fost vorba, in principal, despre tineri recruti, cei pe baza de contract fiind foarte putini, in cazul de fata, sunt adusi multi militari pe baza de contract. Prin urmare, este evident ca, in Donbas, exista o pregatire psihologica a noului soldat rus”, a mai mentionat expertul ucrainean, sugerand ca si doborarea avionului malaezian pe teritoriul ocupat de teroristi din regiunea Donetk este, de asemenea, un test pentru soldatii rusi.
de Vitalie Goncearov | dec. 8, 2014 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Intelligence, Știri, Uncategorized @ro
Tot mai multi oficiali rusi de rang inalt insista pe actiuni ale SUA de a determina o schimbare a actualilor lideri ai Federatiei Ruse. Adjunctul sefului diplomatiei ruse, Serghei Rabkov a declarat recent in cadru unor audieri parlamentare despre relatiile ruso-americane ca sanctiunile impuse Rusiei de Statele Unite ar urmari rasturnarea presedintelui Vladimir Putin de la putere, dar ca Moscova nu va ceda. Potrivit lui Riabkov, scopul ar fi, insa, „crearea conditiilor social-economice pentru infaptuirea schimbarii puterii in Rusia. Luna trecuta, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov a facut o declaratie asemanatoare. Statele Unite si Uniunea Europeana au impus Rusiei sanctiuni din cauza anexarii Crimeei si sprijinirea separatistilor pro-rusi din estul Ucrainei. Pe aceeasi linie s-a pozitionat saptamana trecuta si Mihail Fradkov, seful spionajului extern rusesc (SVR) care a avertizat ca Moscova este constienta de miscarile SUA de alungare a lui Vladimir Putin de la putere. „O astfel de dorinta a fost observata, este un secret mic”, a declarat joia trecuta Fradkov, fost premier, pentru Bloomberg. „Nimeni nu vrea sa vada o Rusie puternica si independenta”. El a mai spus ca actiunile SUA au dus si la scaderea preturilor la petrol, fapt ce a determinat si caderea libera a rublei. Duma de Stat din Rusia, Camera inferioara a Parlamentului, a discutat luni despre deteriorarea relaţiilor dintre Washington şi Moscova in cadrul unei audieri intitulate „Rusia-SUA: agravare temporara sau un nou Razboi Rece?”.
de Anatol Terzi | nov. 22, 2014 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Turcia, ingrijorata de consolidarea puterii militare a kurzilor din Siria
Vicepreședintele american, Joe Biden, a sosit ieri la Istanbul pentru o vizită de trei zile destinată să convingă guvernul islamist-conservator turc să se implice mai mult în cadrul coaliției internaționale care acționează împotriva jihadiștilor din Siria, relateaza mass-media turca, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Pe fondul unor tensiuni bilaterale tot mai accentuate, Joe Biden are programate întrevederi oficiale cu premierul Ahmet Davutoglu si președintele Recep Tayyip Erdogan, iar sambata dimineata are programate două conferinte.
Buturuga kurda
Reamintim ca Turcia refuză categoric să ofere ajutor militar forțelor kurde care apără de două luni orașul sirian kurd Kobane, asediat de jihadiștii grupului Statul Islamic (SI). Guvernul islamist conservator de la Ankara consideră că principalul partid kurd din Siria este o mișcare „teroristă” și se teme că un sprijin militar acordat miliției armate a acestuia va fi în profitul rebelilor din rândul Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK) care, din 1984, conduce o rebeliune contra statului turc.
Sub presiunea SUA, autoritatile turce au permis ca un numar de cateva sute de luptători peshmerga (forte paramilitare kurde) din provincia autonomă kurdă din nordul Irakului să treacă spre Kobame, prin teritoriul turc.
La rândul lor, SUA îi sprijină deschis fortele kurde din Siria, cărora le furnizează arme și muniții, pe cand autoritățile turce sprijină din punct de vedere militar opoziția moderata din Siria, efort coordonat de catre principalul serviciu de informatii al Republicii Turcia, Milli İstihbarat Teşkilatı (MIT).
Înainte de vizita vicepreședintelui Joe Biden, administrația de la Washington a precizat că propunerea turcă referitoare la o zonă-tampon și de excluziune aeriană nu se află „pe ordinea de zi”.
Atac mass-media
Cu putin timp inaintea vizitei lui Biden in Turcia, in mass-media occidentala au aparut o serie de reportaje si articole extrem de critice la adresa actualelor autoritati turce, lucru catalogat de oficiali turci, citati de mass-media regionala, drept parte a „unei ofensive murdare” impotriva statului turc.
