de Isac Mihai | ian. 17, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Problemele etnice si teritoriale din Balcani, întreținute de retorica paramilitară
Balcanii devin din nou butoiul cu pulbere al Europei, iar fitilul se află în mâna Moscovei. Asasinarea principalului lider al sârbilor kosovari, Oliver Ivanovic, este, conform unor experți regionali, citați de KARADENIZ PRESS, cea mai recentă păpușă scoasă din matrioșka rusească de combatere a extinderii NATO și influenței democratice occidentale în cea mai volatilă zonă europeană. Incidentul se alătură tensiunilor privind tendințele centrifuge ale Republicii Srpska, din cadrul statului Bosnia și Herțegovina, dar și dovezilor din ultima veme privind activitatea intensă a unor organizații paramilitare din regiune.
Atentat suspect
Unul din principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, Oliver Ivanovic, a fost împuşcat mortal marţi dimineaţa în faţa biroului său din Kosovska Mitrovica, în nordul Kosovo, transmit agențiile de presă sârbești și internaționale. Decesul politicianului a fost confirmat de avocatul său, Nebojsa Vlajic, transmite Agerpres. Ivanovic, în vârstă de 64 de ani, a fost împuşcat de patru ori în piept, în jurul orei locale 08:15 (07:15 GMT) de atacatori care se aflau într-un automobil. Politicianul a fost transportat de urgenţă la un spital din Kosovska Mitrovica, unde a murit.
Poliţia a găsit trei cartuşe în faţa biroului său, a declarat Ksenija Bozovic, o oficialitate a partidului social-democrat local SPD, condus de Ivanovic. Poliţia a izolat partea de nord a oraşului, declanşând operaţiunea de căutare a atacatorilor. Ivanovic era considerat un politician sârb moderat în oraşul Kosovska Mitrovica, divizat în continuare între partea de nord, locuită de sârbi, şi cea de sud, cu populaţie albaneză. Deschiderea lui pentru colaborare cu autoritățile de la Priștina a fost aspru criticată anterior de o parte a liderilor sârbi.
Eliberat anticipat, după o condamnare pentru crime de război
Ivanovic, fost secretar de stat sârb pentru Kosovo şi ales consilier municipal în alegerile locale din 2013 în nordul Kosovska Mitrovica, a fost încarcerat timp de doi ani după ce a fost găsit vinovat de crime de război de un tribunal al Misiunii Uniunii Europene în Kosovo. Curtea de apel de la Pristina i-a anulat ulterior condamnarea de 9 ani închisoare şi a dispus rejudecarea cazului.
În luna iulie, maşina lui Oliver Ivanovic a fost incendiată în Kosovska Mitrovica.
Serbia vrea acces la anchetă și promite răzbunare
Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a declarat marţi că asasinarea lui Oliver Ivanovic, unul dintre principalii lideri politici ai sârbilor din Kosovo, este un ‘act terorist’ îndreptat împotriva tuturor sârbilor şi care nu va rămâne nepedepsit. De asemenea, preşedintele sârb a cerut misiunilor Uniunii Europene şi ONU în Kosovo să permită autorităţilor sârbe să participe la investigarea asasinării lui Oliver Ivanovic.
‘Dacă ei nu o vor soluţiona, o vom face noi’, a indicat Aleksandar Vucic, făcând referire la autorităţile kosovare. ‘Serbia va lua toate măsurile necesare şi vom găsi asasinul sau asasinii’, a promis şeful statului sârb, care a insistat că atacul, indiferent de naţionalitatea autorului, este o crimă împotriva sârbilor din Kosovo şi a Serbiei în întregul ei.
Prima decizie luată de autorităţile sârbe după acest asasinat a fost suspendarea participării la noua rundă de contacte ce urma să se desfăşoare la Bruxelles cu liderii kosovari în vederea îmbunătăţirii raporturilor dintre Belgrad şi Pristina.
Sârbii boniaci vor independență, sub oblăduirea Moscovei
Independenţa entităţii sârbilor din Bosnia este ”un obiectiv politic legitim”, a estimat liderul său politic Milorad Dodik. De la încheierea războiului intercomunitar din 1992-1995, Bosnia-Herţegovina este divizată în două entităţi principale: Federaţia Croato-Musulmană (croaţi şi musulmani) şi Republica Srpska (sârbi). Ele sunt unite prin instituţii comune slabe, a căror autoritate este din ce în ce mai puţin respectată.
Mai întâi favorit al occidentalilor, înainte de a se îndepărta de ei şi de a se afişa în apropierea preşedintelui rus Vladimir Putin, Milorad Dodik are o atitudine ambiguă. El evocă în mod constant aspiraţiile de independenţă ale entităţii sale. ”Scopul nostru este cel mai înalt grad de independenţă posibil pentru Republica Srpska. Ne îndreptăm către această direcţie, acesta este un obiectiv politic legitim”, a declarat Dodik într-un interviu la televiziunea de stat sârbă RTS. În trecut, el afirma că Bosnia este ”un concept ratat”, ”un loc pe care nimeni nu-l doreşte”.
