Serviciul secret de la Chișinău are un nou director, fost strâns colaborator al lui Voronin

Serviciul secret de la Chișinău are un nou director, fost strâns colaborator al lui Voronin

Parlamentul a votat, joi, numirea în funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS) a lui Vitalie  Pârlog (foto)pentru o perioadă de cinci ani. Candidatura lui Pîrlog a fost susținută de 55 de deputați din cei prezenți la ședință, iar hotărârea intră în vigoare la data adoptării.  Vitalie Pârlog a depus joi jurământul în faţa plenului, fiind propus de 10 deputați din majoritatea parlamentară. Acesta are un trecut politic strâns legat de familia Voronin și o avere considerabilă pentru un om care a fost în majoritatea carierei un funcționat al R. Moldova. Acesta deține, pe strada unde locuiește și familia Voronin, o vilă impresionantă estimată la 200.000 – 250.000 de euro.

Pârlog a precizat că SIS nu trebuie să fie „o bâtă de care să aibă frică cetățenii” și că va elabora o nouă strategie pentru această instituție.

Inițial acesta a spus că vede o modernizare a instituției în relația cu presa. „Specificul serviciului nu este caracteristic pentru toate instituțiile statului dar bineînțeles vom elabora de comun cu colegii o strategie ca să fie mai coperant cu societatea și mass-media. Vom dezvolta acel grad de cultură ca serviciul să nu fie perceput ca o bâtă ca cetățenii să aibă frică de SIS, și acest lucru să nu existe”, a spus el.

Întrebat ulterior de parlamentarul liberal Alina Zotea despre case de milioane de lei pe care o deține pe aceeași stradă cu familia Voronin, Pârlog a declarat că presa poate dezinforma.

Mă bucur că aveţi acces la informație, dar acestea nu corespund adevărului. Imobilul în cauză l-am achiziţionat cu mult mai târziu după plecarea mea din funcţia de ministru. Presa poate duce în eroare, să nu luăm toată informaţia ca atare”, a declarat Pârlog. Ziarul de Gardă a publicat, miercuri, o anchetă despre casa sa evaluată la 4-5 milioane de lei.

El a mai spus că nu este afiliat politic, chiar dacă în trecut a avut o relația strânsă cu PCRM, și că pentru moment nu mai urmărește o carieră politică.

Vitalie Pîrlog este de profesie jurist specializat în Drept internațional. În perioada 2001 şi 2006, acesta a reprezentat Guvernul la CEDO, iar în septembrie 2006 a fost numit în funcția de ministru al Justiției. Ulterior, între 14—25 septembrie 2009 Pîrlog a deținut şi interimatul șefiei Cabinetului de miniștri. Din luna aprilie 2017 este președinte al Comisiei de control al fişierelor din cadrul Interpol.

Funcția de director al SIS a rămas liberă după ce directorului Mihai Bălan i-a expirat mandatul la data de 25 octombrie.

Share our work
CIA ajută FSB la dejucarea unui atentat al ISIS la Sankt Petersburg

CIA ajută FSB la dejucarea unui atentat al ISIS la Sankt Petersburg

CIA a ajutat FSB la oprirea unui atac terorist la Sankt Petersburg, după ce a transmis informații relevante față de un atac ce era plănuit de ISIS. Pe data de 15 decembrie, Serviciul Federal de Securitate al Federaţiei Ruse (FSB) a raportat că şapte membri ai unei celule teroriste afiliate organizaţiei Stat Islamic au fost reţinuţi pentru plănuirea unor atacuri. Aceştia ar fi vrut să folosească arme şi dispozitive explozive improvizate în locuri aglomerate din Sankt Petersburg, în data de 16 decembrie. Unul dintre cei reţinuţi a mărturisit în faţa instanţă că a plănuit un atentat asupra Catedralei Kazan.

După intervenție, Putin i-a spus lui Trump să transmită mulţumiri directorului CIA şi ofiţerilor de informaţii americani. Potrivit preşedintelui rus, informaţiile CIA au fost suficiente pentru a expune şi a reţine teroriştii. „Preşedintele rus a mulţumit omologului său american pentru informaţii împărtăşite de Agenţia Centrală de Informaţii din SUA (CIA), care au ajutat la urmărirea, expunerea şi arestarea unui grup de terorişti care au plănuit explozii la Catedrala Kazan din Sankt Petersburg şi în alte locuri aglomerate din acel oraş”, se arată în comunicatul Kremlinului.

La rândul său, Vladimir Putin l-a asigurat pe Donald Trump că „serviciile de securitate ruse vor împărtăşi rapid şi necondiţionat, prin intermediul canalelor partenere, orice informaţie despre posibile ameninţări teroriste la adresa Statelor Unite şi a cetăţenilor săi”.