Regimul preşedintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat ca a condus Turcia spre o izolare tot mai accentuata, îndepărtându-se inclusiv de aliaţi tradiţionali, precum Statele Unite, comentează analişti citaţi de BBC News online. „În cei 11 ani cât a fost prim-ministru, premierul Erdogan a contribuit la afirmarea Turciei. Au fost lansate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prezenţa diplomatică s-a intensificat, în special în zona Africii. Cel mai mare oraş din Turcia, Istanbul, are acum unul dintre cele mai mari aeroporturi. Dar, în ultimele luni, poate chiar de doi ani, ceva s-a schimbat. Marii lideri ai lumii încă vizitează Turcia – vicepremierul american Joe Biden urmează să efectueze o vizită săptămâna aceasta – însă Turcia nu prea mai are prieteni”, notează BBC.
Esec diplomatic
În cursul votului care a avut loc săptămâna trecută pentru desemnarea noilor membri nepermanenţi ai Consiliului de Securitate ONU, autoritatile de la Ankara erau sigure de faptul ca Turcia va obţine un loc. Dar, în mod umilitor, a pierdut în faţa Spaniei şi Noii Zeelande. O palmă primită de Erdogan, ales preşedinte în august”, comentează BBC, preluat de mass-media internationala.
„Totul a început cu revoltele numite Primăvara Arabă. Turcia a mizat în mod greşit, susţinând Mişcarea Fraţii Musulmani în Egipt şi cerând înlăturarea regimului Bashar al-Assad în Siria. Acum nu mai are ambasador la Cairo, după ce Erdogan l-a catalogat drept un ‘tiran’ pe preşedintele egiptean Abdul Fattah al-Sisi”, adaugă BBC. „Acum, chiar şi relaţiile cu aliaţi vechi, precum Statele Unite, s-au deteriorat. În contextul în care Washingtonul a creat o coaliţie pentru contracararea grupului terorist Stat Islamic, Turcia a stat de o parte, refuzând să ofere acces la bazele sale aeriene”, subliniază BBC.
de Isac Mihai | nov. 21, 2014 | Caucaz, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Pacea in Tara Sfanta, un obiectiv tot mai indepartat
Autoritatile israeliene au arestat patru palestinieni suspectaţi de plănuirea asasinării ministrului israelian de externe Avigdor Lieberman cu o rachetă anti-tanc în timp ce acesta se îndrepta cu maşina către locuinţa sa dintr-o aşezare evreiască din Cisiordania, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Presupusul complot al Hamas a fost dejucat în timpul războiului din iulie-august din Gaza. Dezvăluirea lui are loc în contextul deteriorării relaţiilor dintre Israel şi preşedintele palestinian Mahmoud Abbas susţinut de SUA, care locuieşte în Cisiordania. Unul dintre principalele motive ale deteriorării relaţiilor este o dispută asupra unui contestat loc de rugăciune din Ierusalim.
O declaraţie emisă de agenţia de securitate israeliană Shin Bet a identificat trei dintre suspecţi ca fiind membri Hamas şi, citând mărturiile lor oferite în timpul interogatoriilor, a declarat că aceştia speraseră că prin uciderea lui Lieberman “vor trimite un mesaj Israelului care va duce la termninarea războiului din Gaza.”
Tacere palestiniana
Hamas, care controlează Fâşia Gaza, deşi s-a supus oficial unui guvern unit sub conducerea lui Abbas, nu a răspuns imediat la acuzaţii. Shin Bet a declarat că suspecţii au fost acuzaţi de un tribunal militar israelian.
Cei patru palestinieni locuiesc în apropierea aşezării Nokdim, unde Lieberman are o locuinţă. Ei au monitorizat convoiul diplomatului de extremă dreapta şi au încercat să obţină o grenadă lansată cu rachetă pentru a ataca convoiul, a declarat Shin Bet. Shin Bet a descris presupusul complot de asasinare ca un semn că gruparea islamistă Hamas îşi intensifică activităţile în teritoriu şi în estul Ierusalimului, aflate sub controlul direct al statului israelian.
Reamintim ca activisti Hamas au răpit şi ucis trei tineri israelieni în Cisiordania în luna iunie, declanşând uciderea de către evrei a unui tânăr palestinian din Ierusalim şi alimentând tensiunile în cadrul unui conflict în care au murit peste 2.100 de rezidenţi din Gaza şi 73 de israelieni.
