Ucraina da asigurari ca de la inceputul conflictului nu a folosit rachete sol-aer

Ucraina da asigurari ca de la inceputul conflictului nu a folosit rachete sol-aer

Membri ai batalionului rusesc Vostok

Membri ai batalionului rusesc Vostok

Autoritatile de la Kiev au afirmat vineri ca fortele ucrainene nu au intrebuintat in lupta cu insurgentii pro-rusi rachete de niciun fel, relateaza Unian. ”Dintre toate rachetele aflate in arsenalul nostru, nici una n-a fost folosita”, a declarat Andri Lisenko, purtator de cuvant al Consiliului de Securitate al Ucrainei. Bohdan Senik, un purtator de cuvant al Ministerului ucrainean al Apararii, a afirmat la randul sau ca avionul malaezian era in afara razei de actiune a sistemelor de racheta sol-aer ale armatei ucrainene. ”N-au fost desfasurate rachete sol-aer in cursul operatiuni antiteroriste. Sunt toate la locul lor”, a precizat el. Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, care acuza separatiştii ca au doborat avionul cu o racheta Buk, aeronava zbura la o altitudine de 10.000 de metri. Totodata, un expert britanic, Simon Calder, citat de BBC, sustine ca avionul zbura „la cea mai joasa altitudine permisa legal”. Ambasadorul Ucrainei in Romania, Teofil Bauer, a declarat, vineri, intr-o conferinta de presa, ca autoritatile ucrainene au toate motivele sa creada ca este vorba de doborarea intentionata cu folosirea unui complex antiaerian. La randul lor, separatistii au afirmat ca fortele ucrainene au doborat deliberat avionul pentru a atrage in conflict comunitatea internationala.

Share our work
Kievul probează cu interceptări audio doborârea aeronavei Malaysia Airlines de către rebeli

Kievul probează cu interceptări audio doborârea aeronavei Malaysia Airlines de către rebeli

Rămășite ale aeronavei Malaysia Airlines, prăbușite în estul Ucrainei

Rămășite ale aeronavei Malaysia Airlines, prăbușite în estul Ucrainei

Aeronava Malaysia Airlines Boeing 777-200 ce zbura pe relația Amsterdam-Kuala Lumpur a fost doborâtă de insurgenții cazaci, sprijiniți de Moscova. Rebelii pro-ruși au doborât avionul lângă satul Ciornukine, regiunea Lugansk, la circa 80 de kilometri nord-vest de Donețk, potrivit unor interceptări telefonice dintre serviciile secrete militare ruse și un grup de insurgenți pro-ruși, relatează Kiev Post. Înregistrarea a fost făcută publică de către serviciile de securitate ucrainene SBU. Un apel telefonic a fost făcut joi în jurul orelor 16:40, la numai 20 de minute de la accident de către Igor Bezler, despre care Sbu afirmă că este un ofițer rus de serviciile speciale din cadrul Armatei si conducator al auto-proclamatei Republicii Donețk. El ar fi raportat unui colonel rus de informații,Vasili Geranin, faptul că au doborât un avion ce urmează a fi examinat de către rebeli. A doua converbire interceptată a fost realizată între doi combatanți „Maiorul” și „Grecul”, imediat după ce a fost inspectat de către rebeli locul prăbușirii avioanului. „Este 100% un avion de pasageri”, a transmis „Maiorul”, admitând că nu există armele la fața locului. „Absolut nimic. Obiecte civile, prosoape, hârtie igienică, echipament medical”, a mai transmis acesta.