Share our work
Kievul vrea să facă schimb de prizonieri cu separatiștii pro-ruși până la Crăciun

Kievul vrea să facă schimb de prizonieri cu separatiștii pro-ruși până la Crăciun

Prizonieri ucraineni luați în Donbas de separatiștii proruși

Părțile implicate în schimbul de prizonieri dintre armata ucraineană și separatiștii proruși din Donbas și-au exprimat disponibilitatea, la Minsk, în cadrul Grupului de Contact, de a face schimbul de prizonieri aprobat înainte de Craciun. Grupul Trilateral de Contact, cu participarea reprezentanților ORDLO [regiunile din Donbas ocupate de separatiști], a confirmat disponibilitatea părților de a face schimb de prizonieri pe baza listelor deja aprobate și asupra cărora s-a convenit cât mai curând posibil pe procedură și data schimbului, până în Crăciun sau Anul Nou”, a scris reprezentantul Ucrainei în acest grup, Darka Olifer.

Despre schimbul de prizonieri au precizat și serviciile speciale ucrainene SBU.

În urmă cu circa două săptămâni, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o întâlnire cu Viktor Medvedciuc, liderul mișcării sociale „Alegerea ucraineană” și reprezentantul Kievului pentru ajutor umanitar din așa numitul Grup de Contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei, care a cerut sprijinul președintelui rus în legătură cu un schimb de prizonieri.

Potrivit lui Medvedciuc, Ucraina s-a declarat „gata să elibereze 306 persoane și se așteaptă ca Donețk-ul și Lugansk-ul să elibereze 74 de oameni, iar schimbul ar putea fi făcut înainte de sărbători”.

Share our work
Războiul spionilor Belarus-Ucraina: Minsk-ul face curat după spionii ucraineni

Războiul spionilor Belarus-Ucraina: Minsk-ul face curat după spionii ucraineni

Ucraina și Belarus sunt din nou în relații încordate, după ce KGB-ul din Belarus a precizat recent că l-a reținut pe jurnalistul ucrainean Pavlo Șaroiko. Anunțul a fost făcut de purtatorul de cuvant al KGB Belarus, Dmitri Pobiarjin. Serviciile speciale bieloruse îl acuză pe acesta că ar fi creat pe parcursul anilor o rețea de agenți din rândul cetățenilor bieloruși

KGB afirmă că, după arestare, Șaroiko ar fi recunoscut că este ofiter in grad de colonel al serviciului de informații și ca lucrează sub acoperire la televiziunea publica a Ucrainei. „La 25 octombrie 2017, în timpul unei operatiuni a ofiterilor de contrainformatii, a fost reținut un agent al Directiei Principale de Informații al Ministerului Apărării al Ucrainei (GUR), Pavlo Șaroiko“ – a declarat Pobiarjin.

„În baza experienței sale în calitate de șef al serviciului de presă al GUR, pentru acoperirea sa el a fost angajat corespondent al Televiziunii Publice Naționale a Ucrainei“, – a adaugat reprezentantul oficial al KGB. El sustine ca Șaroiko a creat o rețea de agenți din rândul cetățenilor din Belarus „care in schimbul unor plati în numerar au colectat informații secrete din sfera politico-militara“.

KGB a mai anunțat drept persona non grata pe Igor Skvorțov, consilierul Ambasadei Ucrainei de la Minsk, care ar fi coordonatorul GUR in Belarus. „Pentru activități care nu sunt compatibile cu statutul diplomatic, Skvorțov este declarat persona non grata”, a adăugat oficialul KGB.

Anterior, Zurab Alasania, președintele Televiziunii Nationale a Ucrainei, a anuntat că în Belarus a fost reținut corespondentul Pavlo Șaroiko sub suspiciunea de spionaj. Tot astazi s-a aflat că serviciile speciale din Belarus l-au reținut și pe șeful unei întreprinderii de stat din Ucraina, Alexander Skiba. Ambasada Ucrainei în Belarus a trimis o notă de protest ministrului de externe de la Minsk în legătură cu informația despre detenția unui cetățean ucrainean care se afla în țară în scopuri de afaceri. Vicepremierul ucrainean Veaceslav Kirilenko a replicat ca declarațiile Belarusului privind prietenia sunt ipocrite. Potrivit oficialului, „asigurările lui Lukașenko de prietenie cu poporul ucrainean sunt lipsite de valoare, atunci când cetățenii ucraineni dispar în mod regulat în Belarus”.

Share our work
Ucraina și separatiștii pro-ruși ar putea face schimb de prizonieri cu intervenția Moscovei

Ucraina și separatiștii pro-ruși ar putea face schimb de prizonieri cu intervenția Moscovei

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) este pregătit pentru un schimb de prizonieri cu separatiștii pro-ruși din Donețk și Lugansk, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a instituției menționate, Elena Gitlianskaia. „Poziția SBU rămâne mereu foarte clară, suntem pregătiți pentru schimburi de prizonieri și facem tot ce putem pentru a ne aduce acasă teferi cetățenii noștri”, a declarat aceasta.