”Trebuie să luptăm pentru a ne păstra drepturile pe care noi le-am obţinut”, a afirmat Dodik. Puţin mai târziu, cu ocazia manifestărilor de ”ziua naţională”, el a estimat că ”poporul sârb are două state: Republica Serbia şi Republica Srpska”. Potrivit ultimului recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populaţie de 3,5 milioane de locuitori, dintre care jumătate sunt bosniaci (musulmani), o treime sârbi şi aproximativ 15 % – croaţi.
Balcanii, împânziți de organizații paramilitare finanțate de Moscova
Pe baza unor rapoarte venite de la serviciile secrete, ministrul Securității din Bosnia susține că Moscova pregătește mercenari sârbi care au misiunea de a înființa o unitate paramilitară la Sarajevo. Într-un articol apărut în The Guardian, se scrie că Dragan Mektić, ministrul bosniac al Securității, afirmă că Rusiei face eforturi de a destabiliza Balcanii și de a opri Bosnia să adere la valorile militare nord-atlantice. Piedica prin care Sarajevo este forțată să nu facă parte din structurile NATO o reprezintă Republica Srpska.
În Republica Srpska activează miliția paramilitară „Onoarea sârbă” condusă de Milorad Dodik. Membrii miliției paramilitare au fost instruiți într-un „centru umanitar” înființat și finanțat de Moscova. Mai mult decât atât, unul dintre liderii grupului, Bojan Stojković, a fost antrenat direct în Rusia, primind inclusiv distincții din partea generalului rus Valeriy Kalyakin. Conform șefului securității bosniace, rolul grupării paramilitare este acela de a recruta membri din lumea interlopă sârbă, care vor fi instruiți militar dar și ideologic, astfel încât să fie loiali lui Milorad Dodik.
Ministrul bosniac al Securității mai spune că, din documentele adunate de-a lungul timpului, reiese că una dintre misiunile formațiunii „Onoarea sârbă” este „o eventuală intervenție în cazul în care opoziția încearcă să obstrucționeze funcționarea autorităților”. O parte dintre cei implicați sunt acuzați și de participare la mișcarea secesionistă pro-rusă din estul Ucrainei.
Apariția paramilitarilor în Bosnia vine la 15 luni după ce serviciile secrete ruse au fost implicate într-o lovitură de stat în Muntenegru, în care mercenarii intenționau să atace Parlamentul, să-l asasineze pe Milo Đukanović, liderul pro-occidental al țării și să împiedice aderarea la NATO. Lovitura de stat a fost dejucată și Muntenegru a devenit membru NATO în iunie 2017. (M.A.B.)
de Isac Mihai | ian. 13, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Liderul de la Kremlin Vadimir Putin este decis sa mentina prezenta militara rusa in Siria
Ministerul rus al Apărării sugerează implicarea Statelor Unite în atacurile cu drone asupra bazelor militare ruse din provinciile siriene Hmeymim şi Tartus, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. La rândul său, președintele rus Vladimir Putin susține că știe exact cine și cum a organizat operațiunile.
„Au fost unii provocatori, dar nu erau turci. Ştim cine sunt, cine a plătit pentru aceste provocări şi care a fost suma”, a declarat Vladimir Putin, citat de agenţiile Tass şi Mediafax. „Nu este nimic bun în legătură cu aceste incidente. Sunt provocări menite să distrugă acordurile precedente”, a atras atenţia preşedintele Rusiei. Atacurile au rolul deteriorării relaţiilor Rusiei cu Iranul. „Înţelegem perfect situaţia şi vom continua cooperarea”, a subliniat liderul de la Kremlin.
Baze militare ruse din provinciile siriene Hmeymim şi Tartus au fost atacate în urmă cu câteva zile cu drone dirijate de grupuri teroriste. Rusia oferă susţinere politică şi militară Administraţiei Bashar al-Assad în conflictul cu grupuri insurgente şi teroriste.
Implicare americană
Ministerul rus al Apărării a sugerat implicarea Statelor Unite în aceste atacuri, „comise doar cu asistenţa ţărilor care deţin tehnologie pentru sisteme de navigaţie coordonate prin satelit”. „Este o coincidenţă bizară” că un avion american de recunoaştere se afla deasupra Mării Mediterane în momentul atacurilor cu drone asupra bazelor militare ruse din Siria, a transmis Ministerul Apărării de la Moscova.
Rusia dispune de suficiente forţe rămase în Siria pentru a face faţă posibilelor atacuri asupra bazelor sale, a declarat un purtător de cuvânt al Kremlinului, relatează Agerpres, care preia agenția Reuters. „Contingentul care rămâne, infrastructura militară care rămâne, la bazele militare de la Hmeimim şi Tartous, sunt complet capabile să lupte împotriva acestor atacuri teroriste ocazionale”, a declarat Dmitri Peskov într-o conferinţă de presă.
