Boiko Borisov, acuzat de spionaj

Boiko Borisov, acuzat de spionaj

Ex-premierul bulgar Boyko Borisov, acuzat de spionaj

Ex-premierul bulgar Boyko Borisov, acuzat de spionaj

Parchetul bulgar a anunţat deschiderea unei anchete pentru a verifica dacă membri ai opoziţiei au fost puşi ilegal sub ascultare înaintea alegerilor legislative din 4 aprilie la indicațiile fostului premier conservator Boiko Borisov , relatează BTA. Premierul Boiko Borisov a mai fost anterior acuzat de spionaj, țintele fiind politicieni din opoziție.

Anunţul survine după ce un fost candidat a vorbit în faţa presei despre spionarea clandestină a 32 de politicieni. Aceștia sunt principalii adversari în calea menţinerii lui Borisov în postul de premier.

Watergate bulgar

Unul dintre liderii opoziţiei, Atanas Atanassov, fost şef al contra-spionajului, susţine şi el că principalii adversari ai lui Borisov au fost supravegheaţi de serviciile de informaţii. El consideră că se poate vorbi despre un ”Watergate” bulgar. Deși a mai fost anterior acuzat de spionaj, Borisov a respins acuzațiile.

Ministrul de interne din actualul guvern interimar, Boiko Rashkov, a declarat la rândul său agenţiei BTA că mai mulţi politicieni au fost interceptaţi de către două servicii secrete bulgare, respectiv agenţia pentru securitate naţională (SANS) şi agenţia pentru operaţiuni tehnice (SATO). Acelaşi ministru a mai susţinut că a primit informaţii despre distrugerea unor materiale de către SANS.

Actualul guvern interimar, condus de premierul Stefan Ianev, un apropiat al preşedintelui Rumen Radev, a fost numit de acesta din urmă să conducă Bulgaria până la anticipatele din 11 iulie, după ce niciun partid nu a reuşit să formeze o majoritate după scrutinul de pe 4 aprilie. Preşedintele Rumen Radev este un adversar înverşunat al fostului premier Boiko Borisov.

Share our work
IGTDS: Asaltul Capitoliului, posibilă implicare a GRU

IGTDS: Asaltul Capitoliului, posibilă implicare a GRU

SUA, obiectiv strategic al GRU

SUA, obiectiv strategic al GRU

În asaltul clădirii parlamentului american ar putea fi implicate grupuri militante aflate sub influența serviciului de informații militare rusesc GRU, se arată în analiza IGTDS.

„Grupuri militante asociate cu serviciile de informații de militare rusești ar fi putut participa la operațiunea violentă de ocupare a clădirii Capitolului SUA în timpul protestelor organizate de organizațiile care îl susțin pe Donald Trump. Analiza pozelor și videoclipurilor din surse deschise conțin dovezi că membrii serviciilor de informații militare de la Moscova au intervenit în recentele violențe din Statele Unite”. GRU a mai fost acuzat de organizarea unor atacuri cibernetice împotriva agențiilor federale americane

Analiștii IGTDS consideră că tactică folosita în timpul asaltului Capitolului „seamănă cu metodele folosite de ruși în timpul protestelor vestelor galbene din Franța și cele ale susținătorilor independenței catalane”. Este vorba despre infiltrarea propriilor militanți în mulțimea protestatarilor cu scopul de a incita și escalada protestele, precum și de a oferi sprijin în atacurile asupra infrastructurii și obiectivelor guvernamentale. În plus, asaltul Capitoliului amintește de tactică folosită de forțele de operațiuni speciale rusești iî timpul preluarea clădirilor guvernamentale din Crimeea și Donbass din 2014.

Tactică extinsă

Analiștii IGTDS susțin că autoritățile de la Kremlin folosesc protestele și revoltele pentru de a implementa acțiuni camuflate de influență peste hotare. Acest lucru se realizează prin infiltrarea reprezentanților serviciilor speciale rusești în cadrul mișcării de protest și crearea unei „aripi militante”. Din strategie mai fac parte si participarea la acțiunile de stradă, recrutarea de membrii influenți ai mișcării și răspândirea teoriilor conspiraționiste.