Ea a mai declarat că serviciile speciale ucrainene nu sunt la curent cu discuțiile dintre președintele rus Vladimir Putin și liderii celor două replici separatiste Lugansk și Donețk. „Dar sperăm ca astfel de declarații arată dovada despre dorința lor de a debloca procesul (de schimburi -n.r.)”, a declarat ea la postul de televiziune ucrainean 112.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut miercuri o întâlnire cu Viktor Medvedciuc, liderul mișcării sociale „Alegerea ucraineană” și reprezentantul Kievului pentru ajutor umanitar din așa numitul Grup de Contact pentru rezolvarea situației din estul Ucrainei, care a cerut sprijinul președintelui rus în legătură cu un schimb de prizonieri. Potrivit lui Medvedciuc, „Ucraina este gata să elibereze 306 persoane și se așteaptă ca Donețk-ul și Lugansk-ul să elibereze 74 de oameni, iar schimbul ar putea fi făcut înainte de sărbători”.

Ulterior, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Putin a avut o convorbire telefonică cu liderul Autoproclamatei Republicii Donețk, Alexandr Zacarcenko și cel al celei din Lugansk, Igor Plotnițki. Peskov a spus că ambii au fost de acord în general cu această inițiativă, dar au afirmat că această problemă va fi discutată mai departe cu reprezentanții Kievului.

Share our work
Rusia spionează România la Marea Neagră via mercenarii sârbi

Rusia spionează România la Marea Neagră via mercenarii sârbi

Autoritățile române au anunțat miercuri interzicerea pe teritoriul României a unui paramilitar sârb, pe numele său Branislav Zivkovici (foto), care desfășura activități de spionaj în zona Mării Negre pentru „terți” în preajma obiectivelor militare strategice, dând de înțeles că este vorba de baza militară de la Kogălniceanu. Acesta are strânse legături cu Rusia, fiind prezent în repetate rânduri pe frontul din estul Ucrainei, în Donbas și de cinci 5 ori în România numai în 2017.

„El (Bratislav Zivkovici – n.r.) este autointitulat comandantul organizației de cetnici din Serbia, așa numită Cetniciki Pokret — această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naționalist-șoviniste”, a precizează SRI.

Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost reactivată din iunie 2014 ca obiectiv strategic pentru armata SUA, care a transformat-o în centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan. Kogălniceanu a luat astfel locul bazei din Manas – Kîrgîstan, care a funcţionat cu această misiune din 2001 până în 2014, numai anul acesta SUA au adus aici 500 de soldați în scopul de a întări flancul estic al NATO.

Mercenar în solda Moscovei

Zivkovici, despre care autoritățile române dau de înțeles că ar fi lucrat pentru serviciile speciale ruse, a avut ca misiune în 2017 să culeagă informații sensibile despre diverse obiective militare.

„Zivkovic a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat, unei puteri sau organizații străine sau agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României. Bratislav Zivkovic a manifestat interes pentru obținerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică și obiectivele militare naționale, cât și ale Aliaților, amplasate în sud-estul României, cu intenția de a afecta parteneriatele noastre strategice.

Toate acțiunile au avut un caracter clandestin și un modus operandi specific activităților de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, într-o postare video pe Facebook.

Sârbul a negat acuzele care i se aduc, spunând că SRI nu are dovezi care să le ateste și că nu a desfășurat astfel de acțiuni, ci doar că nu se mai vrea ca acesta să treacă prin România, atunci când călătorește să lupte în Donbas.

Cetniciki Pokret” este o organizație naționalistă sârbă care acționează de mai bine de un secol, mai exact 1903, sub diverse denumiri și a suferit o serie de transformări, începuturile sale fiind legate de organizația „Mâna neagră” implicată asasinarea principelui Franz Ferdinand al Austriei, fapt ce constituit motiv de război pentru Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914 și începutul Primului Război Mondial.

Ulterior, „Cetniciki Pokret” a intrat în armata regală, apoi a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a se implica activ în războiele din anii `90 din fosta Iugoslavie, executând crime sub pretextul „purificării etnice” în rândul musulmani și croaților.

Kievul arată cu degetul înspre Serbia

Ucraina a fost foarte vehementă săptămâna trecută la adresa Belgradului, după ce Kievul a vehiculat un număr de 300 de voluntari sârbi care au luptat sau luptă de partea de partea separatiștilor din Donbas și cu ajutorul Rusiei în estul Ucrainei.

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marțea trecută că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnat prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.

Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.

De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.

Rusia este foarte activă în zona Balcanilor, acolo unde încearcă să-și reinstaureze o zonă de influență, având o prezență foarte puternică în special în Serbia prin Gazprom și alte inițiative de tip militar.

Share our work