Armata rusă susține că va păstra în Siria un Centru de reconciliere a beligeranţilor, trei batalioane de poliţie militară, precum şi baza aeriană de la Hmeimim şi pe cea navală de la Tartus, situate în vestul Siriei. La aceste forțe se adaugă și forțele unor companii private ruse de securitate, precum Grupul Wagner, acuzat că este implicat și în susținerea separatiștilor pro-ruși din Donbass. Grupul Wagner este caracterizat de o parte a mass-media internațională drept armata personală a președintelui rus Vladimir Putin, fiind implicată direct în susținerea politicii externe a Federației Ruse din Sudal și Libia. Grupul Wagner a fost format de partea rusă după experiența occidentală de a folosi companii private de securitate pe fronturile din Irak și alte state.
Drone capturate
Ministerul Apărării de la Moscova a precizat că, în urma analizării dronelor capturate, s-a ajuns la concluzia că acestea erau ghidate prin sistemul GPS și erau dotate cu altimetre de precizie. Raza de acțiune a dronelor era de aproximativ 100 de kilometri. De asemenea, potrivit oficialilor militari ruși, dronele erau încărcate cu dispozitive explozive dotate cu detonatoare străine.
Cea mai probabilă locație de lansare a dronelor ar fi satul sirian Al-Muzarah, la doar 50 km nord-est de Humaymim și la aproape 100 km de Tartus, a declarat generalul rus Alexandr Novikov, citat de mass-media internationala.
de Isac Mihai | ian. 12, 2018 | Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri
Piranha V va deveni principalul blindat usor al armatei romane
Directorul general al Companiei Naţionale Romtehnica, Daniel Grigoroiu Norocel, şi Oliver Duerr, reprezentant General Dynamics European Land Systems, au semnat vineri contractul prin care România va achiziționa 227 de blindate Piranha V. Dintre acestea, se preconizează că 197 vor fi produse în România. Contractul de achiziţie a fost semnat vineri în prezenţa premierului Mihai Tudose, a viceprim-ministrului Marcel Ciolacu şi a ministrului Apărării, Mihai Fifor.
„Faptul că ultimele şase de anul acesta, nu ultimele şase din cele 227, vor fi produse în România şi România va deveni din nou producător printr-o entitate de stat în asociere cu GD, producător de tehnică militară de vârf, cred că este un început bun pentru industria românească de apărare”, a declarat premierul Mihai Tudose, prezent la ceremonia care a avut loc la sediul MApN.
Bucureștiul visează relansarea industriei de armament
„Este o zi foarte importantă pentru MApN, pentru Guvernul României. Astăzi reuşim să semnăm un contract cu o importanţă majoră nu doar pentru înzestrarea Armatei, ci mai ales pentru industria de apărare românească. Aşa cum Guvernul României s-a angajat, iată un contract extrem de important care de altminteri duce la înzestrarea Armatei, întoarce în industria românească de apărare o sumă consistentă, care va putea duce la relansarea unei întreprinderi de tradiţie din domeniul industriei de Apărare – şi mă refer la Uzina Mecanică Bucureşti”, a afirmat, la rândul său, ministrului Apărării, Mihai Fifor.
„Anul acesta, în România, vor ajunge primele 36 de transportoare blindate din cele 227 cât numără pachetul, din care ultimele 6 vor fi produse în România, la Uzina Mecanică Bucureşti. Cred eu că este un pas mare înainte şi nu pot decât să-i felicit pe toţi cei care au lucrat la acest proiect, să-i încredinţez pe partenerii noştri de la Mowag, GD că în ceea ce ne priveşte vom respecta întru totul clauzele contractului semnat astăzi”, a adăugat ministrul.
Acuzații din partea opoziției parlamentare: Piranha V nu este amfibiu
Potrivit celor de la USR, „din informatiile facute publice de catre reprezentantii partii romane care au negociat achizitia acestor transportoare rezulta ca acestea nu vor fi amfibii. Asistam astfel la o eroare din punct de vedere strategic, dat fiind faptul ca relieful Romaniei are multe cursuri de apa si diferite zone de relief. Transportoarele blindate fara flotabilitate sunt folosite si de alte tari din NATO, dar acestea detin unitati de poduri mobile care asigura suportul acestora, Romania nu”, scrie Hotnews.ro.
In acest context, USR considera ca este important ca MApN sa clarifice „care au fost argumentele de ordin militar si economic care au condus la luarea deciziei de renuntare la conditia flotabilitatii pentru circa jumatate din totalul numarului de transportoare blindat, precum si cadrul institutional si data la care a fost luata decizia.”
Aceeași sursă media preciza, in luna noiembrie 2017, despre planurile Rheinmetall si despre proiectul AGILIS ce va presupune circa 400 de transportoare blindate amfibii pentru MApN, dezvoltate si construite la Moreni, primul urmand a iesi pe poarta uzinei in 2020.Pe langa achizitia de transportoare Piranha V, statul roman mai este implicat intr-un parteneriat cu nemtii de la Rheinmetall care ar urma sa dezvolte si sa construiasca la Uzina de la Moreni un nou model de transportor blindat ambfibiu denumit Agilis 8X8. Proiectul va fi dezvoltat printr-o firma mixta romano-germana – Romanian Military Vehicle Systems din care statul roman deține 50%.