În 2016, pozând în calitate de naționaliști muntenegreni, agenți GRU au participat la o tentativă de lovitură de stat în fosta republică iugoslavă.

În 2017 oficialii ruși au discutat cu susținătorii independențe catalane posibilitate de a trimite soldați în regiune, precum și de a sprijini financiar Catalonia, se mai arată în analiza.

Muntenegrua-devenit-de-câțiva-ani-membru-NATO

GRU, acuzat că a participat la tentativă de lovitură de stat de la Podgorica pentru a împiedica aderarea la NATO a statului balcanic

Obiectiv Capitoliu

În timpul violențelor din SUA, agenții ruși ar fi putut juca un rol organizatoric, determinând protestării să acționeze mai agresiv. Acest lucru poate fi demonstrat, consideră analiștii, de unul dintre videoclipurile filmate în timpul asaltului în care strigătele în limba rusă se aud foarte clar „Mai îndrăzneț, mai îndrăzneț”. În plus, într-un alt videoclip, unul dintre participanții la asalt strigă în limba rusă: „Mai repede, mai repede”.

„În opinia noastră, invazia Capitolului a pus în pericol rețeaua de calculatoare a Congresului și ar putea duce la sustragerea de documente. În timpul asaltului biroului liderului Camerei Reprezentanților SUA, Nancy Pelosi, au fost furate scrisori și documente a Nancy Pelosi” mai menționează analiza IGTDS.

Analiștii mai atrag atenția asupra faptului că atacul asupra clădirii Capitolului a fost pe larg prezentat de mass-media asociată cu GRU, promovând agresiv narațiunea prăbușirii democrației americane.

Terorism de stat

„Participarea Rusiei la protestele din SUA și la asaltul Capitoliului este privită ca un act de terorism de stat, similar cu atacurile din 11 septembrie. Recunoașterea Rusiei ca țară care sponsorizează terorismului, impunerea unor sancțiuni mai dure împotriva economiei rusești și restabilirea imaginii internaționale a Statelor Unite ca stat atacat din exterior pot deveni priorități pentru noua administrație de la Casa Albe”, – se mai arată în material.

Reamintim că la 6 ianuarie, Congresul SUA urma să aprobe rezultatele votului colegiului electoral, care a confirmat victoria lui Joe Biden în alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, ședința a trebuit să fie amânată pentru câteva ore din cauza protestelor susținătorilor lui Trump care au asaltat clădirea. Cinci oameni au fost uciși în ciocniri în apropierea Congresului. Poliția a reținut zeci de persoane. (Marianna Prysiazhniuk)

Share our work
Kremlin-ul, gată să iasă din tratatul „Cer Deschis”

Kremlin-ul, gată să iasă din tratatul „Cer Deschis”

Federația Rusă îşi rezervă dreptul de a decide care va fi participarea sa viitoare la Tratatul ”Cer Deschis” după retragerea temporară a SUA din acest acord, a anunţat viceministrul de externe rus Serghei Riabkov, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.  „În privinţa liniei pe care o vom urma, toate opţiunile sunt pe masă, nu excludem nimic”, a declarat Riabkov pentru agenţia rusă Interfax, cu două zile înaintea unei reuniuni extraordinare a ţărilor semnatare ale Tratatului „Cer Deschis”.

Tratat crucial

Tratatul, în vigoare din 2002, permite survolul reciproc între Rusia şi ţările semnatare al teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate cu scopul de a promova încrederea la nivel internaţional.

Partenerii din cadrul Tratatului „Cer Deschis” vor aborda la 6 iulie, într-o reuniune extraordinară, retragerea SUA din acest acord. Surse politice au precizat că nu se așteaptă la revizuirea poziției administrației de la Casa Albă.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat la 21 mai retragerea pentru şase luni a ţării sale din acest tratat, declarând că acţiunile Rusiei l-au obligat să ia o astfel de decizie.
Riabkov a apreciat că acest tratat este ”un acord util, care a fost mult timp unul dintre fundamentele securităţii europene”. Riabkov a mai semnalat că Rusia nu se aşteaptă la prea multe de la această conferinţă, cel puţin în ceea ce priveşte posibilitatea ca SUA să rămână parte a acordului.