De asemenea, discuţiile Israelului cu Abbas în privinţa înfiinţării unui stat palestinian în Cisiordania, Gaza şi Ierusalimul de Est s-au blocat în aprilie 2014 iar oficialii israelieni l-au acuzat de atunci pe Abbas de incitare la violenţe. Aceste acuzaţii sunt contestate, totuşi, de oficialii securităţii, printre ei fiind şi observatori americani, care creditează forţele lui Abbas pentru diminuarea multor ameninţări din Cisiordania.
Atac sangeros
Doi bărbaţi au atacat mortal, marţi, patru israelieni într-o sinagogă a Ierusalimului, în timp ce alte trei persoane au fost rănite. Forţele de securitate i-au ucis ulterior pe ce doi atacatori, indicând un posibil atac terorist. ”Doi terorişti au intrat în sinagoga din cartierul Har Nof. Ei au atacat cu toporul, cuţitul şi un pistol. Patru credincioşi au fost ucişi. Poliţiştii veniţi la faţa locului au tras (focuri de armă) şi i-au ucis pe cei doi terorişti”, a declarat Luba Samri, purtător de cuvânt al forţelor locale.
Poliţia a mai precizat că unul dintre cei doi atacatori provine din Ierusalimul de Est, partea palestiniană a oraşului. Serviciul de ambulanţă al Israelului a relatat ulterior că numărul total al răniţilor a ajuns la opt. ”Vedem acest incident ca fiind un atac terorist”, a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei, Micky Rosenfeld.
La randul lor, rapoartele radiourilor palestiniene, apropiate organizatiei palestiniene, i-a catalogat drept ”martiri” pe cei doi atacatori, iar grupul islamist Hamas a lăudat atacul sângeros. ”Hamas a cerut continuarea operaţiunilor de răzbunare şi a insistat ca ocupaţia israeliană să poarte responsabilitatea pentru tensiunile din Ierusalim”, a declarat purtătorul de cuvânt al Hamas, Sami Abu Zuhri.
Raspuns dur
Premierul israelian Benjamin Netanyahu îi consideră responsabili pentru acest atac atât pe liderii Hamas, cât şi pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas. Ulterior, liderul de la Tel Aviv a ameninţat că va ”răspunde cu duritate” împotriva acestei „crime brutale”.
Reamintim ca violenţele izbucnite în Israel şi în teritoriile palestiniene ocupate de israelieni au luat amploare în ultimele luni, fiind alimentate şi de o dispută pentru accesul la moscheea al-Asqa, considerată un loc important atât pentru musulmani cât şi pentru evrei.
În timpul confruntărilor, cinci israelieni şi un cetăţean străin au murit în timp ce numărul victimelor din rândul palestinienilor s-a ridicat la câteva zeci, printre care şi atacatorii.
Printre factorii care au mai alimentat sângerosul conflict se află invazia lansată în Fâşia Gaza de armata israeliană în acesta vară, care s-a soldat cu moartea a mii de palestinienii şi dărâmarea unei mari părţi din oraşul Gaza.
Presiuni europene
“Uniunea Europeană aminteşte că dezvoltarea viitoare a relaţiilor cu partenerii israelieni şi palestinieni va depinde şi de angajamentul lor către o pace durabilă bazată pe o soluţie cu două state”, au declarat miniştrii UE de externe după o întâlnire a Consiliului în Bruxelles. Întâlnirea Consiliului UE pentru Afaceri Externe a avut loc în mijlocul unor tensiuni tot mai mari între Israel şi UE pe seama activităţii israeliene de colonizare.
Anterior, ministrul israelian de externe Avigdor Liberman a declarat că este o greşeală ca Uniunea Europeană să lege relaţiile sale cu Israelul de procesul de pace. UE şi Israelul au legături puternice şi Israelul a primit un statut similar cu cel al unui stat membru al blocului european. Dar acest statut se aplică doar în zonele cuprinse în Linia Verde.
Totuşi, Israelul e îngrijorat de ameninţarea tot mai mare venită partea UE, privind aplicarea unui boicot asupra produselor şi bunurilor fabricate în colonii şi de apelurile parlamentarilor statelor UE de a se recunoaşte unilateral un stat palestinian.
Eforturi diplomatice
La Bruxelles, miniştrii UE de externe au promis că vor continua să lupte împotriva vânzării de bunuri produse în coloniile evreieşti stabilite în afara “liniilor de dinainte de 1967”. Aici sunt incluse aşezările din Cisiordania, cartierele evreieşti din Ierusalimul de Est şi comunităţile evreieşti de pe Golan Heights. Uniunea Europeană consideră că toate aceste comunităţi sunt ilegale. Recent, produsele lactate şi avicole fabricate dincolo de Linia Verde au fost interzise pe piaţa europeană.