MApN deplânge tehnica învechită
Transportorul blindat pentru trupe 8×8 constituie un mijloc de transport al grupei de infanterie, precum şi al structurilor de sprijin, absolut necesar pentru îndeplinirea misiunilor specifice de către Forţele Terestre Române. Acest vehicul asigură o mobilitate sporită şi o protecţie corespunzătoare personalului îmbarcat pe timpul executării misiunilor specifice, în orice zonă de relief, indiferent de timp, anotimp sau condiţii meteorologice.
Tehnica de luptă pe roţi aflată în prezent în dotarea Armatei României este de generaţie veche, fiind depăşită atât din punct de vedere tehnologic, cât şi din cel al caracteristicilor tehnico-tactice, cum ar fi viteza de deplasare, mobilitatea în medii diferite, protecţia personalului, posibilităţile de observare, orientare, comunicaţii etc, susține MApN.
Guvernul României a adoptat, pe 29 noiembrie anul trecut, hotărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferente primei etape a programului de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma Piranha 5 şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems – Mowag GmbH.
Memorandumul din octombrie prevede două faze pentru Piranha
În octombrie 2017, documentele semnate de Ministerul Economiei și General Dynamics European Land Systems (GDELS) profilau liniile directoare ale” unui parteneriat strategic sustenabil, româno-american, în beneficiul industriei naționale de apărare și al obiectivelor de înzestrare ale armatei române”, afirma ministrul Economiei, Gheorghe Șimon. Potrivit acesuia, fabricarea în comun a vehiculului blindat Piranha V va fi un impuls excepțional pentru relansarea și retehnologizarea producției, dar și pentru perfecționarea angajaților Uzinei Mecanice București (UMB).
Romarm – filiala UMB și General Dynamics European Land Systems vor coopera pentru producerea și livrarea de transportoare auto blindate Piranha V, în diverse configurații, conform cu necesitățile de dotare ale armatei României. Înțelegerile între părțile semnatare se vor derula în două faze. În prima fază UMB va subcontracta de la GDELS asamblarea și fabricarea locală de componente pentru Piranha V. Sub această formă de cooperare va fi livrată prima comandă de vehicule blindate, dintr-un total estimat la 227 de transportoare.
Uzina Mecanică București va propune iar General Dynamics va selecta până la 25 angajați pentru formare la unitățile sale, conform cerințelor companiei americane. Salariații UMB se vor școli la producătorul elvețian de transportoare blindate GDELS- Mowag, care aparține Diviziei de Transportoare Auto GDELS, o unitate de business a General Dynamics Corporation. De asemenea, General Dynamics va asigura retehnologizarea halei de producție, pregătirea și integrarea liniei de asamblare a UMB.
În a doua fază, GDELS va constitui o societate română cu răspundere limitată (GDELS ROM SRL) care va iniția formarea unei societăți mixte române, împreună cu UMB. Acest joint venture va executa a doua comandă, în calitate de contractant principal.
de Isac Mihai | ian. 9, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, Ucraina
Dronele, parte integranta a strategiei militare a marilor puteri
Forțele rusești din Siria se află sub atacul noilor tehnologii. După ce le-au folosit cu succes pentru distrugerea unor depozite de muniții ucrainene și pentru spionarea teritoriului suveran al Turciei, dronele fac victime în rândul militarilor ruși, trimiși să apere regimul lui Assad, din Siria.
Potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de KARADENIZ PRESS, în noaptea de vineri spre sâmbătă, bazele militare ruse de la Hmeimim şi Tartous din Siria au fost atacate cu drone care purtau încărcături explozive. Informația a fost confirmată oficial, de către reprezentanți ai Ministerul rus al Apărării care, totodată, au ținut să menționeze faptul că atacurile nu s-au soldat cu victime sau pagube materiale.
Potrivit comunicatului diseminat de către oficialii militari de la Moscova, atacul coordonat, care a vizat cele două baze deservite de militari ai Federației Ruse, a fost executat cu ajutorul a 13 drone. Oficialii militari de la Moscova suțin că, din cele 13 drone, şapte au fost distruse, iar şase au fost interceptate. Bineînțeles, aceste informații nu au putut fi confirmate din surse independente.
Se întoarce roata pentru armata rusă
În luna octombrie 2015, premierul turc de atunci Ahmet Davutoglu, citat de Reuters, acuza faptul că o dronă militară, de fabricație rusească a încălcat în mod flagrant teritoriul suveran al Turciei, după ce a pătruns aproximativ 3 km în spațiul aerian al Ankarei. Luarea de poziție a Ankarei a survenit după ce avioane turcești de vânătoare au doborât o dronă care a violat spațiul aerian al Turciei, în apropiere de granița cu Siria.