Precedent periculos

„N-aş spune că în acest caz reacţia va fi automată, de genul americanii au acţionat într-un anumit fel şi aceasta înseamnă că noi le vom urma exemplul. Însă repet, nu este exclusă nicio variantă, vom continua să analizăm situaţia”, a explicat oficialitatea rusă.
În acest sens, Riabkov a declarat că Rusia nu şi-ar dori ca aliaţii SUA să o apuce pe acelaşi drum, deşi a recunoscut că „acest risc există”. „Diversele analize cu privire la posibilitatea ca Rusia să întoarcă această decizie nu sunt decât o perdea de fum, o nouă încercare de a da vina pe altul pentru propriile acţiuni incongruente, atât în ceea ce priveşte acest acord, cât şi multe altele”, a apreciat el. (N.G.)

Share our work
Rusia: România, bază pentru traficul de droguri american

Rusia: România, bază pentru traficul de droguri american

SUA, acuzate de trafic de droguri în Afganistan

SUA, acuzate de trafic de droguri în Afganistan

Ofițeri din serviciile secrete americane sunt implicați în traficul de droguri din Afganistan via Europa, inclusiv România, a acuzat Zamir Kabulov, ambasador special al Federației Ruse pentru Afganistan, în cadrul unei emisiuni a postului public Rossia 1, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ”Au avioane de la Kandahar, de la Bagram, care zboară peste tot fără verificări – până în Germania, până în România. (…) Orice afgan din Kabul vă va spune, chiar și o persoană leneșă este gata să discute acest subiect” a mai declarat oficialul rus. Kabulov a mai menționat că sumele astfel obținute sunt folosite de serviciile americane pentru a cumpăra protecție din partea grupărilor insurgente care controlează o parte importantă a teritoriului afgan.

Înaltul diplomat, director al Departamentului Asia din cadrul Ministerului de Afaceri Externe de la Moscova,  a declarat că implicarea unor ofițeri ai serviciilor secrete americane în traficul de droguri este un fapt cunoscut de toată lumea din Kabul, fiind acceptat ca un fapt obișnuit de simplii cetățeni afgani.

Oficialul rus a acuzat partea americană de perpetuarea corupției în statul asiatic și de implicarea în traficul de droguri.

Oficialul a respins acuzațiile anterioare privind relațiile dintre partea rusă și talibani, care ar fi dus la recompensarea de către Moscova a talibanilor care atacau trupele SUA din statul asiatic. (K.P.)

Share our work
Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Mossad și Shin Bet, dezlănțuite de Ierusalim împotriva COVID-19

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Serviciile secrete de la Ierusalim combat pandemia

Knesset-ul de la Ierusalim (n.r.-parlamentul unicameral israelian) a adoptat o lege care permite guvernului să utilizeze serviciul de securitate internă, Shin Beth, pentru localizarea persoanelor infectate cu noul coronavirus, al căror număr se află într-o creştere rapidă, relatează Makor Rishon, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Legea a fost adoptată în a treia şi ultimă lectură, cu 53 de voturi pentru şi 38 împotrivă, voturi furnizate în mare parte de deputații coaliției dintre premierul Netanyahu și partenerul său, Benny Gatz, ministru al Apărării și viitor premier al guvernului de coaliție de la Ierusalim din noiembrie 2021. Legislația limitează utilizarea capacităților tehnologice de supraveghere ale Shin Beth la o perioadă de trei săptămâni, până la 22 iulie, şi la cazurile ‘care nu pot fi supravegheate în alt mod’.

Război juridic

Premierul Benjamin Netanyahu a dispus în martie conducerii Shin Beth să colecteze date despre cetăţeni şi să le localizeze telefoanele mobile, în cadrul ‘războiului’ împotriva pandemiei.