De asemenea, serviciile de informații ale SUA au înregistrat, se pare, lansarea rachetei care se presupune că a doborât avionul de pasageri malaezian în estul Ucrainei, potrivit Agerpres. Citând oficiali de la Pentagon, CNN relatase joi că mijloace tehnice americane au înregistrat momentul lansării rachetei asupra avionului Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines și căderea ulterioară a acestuia. ‘Un sistem de radiolocație a detectat activarea unui sistem antiaerian sol-aer și a urmărit avionul înainte de căderea directă’, a declarat, sub rezerva anonimatului, un oficial al Ministerului american al Apărării. Serviciile secrete americane, în baza analizei datelor operative, au stabilit că o singură rachetă a doborât avionul Boeing 777-200, care se afla în acel moment la o altitudine de croazieră, a relatat și postul de televiziune american ABC, indicând că deocamdată nu se știe dacă racheta a fost lansată de pe teritoriul Ucrainei sau al Rusiei și nici cine a efectuat lansarea.

Share our work
Dovada video: separatistii pro-rusi lanseaza rachete Grad pe teritoriul Ucrainei de pe partea rusa a granitei

Dovada video: separatistii pro-rusi lanseaza rachete Grad pe teritoriul Ucrainei de pe partea rusa a granitei

gradDesi Kievul a avertizat de mai multe ori ca separatistii pro-rusi lanseaza atacuri asupra estului Ucrainei de pe cealalta parte a granitei cu Rusia, joi a venit si dovada video. Un localnic din satul rus Gukovo, situat chiar in apropierea nemijlocita a frontierei dintre Rusia și Ucraina, Dmitri Tliustaghelov, a filmat, in timp ce se afla pe malul unui lac din zona, un tir cu rachete din lansatoare BM-21 Grad asupra teritoriului Ucrainei, relateaza Unian si Ukrainskaia Pravda. El a postat aceasta inregistrare video pe pagina sa din reteaua rusa de socializare ‘VKontakte’, confirmand astfel acuzatiile autoritatilor de la Kiev ca Rusia lanseaza atacuri impotriva obiectivelor ucrainene in Est.

Ulterior, aceasta inregistrare video cu tot pagina a fost eliminata de pe Internet, dar ea a fost copiata de activiști ucraineni care au multiplicat-o și postat-o pe mai multe site-uri. Analizand aceasta inregistrare, experti militari ucraineni au confruntat imaginile cu o harta a zonei și lucrurile s-au clarificat — stabilindu-se unde s-a aflat autorul inregistrarii video, locul de amplasare a bateriilor Grad și directia tirurilor. Oficiali ai Consiliului de Securitate Nationala și Aparare al Ucrainei declara ca fortele armatei ucrainene sunt frecvent tinta unor atacuri de pe teritoriul rus, relateaza, la randul sau, agentia de presa Interfax-Ukraina. ‘Situatia la frontiera in zona operatiunii speciale ramane dificila, in mod permanent sunt utilizate sisteme de rachete Grad, artileria grea și mortiere. Tiruri asupra pozitiilor granicerilor ucraineni și trupelor guvernamentale sunt efectuate de pe teritoriul Federatiei Ruse’, a declarat purtatorul de cuvant al Consiliului, Andrei Lasenko, intr-o conferinta de presa, joi, la Kiev. El a mai spus ca pozitiile militarilor ucraineni sunt, in special, atacate dinspre localitatea rusa Kuibasevo, din apropierea granitei comune.

[youtube]http://www.youtube.com/watch?v=aKf54uXRGz0#t=16[/youtube]

Share our work
Tarile UE nu se pun de acord in privinta monitorizarii de catre OSCE a frontierei ruso-ucrainene

Tarile UE nu se pun de acord in privinta monitorizarii de catre OSCE a frontierei ruso-ucrainene

ukraine-russia-bor_2856215kDivergentele din Europa asupra misiunii OSCE ce ar putea monitoriza granita ruso-ucraineana, impiedica acest proces, scrie ziarul economic rusesc Kommersant. Sursa citata scrie ca o reglementare de incetare a focului nu este posibila din cauza divergentelor de opinia a unor state din UE. Dintre tarile Uniunii Europene (UE), rolul cel mai activ il are Germania, care sustine propunerea Moscovei de a desfasura la frontiera ruso-ucraineana observatori din partea Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), mai scrie sursa citata.