Consiliul a emis o declaraţie de 3 pagini asupra conflictului dintre Israel şi palestinieni ca parte a unui efort reînnoit din partea UE de a se implica în orice relansare a discuţiilor pentru pace conduse de SUA, discuţii care au rămas blocate din aprilie.
După întâlnire, şefa UE pentru politică externă, Federica Mogherini, a declarat că UE susţine iniţiativa propusă de secretarul de stat american John Kerry pentru relansarea procesului de pace. Ca parte a acelui efort, Kerry a discutat si cu preşedintele autorităţii palestiniene Mahmoud Abbas.
Element de disperare
În plus, Uniunea Europeană analizează cadrul regional care a implicat SUA, UE şi Consiliul de Securitate al ONU, şi care va include de asemenea Iordania, Egiptul şi Arabia Saudită, a declarat Mogherini. “Am decis ca nu putem doar să aşteptăm şi să vedem ce se întâmplă. Nu mai avem timp. Există un element de disperare în regiune”, a spus Mogherini reporterilor.
Ea a declarat că rapoartele media privind eventuale sancţiuni UE în aşteptare împotriva Israelului nu sunt adevărate. Totodata, ca răspuns la întrebarea unui reporter despre posibila recunoaştere de către UE a unui stat palestinian, Mogherini a declarat că întrebarea este deplasată. “Pentru mine, adevăratul punct nu este recunoaşterea unui stat palestinian, ci mai degrabă ceea ce putem să facem util pentru a avea un stat palestinian”, a declarat ea.
Statele membre ale UE pot recunoaşte Palestina ca stat, dar acest lucru nu ar schimba neapărat situaţia de la faţa locului, a mai declarat Mogherini.
Demers suedez
Reamintim ca Suedia a recunoscut, la sfarsitul lunii octombrie, în mod oficial statul Palestina, a anunţat Ministerul de Externe suedez, Margot Wallstrom, la mai puţin de o lună după ce guvernul şi-a anunţat intenţia să adopte această decizie fără precedent. Exemplu suedez a avut unele urmari imediate in unele state europene, Congresul Deputatilor, camera inferioara a Parlamentului spaniol, adoptand o propunere prin care solicita guvernului spaniol sa recunoasca statul palestinian. Motiunea a fost depusa de opozitia socialista si a facut obiectul unor lungi negocieri intre partide.
Aceasta prevede ca recunoasterea statului Palestinian „trebuie sa fie rezultatul unor negocieri intre parti” si solicita guvernului sa adopte masuri „coordonate” cu cele ale Uniunii Europene.
Conflict diplomatic
Autoritatile palestiniene au salutat decizia suedeza, în timp ce Israelul şi-a chemat ambasadorul din Suedia pentru discuţii. Tel-Avivul l-a convocat şi pe ambasadorul suedez pentru a protesta împotriva acestei decizii.
Margot Wallstrom a afirmat că prin recunoaşterea Palestinei, şi guvernul preşedintelui palestinian Mahmous Abbas, va pune cele două naţiuni la un nivel egal şi va facilita decursul negocierilor de pace. „Este important să-i sprijini pe cei care cred în negocieri şi nu în violenţă. Asta va oferi speranţă tinerilor palestinieni şi israelieni arătând că există o alternativă la violenţă” a declarat Wallstrom.
Preşedintele Abbas a aplaudat ”curajoasa şi istorica” decizie de a recunoaşte în mod oficial statul Palestina, a precizat purtătorul său de cuvânt, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Suedia este primul stat membru UE din Europa de Vest care recunoaşte statul palestinian. Totodata, alte şapte state din estul Europei şi din zona Mediteraneană au recunoscut deja statul palestinian: Bulgaria, Cipru, Republica Cehă, Ungaria, Malta, Polonia şi România.
Islanda este singurul stat din Europa de Vest care a recunoscut Palestina, însă nu este membru al UE.
Avertisment american
Statul Israel a insistat un timp îndelungat că palestinienii pot obţine mult aşteptatul stat numai prin negocieri directe şi nu prin alte canale diplomatice. La randul sau, SUA au avertizat Suedia îndemnând-o să nu recunoască oficial Palestina, denumind decizia Stokholmului ”prematură” şi precizând că se poate ajunge la înfiinţarea statului palestinian numai prin negocierea unei soluţii între israelieni şi palestinieni.