Folosirea Shin Beth, principalul serviciu de informații interne israelian, specializat pe combaterea terorismului și contraspionaj, a trezit numeroase critici din partea unei părți a societății civile și clasei politice de la Ierusalim. Programul a fost blocat de Curtea Supremă, care a cerut guvernului israelian la sfârşitul lunii aprilie să-l reglementeze printr-o legislație specială.

Premierul Netanyahu nu a atacat decizia, iar implicarea Shin Beth a luat sfârșit în data de 10 iunie, revenind asupra decizie după creșterea exponențială a cazurilor de infectare. Șeful guvernului de la Ierusalim a depus săptămâna trecută un nou proiect de lege, iar o echipă de miniştri, coordonată de Benny Gatz, fiind responsabilă cu implementarea și evaluarea rezultatelor.

Deputatul Zvi Hauser, preşedintele Comisiei pentru afaceri externe şi apărare din Knesset-ul de la Ierusalim, care a coordonat efortul parlamentar de adoptare al noii legislații a declarat că nu există ‘alternativă civilă’ la capacităţile Shin Beth.

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Mossad, luptă pentru provizii medicale

Antiterorism pandemic

Autoritățile de la Ierusalim au raportat peste 26 de mii de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care aproximativ 1000 în ultimele 24 de ore, fiind semnalate și peste 300 de morți de la începutul crizei pandemice.

Statul Israel a mai folosit tehnologia serviciilor secrete pentru a monitoriza pacienţii cu COVID-19, măsura adoptată de Knesset permițând poliţiei şi Shin Bet demararea monitorizării telefoanele mobile ale purtătorilor de COVID-19, folosind instrumente informatice create inițial pentru combaterea terorismului. Cu ajutorul acestei tehnologii, considerată printre cele mai avansate din lume, care implică şi urmărirea cardurilor bancare, sunt monitorizate atât persoanele infectate, cât şi persoanele de contact. Tehnologia a jucat un rol important în micșorarea semnificativă a atacurilor cu caracter terorist de pe teritoriul israelian, în contextul intensificării divergențelor cu partea palestiniană.

În pofida controverselor legate de respectarea dreptului la viaţă privată, miniştrii din blocul Albastru şi Alb, adversari obișnuiți ai premierului Netanyahu, au renunţat la opoziţia lor faţă de folosirea din nou a respectivei tehnologii, dată fiind creşterea numărului cazurilor de COVID-19.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Premierul israelian Benjamin Netanyahu, îngrijorat de creșterea infectărilor

Falanga Mossad

Conform relatărilor din presa israeliană, Ierusalimul a folosit, similar altor state, toate mijloacele, inclusiv serviciile secrete, pentru a obţine materiale medicale, mai ales aparate pentru respiraţie asistată. ”Folosim toate conexiunile noastre speciale pentru a câştiga lupta şi a face probabil ceea ce face toată lumea: să obţinem stocuri destinate altora”, a spus agentul prezentat sub pseudonimul ”Het”, în cadrul programului de investigaţii Uvda al postului de televiziune israelian Canal 12.

Mossadul a adus în Israel sute de  transporturi de echipamente sanitare, inclusiv ventilatoare pentru secţiile ATI, şi alte materiale importante pentru combaterea pandemiei. ”Am supervizat multe operaţiuni în trecut, dar niciodată nu am gestionat una atât de complexă”, mărturiseşte spionul israelian, subliniind că au avut loc și eșecuri.

Preţurile echipamentelor şi materialelor sanitare au crescut în lume chiar şi de patru ori în timp ce toate ţările caută asiduu astfel de produse devenite tot mai greu de găsit pe măsură ce pandemia se extinde, notează spionul israelian, citat de mass-media de la Ierusalim. (Mihai Isac)

Share our work
„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.

Situație intolerabilă

„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.

„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.

Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.

Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.

Armata turcă, trimisă în Libia

Armata turcă, trimisă în Libia

Anchetă tardivă

Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.

Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.

Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Supărare à la Française

NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.

La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.

„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan

Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.

O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)

Share our work