Dimpotriva, dupa cum rezulta din declaratia Ministerului de Externe al Rusiei, Marea Britanie si o serie de alte tari se opun realizarii acestei initiative. Pe fondul unei schisme din ce in ce mai mari in randurile Europei in ceea ce priveste problema ucraineana, SUA isi amplifica presiunile la adresa Rusiei, acuzand-o fatis de sprijin acordat separatistilor. Moscova a inaintat la OSCE un proiect privind desfasurarea de observatori ai acestei organizatii la granita ruso-ucraineana, iar Ministerul de Externe al Rusiei si-a exprimat speranta ca documentul va fi aprobat in cel mai scurt timp. In afara de aceasta, marti partea rusa i-a invitat pe atasatii militari ai 18 tari acreditati la Moscova (inclusiv ai SUA, Germaniei, Frantei, Olandei, Belgiei, Ucrainei, Chinei si Japoniei) sa viziteze regiunea rusa Rostov, care se invecineaza cu Ucraina, ‘pentru a vedea cu propriii lor ochi situatia la frontiera si consecintele bombardarilor dinspre teritoriul ucrainean’.

Potrivit Kommersant, 11 dintre atasatii militari au raspuns favorabil invitatiei. Divergentele din ce in ce mai evidente din sanul Europei pe marginea problemei ucrainene s-au manifestat nu doar in cadrul OSCE. Potrivit unor surse diplomatice ale Kommersant de la Bruxelles, in ajunul summitului UE tocmai noua tari ale UE, inclusiv Germania, Franta si actualul presedinte Italia, au dat de inteles ca nu vor sustine propunerea privind adoptarea de sanctiuni sectoriale impotriva Rusiei.

Porosenko sustine ca are sprijinul Germaniei si SUA

Pe de alta parte, Presedintele ucrainean Petro Porosenko a dat asigurari ca are sustinerea Germaniei si Statelor Unite fata de actiunile sale in estul tarii, o zona devastata de o insurectie armata prorusa, in contextul in care summitul european urmeaza sa studieze miercuri noi sanctiuni vizand Rusia. Porosenko a discutat marti seara tarziu la telefon cu cancelarul german Angela Merkel si vicepresedintele american Joe Biden, pentru a afla „ce sustinere poate oferi (Ucrainei) comunitatea internationala cu o zi inainte de (reuniunea) Consiliului European”, a anuntat miercuri presedintia ucraineana.

El i-a spus lui Merkel ca „armament si combatanti continua sa ajunga in Ucraina de pe teritoriul Rusiei”, iar cancelarul l-a asigurat ca Ucraina va beneficia de o „sustinere ferma din partea Uniunii Europene” in cursul reuniunii de miercuri, la Bruxelles, potrivit presedintiei ucrainene, care nu precizeaza daca aceasta sustinere vizeaza impunerea unor sanctiuni contra Rusiei, cerute de catre Kiev. Biden a dat asigurari, la randul sau, ca Statele Unite vor „continua sa sustina integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei si sa actioneze cu insistenta in vederea elaborarii unei pozitii solidare cu Uniunea Europeana” cu privire la Ucraina, potrivit presedintiei de la Kiev.

Share our work
Juncker: UE nu se va mai extinde in urmatorii cinci ani de zile

Juncker: UE nu se va mai extinde in urmatorii cinci ani de zile

Jean-Claude-JunckerNoul sef al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, a afirmat marti, in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, ca niciun stat nou nu va adera la Uniunea Europeana in cei cinci ani ai mandatului sau. „Din perspectiva de astazi este de neconceput ca unele dintre statele candidate cu care negociem sa indeplineasca toate criteriile mai devreme de 2019. Dar negocierile vor fi continuate. si alte state europene au si ele nevoie de credibilitate, de perspective europene serioase. E vorba de statele din Balcani (…) si ele au nevoie de perspectivele de aderare”, a argumentat el.