În anunţul sau ministrul de Externe al Suediei a declarat că ”guvernul consideră că standardul legii internaţionale pentru recunoaşterea statului palestinian a fost îndeplinit”.
de Camelia Rada | nov. 20, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
NATO, ingrijorat de actiunile aviatiei militare ruse
Alianţa Nord-Atlantică a interceptat anul acesta peste 100 de zboruri militare ruse, de trei ori mai multe comparativ cu anul 2013, a anuntat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Inaltul oficial aliat a început joi un turneu în Estonia, Letonia şi Lituania, scopul fiind oferirea de garanţii acestor state preocupate de comportamentul Rusiei. „NATO va proteja Estonia”, a declarat Stoltenberg la baza aeriană Amari, unde s-a întâlnit cu premierul eston, Taavi Roivas, precum şi cu militari americani, germani şi estoni. Stoltenberg a felicitat Guvernul de la Tallinn pentru alocarea a 2% din PIB apărării, un procent rar intalnit la alte state membre ale Aliantei.
Problema Mistral
În contextul crizei din Ucraina, Rusia a multiplicat zborurile în apropierea spaţiului Alianţei Nord-Atlantice. „Am avut peste 100 de interceptări de avioane ruse, de trei ori mai multe decât anul trecut”, a spus Stoltenberg.
Întrebat despre posibilitatea livrării navelor Mistral franceze Rusiei, Stoltenberg a refuzat să comenteze: „NATO nu vinde echipamente militare, ci statele membre. Nu va decide NATO în această problemă”.
Estonia, fortareata cibernetica a NATO
Alianţa Nord-Atlantică organizează, în Estonia, cel mai mare exerciţiu cibernetic din istorie pentru a testa abilităţile de a-şi apăra reţelele de diverse provocări existente în aceste domeniu, specialiştii români elaborând scenariul şi mediul virtual pentru acest exerciţiu complex. „Acest exerciţiu va testa sistemele noastre pentru a ne asigura că NATO ţine pasul cu ameninţările care evoluează şi că abilităţile şi expertiza specialiştilor noştri cibernetici sunt la capacitate deplină pentru îndeplinirea sarcinilor”, a declarat Sorin Ducaru, asistent al Secretarului general NATO pentru riscuri de securitate emergente, potrivit unui comunicat al Alianţei.
Exerciţiul „Cyber Coalition 2014”, început marţi în Estonia, testează capacitatea Alianţei de a-şi apăra reţelele de diverse provocări existente în domeniul cibernetic. La Cyber Coalition 2014 participă peste 670 de experţi cibernetici şi guvernamentali din toate cele 28 de state membre, inclusiv din România, plus Finlanda, Suedia, Austria, Elveţia şi Irlanda.
Exercitiu strategic
Experţii testează viteza schimbului de informaţii care permite ţărilor membre NATO să-şi coordoneze apărarea împotriva atacurilor cibernetice. „Ameninţarea cibernetică nu este doar o ameninţare potenţială, ci o realitate de zi cu zi. Conflictele pot fi virtuale dar cu consecinţe care sunt reale şi distructive”, a mai precizat Ducaru, care îl însoţeşte pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a vizitat, joi, Centrul de Excelenţă NATO în domeniul cibernetic de la Tallinn, Estonia, unde se desfăşoară exerciţiul.
Amenintari cibernetice
La summitul NATO din septembrie 2014, din Ţara Galilor, aliaţii au stabiit că atacurile cibernetice pot reprezenta o ameninţare la adresa stabilităţii, securităţii şi prosperităţii la nivel naţional şi la nivel euroatlantic. Impactul atacurilor cibernetice poate fi la fel dăunător asupra societăţilor moderne precum atacurile convenţionale.
„Atacurile şi ameninţările cibernetice vor continua să devină din ce în ce mai frecvente, sofisticate şi potenţial dăunătoare (…) Suntem hotărâţi determinaţi să dezvoltăm în continuare capacităţile noastre naţionale în domeniul apărării cibernetice şi vom întări securitatea cibernetică a reţelelor naţionale de care NATO depinde pentru îndeplinirea sarcinilor principale, astfel încât să ajutăm la edificarea unei Alianţe puternice şi pe deplin protejată. Cooperarea strânsă bilaterală şi multilaterală joacă un rol cheie în ceea ce priveşte întărirea capacităţilor de apărare cibernetică ale Alianţei. Vom continua să integrăm apărarea cibernetică în cadrul operaţiunilor NATO şi a planurilor operaţionale şi de contingenţă, precum şi întărirea schimburilor de informaţii, inclusiv în ceea ce priveşte conştientizarea anumitor situaţii, între Aliaţi”, se arată în declaraţia finală a summitului din Ţara Galilor.