Drona doborâtă de aviația turcă în spațiul aerian turc din apropierea Siriei era de fabricație rusească, dar Moscova a transmis Ankarei că nu aparținea Rusiei, a declarat premierul Ahmet Davutoglu, citat de Reuters. La momentul respectiv, folosind un limbaj diplomatic, oficialul turc a recomandat părții ruse să fie mai atentă în ceea ce privește intrarea aeronavelor sale în spatiul aerian al Turciei.
Un alt incident militar care a implicat folosirea dronelor s-a petrecut în toamna lui 2017, în Ucraina. După exploziile devastatoare care au avut loc la depozitul de armament de lângă Vinița, oficialii militari de la Kiev a concluzionat că este vorba despre un rezultat al unei operațiuni militare subversive, realizată de serviciile militare ruse cu ajutorul unei drone. Timp de două zile, depozitul a ars, fiind distruse muniții în valoare de zeci de milioane de dolari americani.
Amenințarea dronelor
Progresul inteligenței artificiale face de acum posibilă constituirea de grupuri de mici roboți-drone, acționând colectiv sub conducerea unui om. Strategii militari prezic un mare viitor acestor „roiuri” de drone, puțin costisitoare în privința producției și care își au forța în capacitatea de a copleși sistemul de apărare al adversarului prin numărul lor, scrie Agerpres.ro, care citează AFP. Pentagonul a testat un „roi” de 103 mici drone, de circa 16 cm lungime, lansate de trei avioane de luptă F/A-18 Super Hornets, potrivit unui comunicat al Pentagonului.
În timpul testului, micile drone Perdix au demonstrat mai multe abilități promițătoare, conform aceleiași surse. Dronele au reușit „luarea unei decizii colective”, adaptând împreună comportamentele lor individuale în funcție de condițiile misiunii.
Dronele Perdix formează „un organism colectiv, împărțind un creier comun”, a explicat William Roper, care conduce serviciul de capacități strategice (SCO) al Pentagonului, citat în comunicat. Drona Perdix a fost concepută de elevii ingineri al MIT (Massachusetts Institute of Technology), începând din 2013, și a fost îmbunătățită în mod continuu de atunci, „inspirându-se în special din industria smartphone-ului”, potrivit Pentagonului.
Combaterea dronelor
Îngrijorarea privind riscurile de securitate pe care le aduc dronele au început acum mai mulți ani în domeniul militar. Antreprenorii din domeniul militar ca Boeing, Lockheed Martin, Raytheon, Thales Group, Israel Aerospace Industries și corporația United Instrument Manufacturing din Rusia au început dezvoltarea unor tehnologii puternice împotriva dronelor. Armata SUA testează un dispozitiv care folosește impulsul electromagnetic pentru a doborî o întreagă armată de drone cu o singură apăsare de buton. Este un transmițător cu radiație cu microunde montat pe un vehicul de transport. De asemenea, Marina SUA lucrează la o rază laser montată pe un camion și care distruge dronele mai mici. Problema este că soluțiile acestea se potrivesc pentru dronele de mărimea unui avion folosite de puterile militare. Dar teroriștii folosesc drone mai mici pentru consumatori pentru a trimite bombe. Pentru contracararea lor este nevoie de o soluție mai mică. (Marian Alexandru Bâscă)
de Isac Mihai | ian. 3, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Intelligence, Principal, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Binomul Angela Merkel-Donald Trump dorit la Kiev de președintele Petro Poroșenko pe post de îngeri izbăvitori ai carierei sale politice
Ministrul german de externe Zigmar Gabriel efectuează azi și mâine o vizită de lucru în Ucraina, în cadrul căreia va avea discuții cu omologul său ucrainean Pavlo Klimkin, relatează serviciului de presă al MAE de la Kiev, citat de mass-media regională. Surse din cadrul Administrației Prezidențiale a Ucrainei au declarat, în exclusivitate pentru KARADENIZ PRESS, că autoritățile de la Kiev așteaptă, pe parcursul anului 2018, vizitele oficiale ale președintelui american Donald Trump și ale cancelarului german Angela Merkel.
Vizita șefului diplomației germane în Ucraina vine intr-un moment oportun pentru administrația președintelui Petro Poroșenko, care se confruntă de câteva săptămâni cu ample manifestări de stradă care cer alegeri prezidențiale și parlamentare anticipate, pe fondul eșecului reformelor, mai ales cele care privesc combaterea corupției la nivel înalt. Poroșenko speră să evite declanșarea anticipatelor iar invitarea la Kiev a președintelui american Donald Trump și a cancelarului german Angela Merkel este pregătită cu mare atenție de către consilierii săi, urmărindu-se maximizarea dividentelor electorale câștigate pe scena politică internă. Presedintele Poroșenko a declarat de mai multe ori că intenționează să candideze pentru un nou mandat prezidențial în 2019, căutând obținerea sprijinului cancelariilor occidentale.