Jean-Claude Juncker a salutat in context poporul ucrainean pe care l-a calificat ca fiind un popor european, care isi are locul in Europa. De asemenea, el a facut apel la ‘intensificarea eforturilor de cooperare, asociere si parteneriat cu tarile din Parteneriatul Estic’, precum Ucraina si R. Moldova. Juncker a mai afirmat ca politica externa si cea de securitate si aparare comuna trebuie sa fie consolidate. Potrivit acestuia, apararea nu inseamna ca UE trebuie sa fie „un fel de alternativa la NATO”, pentru ca ambele organizatii „trebuie sa colaboreze si sa respire impreuna”.

Cu toate acestea, cancelarul federal german Angela Merkel a exprimat marti sprijinul ferm al tarii sale pentru integrarea tarilor din Balcani la Uniunea Europena (UE). Sprijin in mod ferm perspectivele europene ale tuturor tarilor din regiune. Nu vom abandona’ procesul de extindere cu tarile din Balcani, a declarat Angela Merkel in timpul unei conferinte de presa organizate in marja unei reuniuni a sefilor de stat ai celor opt tari din Balcani. ‘Exista inca multa munca in fata noastra’, a atentionat Merkel, inainte de a se intalni cu presedintii Albaniei, Bosniei, Croatiei, Muntenegrului, Kosovo, Macedoniei, Serbiei si Sloveniei.

Share our work
Inainte de alegerile prezidentiale, Erdogan ataca puternic Israelul pentru raidurile din Fasia Gaza

Inainte de alegerile prezidentiale, Erdogan ataca puternic Israelul pentru raidurile din Fasia Gaza

recep-tayyip-erdoganInaintea scrutinului prezidential ce va avea loc in Turcia pe 10 august, premierul turc si candidat pentru functia suprema, Recep Erdogan, ataca dur Israelul pentru incursiunile militare pe care le realizeaza in Fasia Gaza. Acesta a folosit termenul de „terorism de stat” pentru actiunile Israelului in teritoriile palestiniene inca din 1948 si a declarat ca actiunile Israelului nu sunt departe de mentalitatea lui Hitler, scrie cotidianul Hurriyet, preluat de Karadeniz Press. „Ceea ce face Israelul in Gaza nu poate fi explicat. Israelul continua sa terorizeze. Trecand peste terorismul individual, Israelul comite teroare de stat”, a declarat el marti in fata grupului parlamentar al AKP. ”Pana cand lumea va continua sa ramana tacuta in fata acestui terorism de stat?”, s-a intrebat Erdogan .

‘Israelul se comporta ca un copil rasfatat si aduce moarte asupra palestinienilor’, a mai lansat Erdogan, care, denuntand ”lipsa de actiune’ din partea opiniei internationale fata de operatiunea militara israeliana, s-a prezentat drept campion al cauzei palestiniene. ”Voi nu sunteti singuri si nu veti fi niciodata’, a subliniat seful guvernului turc, insistand ca tara sa va continua sa acorde asistenta umanitara populatiei din Fasia Gaza. Recep Tayyip Erdogan, considerat favorit in alegerile prezidentiale din august din Turcia, a mai afirmat ca ‘nu se pune problema normalizarii relatiilor cu Israelul atata timp cat acesta continua agresiunea’ impotriva Hamas, cerand in acelasi timp ridicarea blocadei impuse de mai mult timp Fasiei Gaza de catre statul israelian.

Relatiile dintre Turcia si Israel s-au deteriorat grav dupa ce fortele armate israeliene au ucis, in mai 2010, noua activisti propalestinieni turci aflati la bordul navei Mavi Marmara care, alaturi de alte nave, transporta ajutor umanitar spre Fasia Gaza. De mai multe luni, cele doua tari poarta discutii pentru despagubirea familiilor victimelor, dar pana in prezent nu a fost anuntat un acord in acest sens. Presedintele palestinian Mahmoud Abbas urmeaza sa se intalneasca vineri la Istanbul cu liderii turci pentru a evoca situatia din Gaza.

Share our work