Formatul Normandia, revitalizat
Potrivit serviciului de presă al MAE de la Kiev, principala temă a discuțiilor va fi rolul Republicii Federative Germania, împreună cu Franța, ca parte componentă a „Formatului Normand”, în restabilirea integrității teritoriale și a suveranității Ucrainei. Anterior, unele declarații ale oamenilor politici germani privind posibila federalizare a Ucrainei prin autonomizarea Donbas-ului au provocat iritarea majorității liderilor politici de la Kiev, mai puțin ai Blocului Opoziției, principala formațiune parlamentară pro-rusă din Rada Supremă.
Miniștrii de externe Pavlo Klimkin și Sigmar Gabriel vor efectua o călătorie comună în Donbas, la linia de contact dintre forțele ucrainene și rebelii pro-ruși. În cadrul vizite demnitarii vor discuta și despre eliberarea prizonierilor ucraineni din Donbas, precum și alte aspecte legate de cooperarea bilaterală, Berlinul manifestându-și disponibilitatea de a finanța reconstrucția regiunilor afectate de conflict în schimbul unor concesii politice din partea părților care să ducă la rezolvarea cât mai rapidă a conflictului.
Totodată, prin vizita lui Sigmar Gabriel în zona de conflict, autoritățile de la Kiev mai urmăresc și creșterea presiunii internaționale asupra Moscovei, pentru ca președintele Vladimir Putin să accepte desfășurarea căștilor albastre de menținere a păcii pe frontiera de stat dintre Ucraina și Federația Rusă și nu doar pe linia de cpntact dintre cele două forțe. Surse diplomatice ruse, consultate de agenția KARADENIZ PRESS, au menționat faptul că partea rusă nu va accepta solicitările ucrainene și occidentale, fiind inacceptabilă pentru Kremlin.
Brexit, model pentru Ucraina
Ministrul german de externe, Sigmar Gabriel, a mai sugerat în urmă cu câteva zile că viitorul acord al Uniunii Europene cu Marea Britanie cu privire la Brexit ar putea să servească drept model pentru relaţiile UE cu alte state, cum sunt Turcia şi Ucraina. ”Dacă putem ajunge la un acord inteligent cu Marea Britanie care va configura relaţiile cu Europa după Brexit, atunci acesta ar putea servi ca model pentru alte ţări”, a declarat vicecancelarul, pentru grupul de presă german Funke.
Şeful diplomaţiei germane a mai afirmat că nu vede nici Turcia, nici Ucraina aderând la blocul comunitar în curând, şi că, de aceea, UE ”trebuie să aibă în vedere forme alternative de cooperare mai strânsă”. Ministrul german a mai sugerat că o astfel de abordare de către Bruxelles ar putea duce la o ”nouă formă de uniune vamală, mai strânsă” cu Turcia, ofertă care nu a fost făcută și Ucrainei.
Aceste declarații au stârnit nemulțumirea liderilor de la Kiev, care au avertizat Bruxelles-ul cu privire la scăderea dramatică a sprijinului pentru Uniunea Europeană și NATO în rândul populației din Ucraina.
Avertismente occidentale
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au lansat recent un apel părţilor aflate în conflict, pe fondul creşterii ‘recente şi inacceptabile a încălcărilor încetării focului în estul Ucrainei’, ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil’ acordurile de la Minsk. Exprimându-şi ‘sprijinul faţă de respectarea deplină a suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei’, preşedintele francez şi cancelarul german ‘subliniază că nu există o altă soluţie decât o reglementare exclusiv paşnică a conflictului’ şi ‘îşi reafirmă ataşamentul faţă de punerea integrală în aplicare a acordurilor de la Minsk’.
Părţile, subliniază cei doi lideri, trebuie ‘să-şi asume responsabilităţile’ şi ‘să pună în aplicare cât mai curând posibil deciziile deja adoptate, pentru a atenua suferinţele locuitorilor cei mai afectaţi de situaţia actuală’.
Potrivit comunicatului preşedinţiei franceze, Macron şi Merkel ‘încurajează de asemenea părţile să continue eforturile în vederea facilitării schimbului tuturor prizonierilor rămaşi, să permită accesul CICR (Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, n.red,) la toţi deţinuţii şi să faciliteze căutările persoanelor dispărute de către CICR’.
Sancțiuni prelungite
Şeful statului francez şi cancelarul german ‘cer totodată revenirea ofiţerilor ruşi în cadrul Centrului comun de control şi de coordonare (JCCC), care joacă un rol foarte important în susţinerea observatorilor OSCE şi în urmărirea acordurilor de încetare a focului’.
Reamintim că Uniunea Europeană a prelungit cu încă şase luni sancţiunile economice impuse Moscovei în vara lui 2014, la câteva luni după anexarea Crimeei de către Rusia, urmată de ofensiva rebelilor proruşi în estul Ucrainei. Autoritățile de la Kiev consideră că aceste sancțiuni sunt prea blânde, militând pe lângă cancelariile occidentale pentru adoptarea unor măsuri mai dure față de Moscova.
Kievul şi ţările occidentale acuză Rusia de susţinerea rebelilor separatişti, mai ales prin furnizarea de arme, acuzaţii respinse categoric de Moscova. Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat până acum cu peste 10.000 de morţi.
Sprijin american
Statele Unite au anunţat că vor întări ajutorul acordat Ucrainei în domeniul apărării, astfel încât Kievul să poată asigura „suveranitatea” teritoriului său, pe fondul tensiunilor americano-ruse legate de conflictul ucrainean. Anunţul a fost făcut la 24 de ore după ce Uniunea Europeană a prelungit, la rândul său, pentru şase luni severele sancţiuni economice împotriva Rusiei pentru presupusa implicare în conflictul care devastează estul Ucrainei de peste trei ani şi jumătate.
„Statele Unite au decis să furnizeze Ucrainei capacităţi defensive consolidate (…) pentru a ajuta Ucraina să îşi clădească apărarea pe termen lung, să îşi apere suveranitatea, integritatea teritorială şi să se protejeze împotriva oricărei agresiuni viitoare”, a scris într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei americane, Heather Nauert. „Ajutorul american este în întregime defensiv şi, aşa cum spus întotdeauna, Ucraina este un stat suveran” care are „dreptul de a se apăra”, a precizat Heather Nauert, subliniind importanţa acordului de la Minsk, încheiat pentru a instaura un armistiţiu în estul Ucrainei.
La începutul lunii decembrie 2017, Statele Unite au atenţionat cu fermitate Rusia că divergenţele lor persistente privind conflictul din Ucraina reprezintă un „obstacol în calea oricărei normalizări” a relaţiilor dintre cele două ţări, aflate la cel mai scăzut punct din istoria recentă.
Schimb de prizonieri
Săptămâna trecută președintele Poroșenko s-a bucurat de o ușoară creștere în popularitate după ce câteva zeci de militari şi civili ucraineni au fost eliberaţi din captivitate într-un schimb masiv de prizonieri cu rebelii proruşi.
„Dragi prieteni, pentru voi este o zi foarte importantă”, a declarat în limba ucraineană ambasadoarea Franţei, Isabelle Dumont, care l-a însoţit pe preşedintele Petro Poroşenko în estul separatist al ţării, pentru a se întâlni cu aceşti bărbaţi şi femei imediat după eliberarea. Participarea ambasadoarei Franței a generat speculații privind rolul jucat de diplomația și serviciile secrete franceze în aceste negocieri.
„Ostatici ucraineni sunt încă captivi în statul agresor – Rusia. Vom lupta ca atât Sențov, cât și Sușcenko, precum și alții care sunt ținuți în Rusia și Crimeea ocupată să fie elibrați cât mai repede. Solidaritatea internațională și determinarea noastră sunt garanții pentru acest lucru”, a afirmat și președintele Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev.
Autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi care controlează o parte din estul ţării au făcut un schimb de peste 300 de prizonieri miercuri, într-una dintre cele mai importante operaţiuni de acest fel în aproape patru ani de război. Rezultatul unor negocieri dificile la care a participat preşedintele rus Vladimir Putin mai multe săptămâni, această operaţiune a implicat 73 de prizonieri deţinuţi în cele două „republici” autoproclamate de rebeli şi 233 deţinuţi de autorităţile de la Kiev.
Acesta este primul schimb de prizonieri în ultimele 15 luni între beligeranţi şi al doilea cel mai important de la izbucnirea conflictului în 2014. El a avut loc pe linia frontului, în apropierea localităţii Gorlivka, la circa 40 km nord-est de ”capitala” separatistă Doneţk, şi a durat mai multe ore.
Desfăşurat chiar înainte de Anul Nou şi Crăciunul ortodox pe stil vechi (7 ianuarie), acest schimb de prizonieri este un progres rar în implementarea acordurilor de pace din 2015, care au redus intensitatea luptelor, fără a ajunge la o soluţionare politică a conflictului ce a făcut peste 10.000 de morţi.
Mikhail Saakașvilli vrea să rămână o forță relevantă pe scena politică din Ucraina
Bomba Saakașvilli
Prin ofensiva diplomatică a Kievului pe lângă cancelariile occidentale, administrația Poroșenko dorește să limiteze șansele de coagulare a unei opoziții unite împotriva sa, pe fondul protestele inițiate de fostul preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, care însă nu se bucură încă de susținerea principalelor partide de opoziție. În acest sens, oficiali de la Kiev au demarat consultări cu diferite state pentru a identifica un stat care este pregătit să îl primească pe Saakaşvili, cu scopul înlăturării definitive a acestuia de pe scena politică din Ucraina.
Olanda este pregătită să îl primească în cazul în care acesta va decide să părăsească Ucraina, a declarat anterior ministrul olandez al afacerilor externe, după informaţii potrivit cărora Saakaşvili s-ar putea stabili în această ţară. „El este căsătorit cu o olandeză şi dacă el va cere un paşaport, legea olandeză îl autorizează”, a declarat ministrul Halbe Zijlstra în faţa jurnaliştilor la Haga, unde a avut o întrevedere cu secretarul general al ONU, Antonio Guterres. „Vom vedea cum vor evolua lucrurile”, a adăugat el.
Potrivit mass-media olandeze, printre care televiziunea publică NOS, Saakaşvili a înaintat o cerere de intrare pe teritoriul olandez, care a fost aprobată. „Avocatul lui Saakaşvili a solicitat Serviciul de Imigraţie şi Naturalizare pentru a afla dacă este posibil să obţină reunificarea familială cu soţia sa olandeză în Olanda”, au confirmat oficiali olandezi. Serviciul de Imigraţie „a decis că un permis de rezidenţă provizoriu poate fi eliberat pentru Mihail Saakaşvili”, a adăugat purtătoarea de cuvânt a Ministerului olandez al Justiţiei, Karin Donk. Ea a refuzat să ofere alte precizări, pretextând că acesta este „un caz individual”.
Reamintim că Saakaşvili este căsătorit cu Sandra Roelofs, 48 de ani, originară din Terneuzen, sud-vestul Olandei. Cuplul are două fete, potrivit televiziunii publice olandeze.
Oligarhul Ihor Kolomoisky, finanțatorul protestelor anti-Poroșenko
Întâlnire de taină Saakaşvilli- Kolomoisky
Conform surselor din conducerea Mișcării Noilor Forțe, condus de către Saakaşvili, citate de KARADENIZ PRESS, acesta dorește să viziteze Olanda pentru a avea întrevederi cu diferiți aliați politici din Ucraina, inclusiv oligarhul Ihor Kolomoisky, care finanțează protestele conduse de fostul lider georgian și care se află în exil în urma acutizării divergențelor cu actuala guvernare de la Kiev. Anterior oligarhul Ihor Kolomoisky a fost unul dintre aliații președintelui Petro Poroșenko, divergențele apărând pe fondul luptei dintre cei doi pentru controlul activelor din sectoarele energetic și bancar din Ucraina. Reamintim că administrația Poroșenko a preluat controlul asupra unei mari părți a celor mai profitabile active controlate de oligarh, inclusiv PrivatBank.
Fostul preşedinte georgian este anchetat la Tbilisi pentru abuz de putere, acuzaţie pe care el o respinge. În timp ce se afla în afara Ucrainei, lui Saakaşvilli i-a fost retras paşaportul ucrainean, după campania de acuzații începută de acesta împotriva președintelui Petro Poroșenko. În pofida opoziției autorităților, Saakaşvilli a reușit să intre ilegal în Ucraina și să evite arestarea sa, pe fondul acuzațiilor Procuraturii Generale de la Kiev că a încercat să organizeze un puci cu ajutorul Rusiei. (Mihai Isac)
de Razvan Iorga | dec. 28, 2017 | Asia Centrală, Federatia Rusa, Intelligence, Știri
Imagine de la supermarket-ul în care a avut loc atentatul terorist de la Sankt-Petersburg
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat joi că atacul care s-a produs miercuri la Sankt-Petersburg, în care au fost răniți 13 oameni, a fost unul de natură teroristă. Putin i-a ordonat șefului FSB (serviciul special intern al Rusiei -n.r.) să acționeze în cadrul legii când îi va prinde pe cei care l-au comis, dar dacă în momentul capturării există pericolul ca vreun om al legii să fie rănit, atunci să nu insiste pe capturare, ci să-i elimine pe loc, relatează Tass. „Ieri, la Sankt Petersburg a fost comis un act terorist”, a afirmat Putin în deschiderea unei ceremonii de decorare a militarilor ruşi care au participat la operaţiunile din Siria.
El a mai afirmat că gradul de securitate din Rusia ar fi fost mult diminuat dacă s-ar fi permis întoarcerea acasă a miilor de cetăţeni ruşi care au luptat alături de Statul Islamic în Siria.
Explozia dintr-un supermarket din Sankt Petersburg a fost provocată de o bombă artizanală lăsată în zona de depozitare a bagajelor, a anunţat Comitetul naţional antiterorist.
„O bombă artizanală lăsată în camera de bagaje a explodat” în acest supermarket al lanţului Perekriostok, a declarat Comitetul naţional antiterorist (NAK) într-un comunicat, referindu-se de asemenea la „echivalentul a 200 de grame de TNT”.
La 3 aprilie, Sankt Petersburg a fost vizat de un atentat ce a făcut 16 morţi şi zeci de răniţi în metroul oraşului şi a fost revendicat de un grup puţin cunoscut legat de Al Qaida. Presupusul autor al acestui atac, Akbarjon Djalilov, un bărbat de 22 de ani din Kârgâzstan, o fostă republică sovietică din Asia Centrală, şi-a pierdut viaţa în atentat.
La mijlocul lunii decembrie, serviciile de securitate ruse au anunţat anihilarea unei celule a grupării jihadiste Stat Islamic (SI) care se pregătea să comită atentate pe 16 decembrie la Sankt Petersburg, vizând în special obiectivul turistic Catedrala Kazan.
Preşedintele Vladimir Putin i-a telefonat apoi omologului său american Donald Trump pentru a-i „mulţumi” pentru informaţiile transmise de CIA, care au contribuit la oprirea acţiunii acestor presupuşi terorişti.
